În această patologie are loc dilatația acestui compartiment, iar cel mai frecvent deplasarea se produce pe partea stângă (între peretele toraco-abdominal și rumen), dar și pe cea dreaptă (între peretele abdominal și ficat). Afecțiunea este mult mai întâlnită în cazul femelelor adulte decât în cel al vițeilor sau al masculilor. În cazul femelelor, raportul dintre deplasarea aboamasală stângă și cea dreaptă este de 7:1^(1,2,6).

Etiopatogeneză

Una dintre principalele cauze este legată de predispoziția de rasă, cele mai afectate fiind vacile de lapte, cu productivitate înaltă, crescute în sistem intensiv. Vacile din rasa Holstein sunt adesea cele mai predispuse pentru aceste patologii. Totodată, forma corpului joacă un rol important în cazul gastropatiei, vacile afectate având o distanță mai mare între corpul abomasal ventral și duoden. S-a constatat că motilitatea abomasală este afectată după hrănirea animalelor cu cantități crescute de concentrate, acestea prezentând acumulări de gaz abomasal și contracții la nivelul acestui compartiment gastric. Deplasarea abomasală presupune reducerea în volum a cheagului, corelată cu scăderea motilității acestuia, în consecință având loc reducerea tranzitului gastrointestinal^(1,3).

Semne clinice

Anorexia este un semn comun în cazul acestei patologii, animalele prezentând lipsa apetitului. În deplasarea abomasală, temperatura, ritmul cardiac și cel respirator sunt normale, însă animalele vor avea o producție scăzută de lapte. Semne clinice mai grave apar în cazul deplasării abomasale pe partea dreaptă, acestea incluzând colică, diaree, ritm cardiac crescut, fecale de consistență modificată și hipogalaxie. Deplasările pe partea stângă se caracterizează printr-o ușoară înfundare a golurilor flancurilor, ulterior evidențiindu-se o mărire în volum a flancului stâng. Deformările în flancul drept apar în cazul deplasărilor de pe aceeași parte. În cazul ambelor tipuri de deplasări se constată sunete modificate la efectuarea auscultației^(1,3,4).

Diagnostic

În aproximativ jumătate din cazuri, detectarea acestei gastropatii se poate realiza prin intermediul auscultației, care se va face în cursul examinării clinice. La auscultația flancului stâng se va percepe un sunet de „gâlgâit” intermitent, acesta nefiind asociat cu contracțiile evidente ruminale. Concomitent cu auscultația se poate face și percuția peste zona flancului stâng, evidențiindu-se un sunet de „ping” ascuțit, asemănător sunetului unei mingi de baschet care sare sau apei care curge într-o găleată de metal.

O altă metodă de detectare a deplasării abomasale este reprezentată de ecografia abdominală de specialitate. Constatările ecografice au fost aproximativ similare în cazul tuturor vacilor cu deplasare abomasală stângă, vizualizându-se gaz în partea dorsală, canalul piloric și ingestie luminală^(1,5,6).

Tratament

În prima fază, tratamentul urmărește susținerea marilor funcții, corticoterapie pentru înlăturarea alcalozei și a cetozei, dar și spasmolitice în cazul în care animalul prezintă și colici.Tratamentul de bază este reprezentat de cel chirurgical. Această gastropatie se poate remedia cu ajutorul mai multor metode chirurgicale, cum ar fi: tehnica Grymer-Sterner, laparotomie paramediană cu abomasopexie ventrală, laparotomie în flancul stâng cu abomasopexie, laparotomie în flancul drept cu omentopexie dreaptă^(1,3,7).

Autor corespondent: Mario‑Darius Codreanu E-mail: codveterinary@yahoo.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.