Materiale și metodă

Am realizat un studiu observațional retrospectiv, bazat pe datele oficiale de mortalitate din județul Mureș pentru anul 2024. Informațiile au fost extrase din fișele de deces și din rapoartele medico-legale furnizate de Institutul de Medicină Legală Târgu-Mureș, care a avut responsabilitatea expertizării tuturor cazurilor de moarte violentă înregistrate în județ. Codificarea cauzelor de deces s-a realizat în conformitate cu clasificarea internațională ICD-10 (coduri V01–Y89 pentru cauze externe). Baza de date a fost anonimizată și verificată înainte de analiza statistică. Au fost incluse toate decesele înregistrate în județul Mureș în anul 2024, încadrate ca decese violente (accidente, suicid, omor, înec, intoxicații, alte cauze externe), pentru care au fost disponibile date complete privind vârsta, sexul, mediul de proveniență, mecanismul traumatic și cauza externă. Cazurile cu informații lipsă sau clasificare incertă a cauzei externe au fost excluse din analiza inferențială, dar prezentate descriptiv. Pentru fiecare caz, s-au colectat următoarele variabile: vârsta, sexul, localitatea și mediul de proveniență (urban/rural), data decesului, cauza medicală a morții, circumstanța externă (mecanismul traumatismului), codul ICD-10, precum și eventualele diagnostice asociate. Pentru decesele înregistrate înaintea vârstei de 75 de ani, s-au calculat anii potențiali de viață pierduți (APVP). Datele au fost prelucrate cu ajutorul programelor Microsoft Excel și Epi Info. S-au realizat statistici descriptive pentru variabilele cantitative și categoriale, incluzând: frecvențe absolute și relative, vârsta medie, mediana, modulul și deviația standard. De asemenea, s-au analizat distribuțiile sezoniere și distribuția pe grupe de vârstă.

Pentru analiza statistică inferențială s-a utilizat testul chi-pătrat pentru evaluarea asocierii dintre variabile categorice (ex.: sex și mecanismul decesului), iar în anumite subgrupuri s-a aplicat regresia logistică binară pentru identificarea unor factori predictivi. Pragul de semnificație statistică a fost stabilit la p<0,05.

Acest studiu are câteva limitări. În primul rând, datele analizate provin exclusiv din cazuri medico-legale, ceea ce poate omite unele decese cu mecanisme neclare sau incorect înregistrate. În al doilea rând, lipsa unor informații precum ocupația, istoricul psihiatric sau consumul de substanțe reduce posibilitatea evaluării factorilor de risc. De asemenea, analiza este limitată la un singur județ, ceea ce restrânge generalizarea concluziilor la nivel național.

Rezultate

În anul 2024, în județul Mureș au fost înregistrate 286 de decese violente, investigate medico-legal. Dintre acestea, 75,8% (n=217) au fost în rândul bărbaților, iar 24,1% (n=69) în rândul femeilor. Vârsta victimelor a variat între 0 și 95 de ani.

Decesele violente au fost clasificate în mai multe categorii, în funcție de mecanismul extern al morții. Cea mai frecventă cauză a fost reprezentată de accidentele casnice, urmate de sinucideri, accidentele rutiere, înec și asfixii mecanice prin bol alimentar, precum și intoxicații. Tabelul 1 sintetizează distribuția numerică și procentuală a cazurilor pe categoriile de mortalitate violentă.

Vârsta medie a fost de 60,5 ani, cu o mediană de 63 de ani, un mod de 55 de ani și o deviație standard de ±18,9 ani, ceea ce indică o dispersie moderată a valorilor în jurul mediei. Cea mai frecventă grupă de vârstă a fost 70-79 de ani, urmată de 60-69 de ani (figura 1).

Cele mai multe decese s-au înregistrat în grupele 70-79 de ani (n=58) și 60-69 de ani (n=57), cu o scădere progresivă după vârsta de 80 de ani. Numărul deceselor violente în rândul tinerilor sub 30 de ani a fost redus (n=14), dar nu neglijabil.

Această distribuție evidențiază un impact semnificativ în termenii anilor potențiali de viață pierduți, în special în cazurile survenite înaintea vârstei de 75 de ani. În total, pentru cele 286 de decese violente analizate în județul Mureș în anul 2024, s-au înregistrat 4670 de ani potențiali de viață pierduți (figura 2).

Distribuția anilor potențiali de viață pierduți indică faptul că accidentele rutiere, suicidul și înecul sunt principalele cauze de pierdere prematură a vieții (figura 2), cu un impact cumulativ care depășește 2700 de ani în populația analizată. Categoriile cu impact aparent redus numeric (agresiuni animale, hipotermie, intoxicații) au contribuit și ele la pierderi semnificative, reflectând evenimente adesea premature și evitabile.

Pentru a evidenția diferențele de profil demografic între tipurile de deces violent, am analizat vârsta medie a victimelor în funcție de categoria evenimentului. Valorile variază semnificativ, de la 38,5 ani în cazul accidentelor forestiere la 70,2 ani în cazul accidentelor casnice, excluzând intoxicațiile cu monoxid de carbon. Alte categorii cu vârste medii scăzute sunt accidentele de muncă și omuciderile, în timp ce sinuciderile, înecurile și intoxicațiile afectează în medie persoane de vârstă mijlocie. Distribuția completă este prezentată în figura 3.

Se observă variații semnificative în funcție de mecanismul extern, cu extremele situate între accidente forestiere (38,5 ani) și accidente casnice, excluzând intoxicațiile cu monoxid de carbon (70,2 ani).

Dintre cele 286 de decese violente înregistrate, 66 de cazuri (23,1%) au fost sinucideri, reprezentând a doua cauză ca frecvență. Majoritatea victimelor au fost bărbați (n=57; 86%), din mediul rural (n=39; 59%), iar vârsta medie a fost de 59,1 ani. Cea mai frecventă metodă a fost spânzurarea (n=57), urmată de metode rare precum autosufocarea, autoincendierea, căderea (aruncarea) de la înălțime, venosecția și electrocutarea. Distribuția sezonieră a arătat un vârf clar în sezonul de iarnă (n=21), comparativ cu sezonul de primăvară, care a avut cele mai puține sinucideri (n=9).

Accidentele casnice au fost cea mai frecventă cauză de mortalitate violentă în 2024, cu 82 de cazuri (28,6%). Dintre acestea, 64 au implicat căderi accidentale, în timp ce șapte au fost asociate cu intoxicații cu monoxid de carbon, restul mecanismelor fiind prezente în număr redus (arsuri, electrocutări). Vârsta medie a victimelor a fost de 70,1 ani, confirmând vulnerabilitatea crescută a persoanelor vârstnice la aceste evenimente. În total, accidentele casnice au fost responsabile pentru 673 de ani potențiali de viață pierduți, în ciuda vârstei înaintate a victimelor, reflectând pierderi de viață adesea evitabile prin măsuri simple de prevenție. Distribuția sezonieră a accidentelor casnice în județul Mureș în anul 2024 evidențiază o prevalență ușor crescută în sezonul de toamnă (n=25; 30%) și iarnă (n=23; 28%), su­gerând o posibilă asociere între condițiile meteorologice, comportamentele casnice și riscurile de accidentare. Lunile reci pot favoriza căderile, intoxicațiile cu monoxid de carbon (CO) sau accidentele legate de folosirea sobelor și a surselor improvizate de încălzire. Majoritatea accidentelor casnice înregistrate în județul Mureș în anul 2024 au fost în rândul persoanelor de sex masculin (n=53; 64,6%), comparativ cu 29 de cazuri (35,4%) la persoanele de sex feminin. Accidentele casnice s-au distribuit relativ echilibrat între mediul urban (n=43; 52,4%) și mediul rural (n=39; 47,6%) în județul Mureș în anul 2024.

Pentru a evalua asocierea dintre caracteristicile sociodemografice și tipurile de deces violent, au fost aplicate teste chi-pătrat și modele de regresie logistică binară, în funcție de natura variabilelor analizate. Rezultatele obținute sunt sintetizate în tabelul 2.

Testul chi-pătrat nu a evidențiat o asociere semnificativă între sexul persoanei și metoda utilizată pentru sinucidere (c²=0,0564; p=0,812), deși spânzurarea a fost utilizată majoritar în ambele grupuri. În mod similar, analiza privind accidentele casnice nu a identificat asocieri semnificative între mecanismul căderii și sex (p=0,723), vârsta de peste 65 de ani (p=0,105) sau mediul de rezidență (p=0,764).

În ceea ce privește regresia logistică binară aplicată cazurilor de sinucidere, niciuna dintre variabilele incluse (vârstă, sex, mediu) nu s-a dovedit a fi un predictor semnificativ pentru alegerea metodei prin spânzurare (toate valorile p>0,05).

În schimb, modelul de regresie aplicat pentru predicția căderilor în cadrul accidentelor casnice a identificat vârsta ca fiind un predictor semnificativ statistic (p=0,037). Coeficientul de regresie a indicat o creștere a riscului de cădere cu aproximativ 3,37% pentru fiecare an în plus de vârstă, confirmând tendința crescută a persoanelor vârstnice de a suferi astfel de evenimente.

Discuție

Studiul nostru a analizat comprehensiv decesele violente survenite în județul Mureș în anul 2024, incluzând o varietate de mecanisme, vârste, contexte sociale și distribuții demografice. Asemenea altor studii din literatură, rezultatele evidențiază o vulnerabilitate crescută a bărbaților, a populației rurale și a persoanelor vârstnice la forme letale de traumatisme sau decese non-naturale.

Conform literaturii europene, suicidul reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de deces violent, cu rate mai mari la bărbați și cu o pondere semnificativă în rândul populației active⁽²⁾. Studiul nostru susține aceste date, observând o prevalență majoritară a sinuciderilor prin spânzurare, predominant în rândul bărbaților din mediul rural. Spre deosebire de alte cercetări care raportează o diversitate crescută a metodelor utilizate⁽⁹⁾, noi am observat o concentrare pe metode clasice, cu potențial letal ridicat.

Accidentele casnice, în special prin cădere, s-au dovedit frecvente la vârstnici, fenomen bine documentat în literatura de specialitate^(10,11). Analiza noastră a evidențiat că vârsta este un predictor semnificativ pentru acest tip de deces, confirmând o tendință bine documentată în literatura de specialitate: Organizația Mondială a Sănătății subliniază că persoanele în vârstă au cel mai mare risc de deces sau leziuni grave cauzate de cădere, iar riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. Faptul că o proporție importantă a deceselor violente survine la persoane de peste 65 de ani indică o vulnerabilitate cumulativă: fragilitate biologică, polimedicație, locuințe nepregătite (scări, băi, iluminat), dar și izolare socială. Dincolo de statistici, fiecare deces prin cădere reprezintă ani de autonomie și demnitate pierduți, cu impact emoțional asupra familiilor și poveri reale asupra serviciilor sociale și sanitare. Intervenții cu cost redus – evaluări de risc la domiciliu, bare de sprijin, revizuirea medicației cu risc de vertij/sedare, programe comunitare pentru vârstnici, de îmbunătățire a echilibrului și forței – pot fi implementabile la nivel local.

Ponderea mai ridicată a victimelor de gen masculin poate fi parțial explicată prin factori comportamentali și ocupaționali (implicarea în activități casnice sau agricole riscante, consum de alcool, ignorarea semnelor de avertizare medicală), dar posibil și printr-un acces mai redus la servicii preventive.

Analiza statistică a arătat că, deși variabile precum sexul și mediul nu au fost predictori semnificativi pentru metoda de sinucidere, vârsta s-a dovedit asociată semnificativ cu accidentele casnice prin cădere. Acest lucru subliniază nevoia unor intervenții targetate pe segmentul de populație vârstnică, inclusiv adaptarea locuinței, evaluarea echilibrului și intervenții de prevenție a fragilității.

Limitările studiului includ lipsa unor variabile esențiale (nivelul educațional, statutul ocupațional, consumul de alcool/droguri, istoricul psihiatric), precum și faptul că analiza se bazează exclusiv pe decese investigate medico-legal, ceea ce poate exclude cazuri cu circumstanțe incerte sau subraportate. De asemenea, rezultatele sunt limitate teritorial, iar gradul lor de generalizare la nivel național trebuie făcut cu precauție.

Concluzii

Studiul aduce o imagine detaliată a tiparelor de mortalitate violentă dintr-un județ transilvănean, sugerând direcții de prevenție adaptate pe categorii vulnerabile: bărbați, vârstnici, locuitori din mediul rural. Sunt necesare studii viitoare prospective și multidisciplinare care să includă mai multe variabile de risc, pentru a sprijini politicile publice și intervențiile preventive locale și naționale.

Autor corespondent: Otilia-Margareta Popescu E-mail: sheteenu@yahoo.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.