Din aceeași categorie

Pediatru.ro

Rolul imunoglobulinei E în patologia pediatrică

Pediatru.ro

Managementul infecţiei pulmonare la pacienţii cu mucoviscidoză (fibroză chistică)

Pediatru.ro

Antibioterapia în pneumonia comunitară

Bolile cardiovasculare reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în România. Comportamentele nesănătoase, malnutriţia (incluzând supraponderea şi obezitatea) şi lipsa activităţii fizice reprezintă factori de risc pentru sindromul metabolic. Pe lângă bolile cardiovasculare, şi alte cauze importante de deces, dizabilitate, morbiditate şi probleme sociale ale tinerilor şi adulţilor îşi au originea în perioada adolescenţei. Aceste cauze cuprind, pe lângă comportamentele nutriţionale necorespunzătoare şi lipsa activităţii fizice, şi diferite comportamente care duc la accidentări şi violenţă, consum de alcool, tutun şi droguri, comportamente sexuale ce determină sarcini nedorite în adolescenţă şi boli transmisibile pe cale sexuală. Chiar dacă impactul major al acestor boli este în perioada de adult, un impact important există în perioada adolescenţei^(1,2,3).

În ultima decadă, Naţiunile Unite au făcut din reducerea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (NCD – non-communicable diseases) şi promovarea sănătăţii un punct important pe agenda de activitate, după adoptarea în 2011 a declaraţiei privind prevenţia şi controlul acestor boli netransmisibile: „The Declaration of the High-level Meeting of the General Assembly on the Prevention and Control of Non-communicable Diseases (NCD)”⁽⁴⁾.

Asociaţia Europeană de Pediatrie (European Pediatric Association – Union of National European Societies and Associations) susţine importanţa rolului pe care medicii pediatri în special trebuie să îl aibă în promovarea unui stil de viaţă sănătos, în consilierea şi urmărirea copiilor şi adolescenţilor cu factori de risc pentru boli netransmisibile⁽³⁾.

Şcoala are o influenţă asupra sănătăţii copiilor şi a educaţiei acestora, cu rol important în viitorul unei populaţii. Un copil sănătos va învăţa mult mai bine decât unul cu probleme de sănătate. Cea mai mare parte a timpului activ pe parcursul unei zile este petrecut în şcoală, iar pentru mulţi dintre copii şi adolescenţi şcoala reprezintă locul unde ar putea deprinde comportamente şi un stil de viaţă sănătos, care să fie menţinute şi în perioada de adult⁽⁵⁾.

O analiză recentă arată că programele şcolare de sănătate (programe de promovare a sănătăţii, şcoli sănătoase, şcoli care promovează sănătatea, şcoli pentru sănătate, aşa cum se mai pot denumi acestea) integrează multiple componente care duc la îmbunătăţirea sănătăţii şi a educaţiei copiilor din şcoală⁽²⁾. Aceste programe pot fi incluse în cadrul programei şcolare sau pot fi realizate extracurricular (cum ar fi în cadrul programului „Săptămâna altfel”).

Activitatea fizică regulată este necesară copiilor pentru îmbunătăţirea stării de sănătate, incluzând sistemul osos şi muscular, sistemul cardiovascular, controlul greutăţii şi reducerea obezităţii, dar şi starea mentală (reducerea stărilor de anxietate şi depresie). În plus, activitatea fizică în cadrul şcolii are un rol important în ameliorarea performanţelor şcolare⁽⁵⁾.

Şcoala poate avea un rol important şi în ceea ce priveşte asigurarea unei nutriţii adecvate pentru menţinerea sănătăţii, inclusiv învăţarea unor comportamente sănătoase pentru prevenirea obezităţii şi a altor boli netransmisibile asociate. De asemenea, asigurarea unui aport nutritiv corespunzător la aceşti copii contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, având un rol important în dezvoltarea creierului, în ameliorarea performanţelor cognitive, a memoriei, atenţiei, comportamentului şi a prezenţei la şcoală⁽⁵⁾.

Mergând mai departe, Organizaţia Mondială a Să­nă­tăţii (OMS) a introdus conceptul de şcoală care pro­mo­vează sănătatea, punând accent pe modificările organizaţionale şi structurale care să amelioreze mediul şcolar, curriculumul, metodele de predare⁽⁶⁾. O analiză efectuată pe baza acestui concept al OMS a unor trialuri controlate randomizate a permis concluzii importante privind programele de sănătate de la nivelul şcolilor. Astfel, intervenţiile bazate pe modelul introdus de OMS la nivelul şcolilor s-au dovedit eficace în reducerea indexului de masă corporală (IMC), în creşterea nivelului de activitate fizică, ameliorarea consumului de fructe şi legume, reducerea fumatului şi în diminuarea fenomenului de bullying (ca victimă). În schimb, datele nu au fost destule, astfel încât să fie posibile concluzii privind eficacitatea în modificarea altor comportamente⁽⁷⁾.
 

Caracteristicile pentru programe eficiente de educaţie pentru sănătate, derulate în şcoală, sunt următoarele⁽⁸⁾:

1. Programe dedicate comportamentelor care influenţează sănătatea şi procesul de învăţare.

2. Sprijinirea fiecărui copil şi adolescent.

3. Prezenţa celor opt componente de bază: educaţie pentru sănătate (curriculum), servicii de medicină şcolară, mediu şcolar sănătos, educaţie fizică (activităţi sportive), servicii de nutriţie şcolară, servicii de consiliere, psihologie şi asistenţă socială, programe de promovare a sănătăţii dedicate personalului şcolii, implicarea familiei şi a comunităţii.

4. Intervenţii multiple.

5. Coordonare şi supervizare a programului.

6. Planificare sistematică a programului.

7. Dezvoltarea continuă a personalului implicat în programe.

8. Implicarea activă a elevilor în programe.

Deşi numeroase studii au demonstrat eficienţa acestui tip de programe educaţionale la nivelul elevilor, integrarea educaţiei pentru sănătate în curriculumul şcolar poate întâmpina diferite piedici, astfel încât scopul educaţional poate să nu fie atins întru totul⁽⁹⁾.

Există multe programe pentru educaţie din sănătate care au fost derulate în şcolile din România. „Stil de viaţă sănătos pentru un copil sănătos – un copil sănătos este un copil fericit!” (Healthy lifestyle for healthy childhood – a healthy child is a happy child!) a fost un astfel de program derulat în cadrul programului „NCD Child Advocacy in Action Grant”, în perioada 2018-2019. Scopul acestui program a fost de a promova un stil de viaţă sănătos în rândul elevilor din clasa a VI-a din trei şcoli din Cluj-Napoca.

În perioada programului „Săptămâna altfel”, elevii au beneficiat de prezentări interactive despre ceea ce înseamnă alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică şi rolul acestora în dezvoltarea copiilor. Ulterior, copiii au putut să îşi arate îndemânarea în pregătirea unui mic dejun sănătos, în cadrul unui atelier de gătit sănătos, sub îndrumare specializată. Elevii incluşi în acest program, alături de alţi copii, au participat de Ziua Copiilor la un cros organizat în parcul oraşului, cu scopul de a promova activitatea sportivă. În plus, a fost derulat şi un concurs online de reţete sănătoase, astfel încât copiii să fie stimulaţi să îşi prezinte propriile reţete sănătoase, precum şi să îşi verifice cunoştinţele privind un stil de viaţă sănătos. În cadrul acestui program am beneficiat şi de sprijinul comunităţii locale, prin Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, precum şi AROBS Transilvania, o companie clujeană de software care sprijină diferite proiecte educaţionale. Pe baza experienţei acestui proiect, activităţile vor fi continuate şi în următorii ani, cu mărirea numărului de şcoli implicate⁽¹⁰⁾.

În concluzie, educaţia pentru sănătate – promovarea unui stil de viată sănătos în rândul copiilor şi adolescenţilor – poate fi considerată cea mai eficientă măsură preventivă pentru a asigura o populaţie sănătoasă, cu reducerea riscului pentru sindromul metabolic, bolile cardiovasculare şi alte morbidităţi asociate.   n

Conflict of interests: The authors declare no conflict of intersts.