Știri

Citologia cervicală asc-h - o provocare diagnostică

Categoria citologică ASC-H (celule scuamoase cu semnificaţie nedeterminată, în care nu pot fi excluse leziunile de grad înalt), recunoscută ca atare de sistemul de nomenclatură pentru citologie cervicală Bethesda 2001, reprezintă o provocare diagnostică pentru orice clinician. În literatură există puţine date de urmărire a pacientelor cu această citologie care poate ascunde leziuni grave, dar şi atrofie sau inflamaţii fără o semnificaţie specifică. De aceea, pentru elucidarea diagnostică şi stabilirea unei conduite terapeutice sunt necesare investigaţii suplimentare.
Cristina Vasiliu, Mara Carsote, Ana Valea, Simona Elena Albu, Corina  Grigoriu, Adina Ghemigian
15 Octombrie 2016
Știri
15 Octombrie 2016

Citologia cervicală asc-h - o provocare diagnostică

Categoria citologică ASC-H (celule scuamoase cu semnificaţie nedeterminată, în care nu pot fi excluse leziunile de grad înalt), recunoscută ca atare de sistemul de nomenclatură pentru citologie cervicală Bethesda 2001, reprezintă o provocare diagnostică pentru orice clinician. În literatură există puţine date de urmărire a pacientelor cu această citologie care poate ascunde leziuni grave, dar şi atrofie sau inflamaţii fără o semnificaţie specifică. De aceea, pentru elucidarea diagnostică şi stabilirea unei conduite terapeutice sunt necesare investigaţii suplimentare.
Cristina Vasiliu, Mara Carsote, Ana Valea, Simona Elena Albu, Corina  Grigoriu, Adina Ghemigian

Introducere

Categoria citologică ASC-H (celule scuamoase cu semnificaţie nedeterminată, în care nu pot fi excluse leziunile de grad înalt), recunoscută ca atare de sistemul de nomenclatură pentru citologie cervicală Bethesda 2001, reprezintă o provocare diagnostică pentru orice clinician. Celulele prezente pe frotiurile ASC-H au variaţii de formă şi mărime a nucleilor şi hipercromazie uşoară până la moderată a nucleoplasmei, dar cu cromatina dispusă uniform. Uneori putem găsi celule metaplazice imature mici, cu nuclei neregulaţi, care pot indica un potenţial crescut de anomalii grave. Studiile arată că femeile care au pe frotiu astfel de celule prezintă mai frecvent CIN 2 sau 3 şi au mai frecvent tulpini HPV cu risc oncogen crescut.

În literatură există puţine date de urmărire a pacientelor cu această citologie care poate ascunde leziuni grave, dar şi atrofie sau inflamaţii fără o semnificaţie specifică. De aceea, pentru elucidarea diagnostică şi stabilirea unei conduite terapeutice, sunt necesare investigaţii suplimentare. Ghidurile de conduită recomandă efectuarea colposcopiei în toate cazurile de citologie ASC-H, indiferent de vârsta pacientelor.

Material şi metodă

Studiul este o evaluare retrospectivă a 1972 de frotiuri de citologie cervicală efectuate în Clinica de Obstetrică-Ginecologie a S.U.U.B. în perioada 1.01.2013 - 1.01.2015. Din acestea, 87 (4,4%) au fost ASC-H. Toate cele 87 de cazuri din această categorie au beneficiat de colposcopie. Conduita ulterioară a fost decisă în funcţie de rezultatul colposcopic. S-a practicat biopsie în 42 de cazuri.
 

Tabelul 1. Repartiţia cazurilor pe grupe de vârstă
Tabelul 1. Repartiţia cazurilor pe grupe de vârstă
Tabelul 2. Rezultate colposcopice
Tabelul 2. Rezultate colposcopice
Figura 2. Rezultate colposcopice
Figura 2. Rezultate colposcopice

Rezultate

Vârsta pacientelor a fost cuprinsă între 21 şi 73 de ani.

Doar 16% din cazuri aveau sub 30 de ani, 47% aveau între 31-50 de ani, 20% aveau între 51-60 de ani şi doar 17% aveau peste 60 de ani.

Testarea ADN HPV s-a făcut în 11 cazuri; HPV 16 a fost prezent în 5 cazuri, HPV 18 într-un caz şi în 5 cazuri au fost prezente alte tipuri de HPV.

Colposcopia s-a practicat în toate cazurile. Rezultatele colposcopiei sunt prezentate în tabelul 2.

În funcţie de rezultatul colposcopiei, s-a stabilit conduita diagnostică şi/sau terapeutică ulterioară. Aceasta este prezentată în figura 3.
 

Tabelul 3. Conduita diagnostică şi terapeutică stabilită în funcţie de colposcopie
Tabelul 3. Conduita diagnostică şi terapeutică stabilită în funcţie de colposcopie
Figura 3. Conduita diagnostică şi terapeutică stabilită în funcţie de colposcopie
Figura 3. Conduita diagnostică şi terapeutică stabilită în funcţie de colposcopie

După examinarea colposcopică, 45 de cazuri au fost considerate benigne, nu au necesitat biopsie şi au fost reevaluate la 6 luni după tratamente topice locale. În această categorie au fost 17 cazuri de atrofie şi după tratament estrogenic citologia a fost negativă, alte 21 de cazuri au fost diagnosticate cu leziuni inflamatorii, iar după tratament topic local citologia s-a negativat; de asemenea, au fost 7 cazuri de colposcopie nesatisfăcătoare, din cauza unui col atrofic sau cicatriceal. În cazurile cu colposcopie nesatisfăcătoare, pentru elucidarea diagnosticului s-a practicat chiuretaj de endocol, iar în cazurile în care acesta a fost negativ, s-a efectuat tratament local şi s-a repetat citologia. Dacă aceasta a rămas pozitivă, s-a practicat conizaţie în scop diagnostic.

Au necesitat biopsie 42 de cazuri, iar rezultatele examenelor histologice au fost: neoplazie cervicală - 13 cazuri (CIN 1 - 6 cazuri, CIN 2 - 6 cazuri, CIN 3 - un caz), carcinom scuamos - 5 cazuri (carcinom in situ - 2 cazuri şi carcinom invaziv - 3 cazuri), inflamaţie - 6 cazuri, atrofie - 2 cazuri, hiperplazie endocervicală - un caz, metaplazie scuamoasă - 7 cazuri, hiperkeratoză - un caz, condilom plan - un caz şi histologie normală în 6 cazuri.
 

Figura 4. Citologie ASC-H - colposcopie - leucoplazie - biopsie - CIN2
Figura 4. Citologie ASC-H - colposcopie - leucoplazie - biopsie - CIN2
Figura 5. Citologie ASC-H - colposcopie - atrofie
Figura 5. Citologie ASC-H - colposcopie - atrofie
Figura 6. Citologie ASC-H - colposcopie după ERAD în antecedente şi HPV 16 + - biopsie - CIN2
Figura 6. Citologie ASC-H - colposcopie după ERAD în antecedente şi HPV 16 + - biopsie - CIN2


Concordanţa între colposcopie şi histologie a fost de 69% şi, dacă luăm în consideraţie cele 4 cazuri de colposcopie nesatisfăcătoare la care biopsia a fost pozitivă, concordanţa este de 78,5%.

Discuţii

În studiul nostru, categoria citologică ASC-H este întâlnită pe 4% din frotiurile cervicale, frecvenţă superioară celei întâlnite în alte studii(1). Citologia ASC-H este întâlnită la toate categoriile de vârstă. Testarea HPV nu este obligatorie la această categorie citologică şi, de aceea, în studiul nostru ea nu a fost efectuată decât în 11 cazuri. De menţionat că, în toate cazurile în care s-a efectuat tiparea ADN HPV, aceasta a fost pozitivă.
 

Figura 7. Rezultatele examenelor histologice
Figura 7. Rezultatele examenelor histologice
Tabelul 4. Rezultatele examenelor histologice
Tabelul 4. Rezultatele examenelor histologice

Pacientele cu citologie ASC-H trebuie evaluate colposcopic, colposcopia fiind investigaţia necasară stabilirii conduitei ulterioare. Pentru a decide că o colposcopie este negativă în aceste cazuri, este necesar ca ea să fie satisfăcătoare, iar chiuretajul de endocol să fie negativ. Dacă aceste cerinţe nu sunt îndeplinite, este nevoie de o biopsie excizională.

Aspectele colposcopice întâlnite au fost variate, mergând de la colposcopie negativă (20% din cazuri) şi aspecte benigne (atrofie, inflamaţii) în mai mult de jumătate din cazuri la colposcopii pozitive care au necesitat biopsii ţintite sau excizionale în scop diagnostic şi/sau terapeutic. Dificultăţi diagnostice s-au înregistrat în cazul colposcopiilor nesatisfăcătoare datorate unor coluri atrofice sau scleroase.

Examenele histologice obţinute în urma biopsiilor au arătat şi ele patologii diverse, de la inflamaţii, metaplazii, neoplazii până la carcinoame in situ sau chiar invazive. De remarcat procentul de 14% de histologii negative, deşi colposcopia a fost pozitivă(2)!

Patologia benignă a beneficiat de tratamente topice locale cu negativarea ulterioară a citologiei, în timp ce neoplaziile şi carcinoamele au fost tratate conform protocoalelor în vigoare, cu urmărire citologică ulterioară.

Citologia ASC-H în menopauză se datorează frecvent atrofiei, dar trebuie avută în vedere şi posibilitatea dezvoltării unui carcinom endocervical ocult la care frotiul pozitiv este primul şi singurul indiciu care conduce spre diagnostic(3).

La adolescente şi femeile tinere, citologia ASC-H poate traduce o metaplazie, dar şi o neoplazie care însă la aceste vârste regresează mai frecvent.

O situaţie particulară o reprezintă frotiurile ASC-H în sarcină. Acestea se pot datora unei metaplazii imature care apare mai frecvent şi poate mima aceste modificări. Valoarea predictivă pozitivă a citologiei ASC-H pentru leziunile scuamoase de grad înalt în sarcină este mai mică decât în populaţia generală. Nici aspectele colposcopice nu sunt prea concludente în sarcină. De aceea, biopsia nu se practică decât atunci când se suspectează un carcinom, altfel se va reevalua cazul după naştere. Având în vedere aceste aspecte, în sarcină vom adopta o conduită mai conservatoare.

Concluzii

În concluzie, citologia ASC-H poate ascunde o multitudine de diagnostice. Ea se asociază mai frecvent decât frotiurile ASC-US cu neoplazii cervicale de grad înalt sau chiar cu carcinom cervical. De aceea, fiecare caz din această categorie trebuie să beneficieze de colposcopie şi - dacă aceasta o indică - de biopsie. Tipul de biopsie va fi ales în funcţie de vârstă şi de întinderea şi gravitatea leziunii colposcopice.  

biopsiecolposcopiecitologie cervicală ASC-Htestare ADN-HPV
Te-ar mai putea interesa
Comunicate de presă

Premieră la SCJU Sibiu: s-a realizat prima biopsie pulmonară ghidată prin computer tomograf

La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu a fost efectuată, în premieră, prima biopsie pulmonară ghidată prin computerul tomograf (CT). Intervenţia s-a realizat în cadrul Laboratorului de Radiologie şi Imagistică Medicală, ca urmare a co...

Știri

Spitalul „Dr. Victor Babeş” Timişoara: cancerul pulmonar, diagnosticat mai uşor prin criobiopsie

Pneumologii Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Timişoara folosesc un aparat ultraperformant pentru realizarea biopsiilor, în timpul endoscopiilor bronşice. Dispozitivul permite realizarea criobiopsiei - i...