Din aceeași categorie
Plecând de la definirea echipei de îngrijiri paliative ca fiind un grup de profesionişti care aparţin mai multor discipline interconectate, cu instruire şi competenţă în prestarea serviciilor de îngrijiri paliative (care lucrează sinergic şi al căror scop comun îl constituie îmbunătăţirea vieţii pacienţilor şi a familiilor lor), dorim să evidenţiem necesitatea abordării holistice a celor patru grupe de probleme caracteristice:
-
fizice (durere, dispnee, greaţă, oboseală etc.)
-
psihoemoţionale (teamă, tristeţe, griji, furie, revoltă etc.)
-
sociale (problemele pacientului şi ale familiei, hrana, locuinţa, integrarea etc.)
-
spirituale (întrebări despre sensul vieţii, al suferinţei, împăcarea etc.)(1).
Rădăcinile reprezintă cele patru elemente ale îngrijirii holistice şi experţii din domeniul sănătăţii apreciază că numai când aceste rădăcini se unesc „interdisciplinar”, „copacul îngrijirii paliative” poate să crească(2).
Medicina paliativă are aşadar câteva particularităţi, dintre care amintim nevoile complexe ale pacientului şi faptul că acesta trebuie să fie prioritar în centru atenţiei, nu boala, ceea ce are ca finalitate o „umanizare” a actului medical.
Pe principiul interdisciplinarităţii, în componenţa echipei trebuie să se regăsească: un medic cu pregătire în îngrijirile paliative (de cele mai multe ori acesta este şi conducătorul echipei), asistentul medical, asistentul social (cu rol consultativ pentru pacient şi familia lui), medicul de familie (pentru garantarea suportului medical al pacientului la domiciliu), farmacistul, psihoterapeutul, nutriţionistul, psihologul, un slujitor al cultelor şi, când este posibil, membrii familiei şi voluntari(3,4).
Conceptul modern al îngrijirii paliative presupune integrarea ei în procesul continuu de tratament şi asistenţă complexă a pacientului cu boală cronică progresivă încă din faza de diagnostic, aşa cum se poate vedea în figura 2(5)
În prezent, cancerul reprezintă a doua cea mai frecventă cauză de mortalitate pe glob, după bolile cardiovasculare. Un diagnostic de cancer afectează nu numai pacientul, ci şi familia acestuia. Datorită diagnosticării în stadii incipiente şi progreselor ştiinţifice din terapia oncolitică, ratele de deces caracteristice anumitor tipuri de cancer, precum cel de sân sau cancerul pulmonar, s-au redus în ultimii ani (Societatea Americană a Cancerului, 2020), dar, în funcţie de tipul şi de intensitatea terapiei oncologice (chimioterapie, radioterapie, imunoterapie, terapie hormonală etc.), sunt induse efecte secundare atât la nivel fizic (durere, oboseală, ulceraţii, pierderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături, dificultăţi de respiraţie, insomnie), cât şi la nivel psihoemoţional şi social. În acest context, îngrijirile paliative urmăresc ameliorarea tabloului simptomatic caracteristic pacientului oncologic, ajutând implicit la îmbunătăţirea calităţii vieţii acestuia(6).
Terapiile oncologice în general sunt agresive, neselective (de exemplu, chimioterapia, administrată cu scopul distrugerii celulelor canceroase care se divid rapid, afectează în egală măsură şi celulele sănătoase, normale, care se divid frecvent) şi scad statusul imunitar al organismului pacientului cu cancer. Astfel, devine extrem de dificil pentru pacient să continue tratamentul, iar suplimentarea dietei cu alimente şi produse standardizate de calitate reprezintă o opţiune viabilă în planul de îngrijire paliativă a cancerului(6).
Dovezi ştiinţifice puternice indică faptul că aportul sau sinteza vitaminei D sunt asociate cu o incidenţă şi rate de deces reduse ale cancerelor de colon, sân, prostată şi ovarian. Au fost publicate peste 1000 de studii de laborator şi epidemiologice privind asocierea dintre vitamina D, metaboliţii săi şi cancer(7).
Menţionăm câteva studii de referinţă care demonstrează impactul benefic al administrării unor suplimente alimentare la pacienţii cu cancer, în contextul în care scopul echipei multidisciplinare de îngrijire paliativă este ameliorarea simptomatică şi asigurarea calităţii vieţii. Astfel, într-un studiu transversal (Martínez-Alonso şi colab., 2016), cercetătorii spanioli au evaluat asocierea deficitului de vitamina D cu problemele legate de oboseală şi fatigabilitate la pacienţii cu cancer solid (avansat local sau metastatic). Dintre cei 30 de pacienţi cu cancer aflaţi sub îngrijire paliativă, la 90% a fost evidenţiat iniţial un nivel seric scăzut de vitamina D. Suplimentarea dietei cu produse standardizate pe bază de vitamina D a condus la o creştere a concentraţiei acesteia, corelată în mod direct cu scăderea gradului de oboseală şi cu îmbunătăţirea statusului fizic şi funcţional(8).
Într-un alt studiu, publicat în 2017, cercetătorii de la Institutul Karolinska, din Stockholm, Suedia, au investigat dacă suplimentarea vitaminei D ar putea îmbunătăţi gestionarea durerii, calitatea vieţii (QoL) şi scăderea incidenţei infecţiilor la pacienţii cu cancer sub îngrijiri paliative(9).
Numeroase alte studii indică faptul că aportul de suplimente cu vitamina D la pacienţii cu cancer, sub îngrijire paliativă, poate fi sigur şi poate aduce beneficii, prin îmbunătăţirea gestionării durerii şi scăderea infecţiilor (inclusiv cele de etiologie virală). Au fost astfel furnizate dovezi ştiinţifice care dovedesc efectul semnificativ al nivelului seric de vitamina D asupra progresiei şi rezultatelor patologiei COVID-19 (nivelurile ridicate de vitamina D pot reduce riscul de infecţie, severitatea acesteia şi ajută la prevenirea decesului).
Figura 3 (diagramă de Ghelani et al., 2021) reprezintă o ilustrare explicită a modului în care prezenţa, deficitul sau absenţa vitaminei D pot influenţa efectul general pe care o infecţie cu SARS-CoV-2 îl are la nivelul plămânilor şi asupra progresiei bolii. După cum se observă în zona albastră, o concentraţie serică suficientă de vitamină D poate ajuta la protejarea plămânilor de leziuni acute datorate infecţiei cu SARS-CoV-2, în timp ce deficienţa de vitamina D contribuie la un răspuns imunitar deficitar şi la creşterea severităţii bolii şi a ratei de deces (aşa cum este ilustrat în portocaliu)(10).
Într-un studiu publicat recent, Maghbooli et al. (de la Spitalul Sina din Teheran, Iran) prezintă rezultatele analizei fişelor medicale ale pacienţilor internaţi cu COVID-19. Autorii au constatat că nivelurile de vitamină D de peste 30 ng/ml (75 nmol/L) au fost asociate cu rezultate clinice mai bune. Cercetătorii au folosit criteriile CDC pentru a clasifica severitatea COVID-19 ca uşoară-moderată sau sever-critică şi le-au corelat cu nivelurile de vitamina 25(OH)D. Au fost comparate, de asemenea, nivelurile de inflamaţie, numărul de celule imunitare (limfocite), lipsa de oxigen, gradul de inconştienţă şi rata de deces.
În figura 4 sunt prezentate rezultatele clinice corelate cu concentraţia vitaminei D. Astfel, un nivel de vitamina D de peste 30 ng/ml (75 nmol/L) a fost asociat cu o severitate mai mică a COVID-19 şi cu un număr scăzut de limfocite (markeri ai cazurilor uşoare-moderate), cu un proces inflamator acut redus (exprimat prin nivelul proteinei C reactive; CRP), care se asociază cu un risc redus de „furtună de citokine”, cu 51% mai puţine cazuri de hipoxie (scăderea concentraţiei de oxigen din sânge), cu 84% mai puţine cazuri de stare de inconştienţă şi cu 55% mai puţine decese(11).
Plecând de la realitatea că, în general, europenii nu primesc suficientă vitamină D în mod natural şi că acest nutrient ajută sistemul imunitar să îşi îndeplinească sarcinile într-un mod controlat, fără a reacţiona excesiv (furtuna de citokine), rolul vitaminei D ca imunomodulator este în vizorul oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Queen Mary din Londra, care îl investighează într-un studiu la scară largă. Această direcţie de cercetare a fost deja menţionată de importante programe internaţionale de ştiri, precum BBC şi Daily Mail, şi a primit finanţare de la Fischer Family Trust, o organizaţie caritabilă specializată în sprijinirea cercetării şi educaţiei medicale, fiind susţinută, de asemenea, de Barts Charity şi Fundaţia Aim.
Pentru acest studiu a fost selectată o vitamină D uşor de administrat (sub formă de mici perle), care, pe principiul „calitatea determină rezultatul”, garantează o biodisponibilitate ridicată (parametru esenţial pentru rezultatul unei cercetări ştiinţifice, compusul activ trebuind să fie absorbit în mod eficient în sânge şi ţesuturi). Aşteptăm cu interes rezultatele…(12)
Conflict de interese: niciunul declarat
Suport financiar: niciunul declarat
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.
