Aspectul neoplaziilor cancerigene (adenocarcinom, carcinom, polip) este mai des întâlnit în cazuistica veterinară. Pe de altă parte, neoplazia chistică parazitară dată de Spirocerca lupi este o suspiciune în diagnosticul medical; de aceea, până la obţinerea diagnosticului histopatologic, se va iniţia schema de dehelmintizare periodică.

Materiale şi metodă

În acest studiu de caz este inclus un pacient canin, de rasă Pomeranian, castrat, de 4 ani, cu greutatea de 8,3 kg, cu întreruperea schemei de deparazitare internă şi externă de peste nouă luni. A fost evaluat clinic şi imagistic pentru manifestări digestive: hipersalivaţie, apetit capricios, selectiv pentru hrană, slăbire progresivă, moderată, mioclonii frontale intermitente⁽³⁾. Nu au fost observate modificări semnificative în cazul analizelor sangvine.

Examinarea radiologică în incidenţa latero-laterală dreaptă a scos în evidenţă o zon[ cu radioopacitate de ţesut moale pe aria de proiecţie a esofagului, în porţiunea intratoracică. De asemenea, s-a observat şi un osteofit ventral de mici dimensiuni, de grad 2, cu localizare T13-L1⁽⁵⁾.

Evaluarea endoscopică a evidenţiat un granulom neoplazic în peretele dorsal esofagian, desprins din mucoasa esofagiană, cu baza şi corpul de aceeaşi culoare ca a mucoasei lumenului evaluat, dar cu extremitatea liberă cu zonă roşiatică, intens colorată. S-a recurs la prelevarea de probă biopsică superficială, pentru a evita pierderile de sânge şi eventuale delacerări.

Având în vedere excluderea corpilor străini stagnanţi, strictura şi stenoza esofagiene, dar şi aspectul uniform al neoplaziei, până la rezultatul histopatologic s-a decis administrarea terapiei cu milbemycin oxime, minim 0,5 mg/kg, în zilele 0, 7, 14 şi 28, apoi lunar, timp de şase luni^(1,2); ulterior se va menţine schema de dehelmintizare periodică, la interval de trei luni. Examenul coproparazitologic nu a evidenţiat nicio formă de dezvoltare a Spirocerca lupi.

Rezultate

Întrucât rezultatul histopatologic a fost neconcludent, din cauza probelor biopsice prelevate superficial, observându-se un epiteliu scuamos cu aspect hiperplazic, s-a reevaluat endoscopic pacientul după patru luni de la diagnosticul prezumtiv de infestare esofagiană cu Spirocerca lupi.

Imaginile endoscopice au relevat aplatizarea pereţilor granulomului anterior vizualizat, cu reducerea volumului în proporţie de 90%. Lumenul esofagian era permeabil, fără modificări adiacente.

La un an distanţă de prima endoscopie, s-a reluat legătura cu proprietarul pacientului, pentru a actualiza datele şi starea acestuia. Informaţiile primite au atestat faptul că tratamentul cu mylbemycin oxime a fost eficace, pacientul nu mai prezintă semne digestive, starea lui de sănătate fiind una normală.

Discuţie

În cazul simptomatologiei de tip obstructiv esofagian, metoda minim invazivă de diagnostic este endoscopică. Prin intermediul acesteia se pot evalua culoarea mucoasei, leziunile adiacente, gradul de obstrucţie, precum şi tipul leziunii din punct de vedere macroscopic; este posibilă, de asemenea, şi prelevarea de probe biopsice, în vederea examenului histopatologic. Până la rezultatul histopatologic se aplică diagnosticul diferenţial în funcţie de suspiciuni şi, implicit, un tratament simptomatic.

Aspectul macroendoscopic al neoplaziei esofagiene, dar şi al osteofitului ventral de gradul 2 cu localizare T13-L1 a condus la decizia instituirii unui tratament pentru dehelmintizare împotriva granulomului parazitar de Spirocerca lupi, excluzând pentru moment neoplazia de tip cancerigen. În cazul prezentat, rezultatul histopatologic a fost neconcludent, din cauza probelor biopsice prelevate superficial, dar terapia antiparazitară, coroborată cu investigaţiile radiologice, a avut efect pozitiv prin administrarea protocolului specific împotriva infestării cu Spirocerca lupi.

Concluzii

Orice tip de disfagie esofagiană presupune coroborarea datelor anamnestice şi clinice, completate cu investigaţii paraclinice şi imagistice. Până la metoda endoscopică, se au în vedere evaluarea parametrilor sangvini şi evaluarea radiologică. Hipersalivaţia, vomituriţia, episoade repetate de vomă, apetit capricios şi pierderea în greutate sunt simptome care impun examinarea endoscopică a esofagului, dar şi cea histopatologică. Până la aflarea rezultatului histopatologic, pentru menţinerea stării de sănătate a pacientului, se administrează tratament simptomatic în funcţie de suspiciunea diagnosticului endoscopic. Se aplică, astfel, etapele diagnosticului diferenţial. De cele mai multe ori, granuloamele neoplazice induse de infestarea cu Spirocerca lupi sunt diagnosticate în urma examenului necropsic, întrucât simptomele digestive nu sunt marcante sau sunt tratate ca atare; există posibilitatea de a exista un nivel mic sau mediu de infestare, fără manifestări marcante. Indiferent de grad, studiile au demonstrat, ca şi în cazul prezentat, că tratamentul de dehelmintizare cu mylbemycin oxime, în protocol de administrare cu doză de minimum 0,5 mg/kg, în zilele 0, 7, 14 şi 28, apoi lunar, timp de şase luni, este eficient. Se va avea în vedere păstrarea protocolului de deparazitare internă periodică o dată la trei luni. 

 

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.