Dr. Horaţiu Ioani este medic primar Neurochirurgie la Spitalul Colentina din Bucureşti, unde a continuat pregătirea medicală pe care o începuse la The Royal College of Surgeons of England. De doi ani, cu exact o lună înainte de carantina totală, a propus lumii Medicentrum, o platformă de telemedicină ce s-a dovedit providenţială în contextul pandemiei COVID-19.
De ce aţi ales medicina?
Dr. Horaţiu Ioani: Eu m-am tot gândit să fac medicină, iar prin clasa a XI-a, când lucrurile au devenit mai serioase şi o dată cu ele şi gândurile despre viitor, am decis.
Dacă nu era medicină ce era?
Dr. Horaţiu Ioani: Cred că tot ceva în care ar fi trebuit să „construiesc”. Inginerie, probabil.
Ce v-a ţinut totuşi ataşat de această decizie?
Dr. Horaţiu Ioani: O dată ce intri la medicină, ajungi într-un mediu, cu colegi şi oameni în jur care te duc într-o zonă de încântare. Nu are cum să nu-ţi placă. Experienţele din clinici şi spitale îmi plăceau, interacţionam cu oamenii şi asta mă bucura, iar mai târziu, în zona de neuro, am ajuns să cunosc nişte medici neurochirurgi, când eram student, care m-au convins, prin ceea ce făceau, să aleg această specializare.
De ce aţi plecat din ţară?
Dr. Horaţiu Ioani: Am avut sprijinul Clinicii de Neurochirurgie din Cluj şi am ajuns în nişte centre mari, unde ulterior mi s-a oferit posibilitatea să-mi continui formarea.
Ce v-a plăcut, ce aţi învăţat, cum v-a schimbat această experienţă?
Dr. Horaţiu Ioani: O dată ajuns în Anglia, am remarcat şi mi-a plăcut modul în care eşti implicat în procesul decizional de rezolvare a unui caz. Ceea ce lumea non-medicală înţelege mai puţin este că un caz de un anumit tip nu are un tratament standard pentru toată lumea. Managementul şi tratamentul unui caz este personalizat, proces la care contribuie mai multe specialităţi.
În zona de neurochirurgie, noi, rezidenţii, eram implicaţi în absolut tot acest proces şi luam decizii, pe baza unor investigaţii şi proceduri. Practic, nu mai eram doar un cititor al unor cazuri din tomuri de medicină, ci eram un practicant, implicat în procesul decizional şi în stabilirea tratamentului şi intervenţia legată de o tumoră cerebrală, de pildă.
Mai târziu, după ce am ajuns să trec prin toată paleta de patologii neurochirurgicale, am primit oportunitatea de a susţine examenul de medic specialist, am fost recomandat către Colegiul Regal din Marea Britanie, am susţinut examenul şi am reuşit.
De ce nu aţi rămas acolo?
Dr. Horaţiu Ioani: Eram (şi încă sunt, sper) un spirit aventuros.
Şi întoarcerea în România este o aventură?
Dr. Horaţiu Ioani: Era şi a rămas, în multe contexte. Am realizat că acolo eram unul dintre neurochirurgii dintr-un spital, adică nu faci diferenţa aşa cum, de pildă, poţi să o faci în România.
Pare că neurochirurgia, la noi, trece printr-o schimbare de abordare. Este una apărută prin forţa lucrurilor, era necesară, ce părere aveţi?
Dr. Horaţiu Ioani: Hai să ne gândim la exemplul clasic al tumorilor cerebrale sau la afecţiunile coloanei. Niciuna dintre aceste două zone nu este doar de competenţa neurochirurgului. Orice pacient oncologic are nevoie de oncolog, radioterapeut, neurochirurg, are nevoie de kinetoterapie, nutriţie, îngrijiri paliative, terapia durerii. Mulţi specialişti concură pentru a obţine cel mai bun rezultat.
La terapia coloanei ai nevoie de kinetoterapie, ortopedie sau neurochirurgie. În Anglia, procesul era unul standardizat, iar, când făceai un plan terapeutic în zona ta de competenţă, trebuia să te asiguri că pacientul a parcurs celelalte etape şi chiar participai în comisie cu aceşti medici sau o convocai chiar tu. Discutai cazul, vedeai imagistica şi fiecare contribuia cu opiniile sale medicale.
În România, medicul era destul de „izolat”. Oamenii veneau la medicul X, fiindcă auzeau că este bun în ceea ce face. Medicul X le spunea părerea lui, dar fără să se consulte activ cu celelalte specialităţi. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat, iar acesta a fost şi motivul pentru care am vrut să creăm o platformă de telemedicină care poate să ajute să pui pacientul în legătură cu mai mulţi medici din specialităţile de care are nevoie.
Aţi fost vizionari cumva cu această platformă. Cum a funcţionat în pandemie?
Dr. Horaţiu Ioani: Telemedicina a luat avânt în pandemie, datorită multiplelor terapii care trebuiau implementate, nenumăraţilor pacienţi care trebuiau să aibă acces la medic, aşa încât această soluţie era exact ce aveam nevoie. Platforma de care mă ocup eu, Medicentrum, a fost foarte solicitată. Am creat şi parteneriate cu spitale, care încercau să-şi ţină grupul de pacienţi aproape şi să le menţină tratamentele.
Ce cred că merită menţionat aici este că telemedicina nu este deloc ceva nou, fiindcă face referire la comunicarea cu medicul la distanţă şi cred că nu există pacient cronic sau medic în această ţară care să nu fi primit nişte rezultate ale analizelor sau RMN-uri prin whatsapp. Pandemia a formalizat această relaţie, a fost ca un fel de lungă logodnă care s-a încheiat cu o căsătorie.
Se zice că unul dintre primele apeluri telefonice ale omenirii, când Graham Bell a folosit aparatul pe care l-a creat, a fost un act de telemedicină, fiindcă el şi-a sunat asistentul, pe Watson, să-i spună că a vărsat acid de baterie pe el. (râde)
Cum a schimbat pandemia?
Dr. Horaţiu Ioani: În pandemie această conexiune a făcut ca terapia să devină mai sigură pentru pacient, iar, dincolo de a formaliza această relaţie care se rezuma la nişte mesaje pe telefon sau un apel urgent în căutarea unui sfat sau a unei interpretări a analizelor, această conexiune a rafinat şi a adus încredere acestui tip de interacţiune. Prin aceste platforme poţi primi mai multe tipuri de documente, poţi să le asociezi cazului unui pacient, astfel încât să nu te trezeşti că te-a sunat un pacient, dar tu ai în telefon documente de la încă trei şi nu mai ştii exact care ale cui sunt. Deci, platformele au făcut ca interacţiunea să devină mai sigură pentru pacient, dar şi pentru medic. Totodată, a creat o deschidere mai mare a medicilor către acest tip de interacţiune şi i-a arătat valoarea. Înainte de pandemie, telemedicina era destul de trivială, cu o comunicare simplă pe email şi un telefon ulterior. Acum sau în timpul pandemiei, aceste interacţiuni au un apogeu al vieţii pacienţilor cronici, care nu s-au mai simţit, aşa cum s-a întâmplat în primele săptămâni ale carantinei totale, abandonaţi, ignoraţi, fiindcă erau acasă şi nu era clar pentru nimeni ce se va întâmpla cu ei, în vreme ce la spital ajungeau doar pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19.
Ce este Medicentrum?
Dr. Horaţiu Ioani: Medicentrum este o platformă de telemedicină, care a început cu o lună înainte de pandemie şi care se transformă încet-încet şi integrează şi servicii fizice. Scopul Medicentrum e să asigure cea mai rapidă cale de la diagnostic la sănătate deplină.