Din aceeași categorie
Introducere
Îmbunătăţirea nivelului de alfabetizare în domeniul sănătăţii este importantă pentru înţelegerea de către pacienţi a subiectelor din domeniul medical şi pentru capacitatea acestora de a se ocupa de problemele legate de starea de sănătate(1,2). Promovarea alfabetizării în domeniul medical este o activitate importantă pentru obţinerea, prezervarea şi promovarea unei stări de sănătate adecvate(3). Multe afecţiuni medicale orale şi generale pot fi prevenite sau tratate, mai ales dacă sunt diagnosticate în fazele de debut, dar nu toţi pacienţii au acces la informaţia medicală adecvată sau nu reuşesc să beneficieze de măsurile de prevenire a bolilor şi de promovare a sănătăţii(4,5).
Frecvent, indivizii fac alegeri privind sănătatea în relaţie cu metodele de tratament, autoîngrijirea, îngrijirile la domiciliu, serviciile de suport şi tehnicile de prim ajutor; sursele primare de informaţie medicală sunt familia, grupul de prieteni şi comunitatea în care trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea(5,6). De fapt, la un moment dat, oricine poate avea nevoie de ajutor în înţelegerea informaţiei medicale. Chiar şi persoanele cu un nivel crescut de educaţie pot considera dificil accesul la sistemul de îngrijiri de sănătate, mai ales în cazul în care apare o afecţiune medicală care le face mai vulnerabile(5,7). Alfabetizarea în sănătate este un predictor mai puternic al stării de sănătate decât venitul, nivelul de educaţie, etnia sau statutul pe piaţa muncii(8). Gradul redus de alfabetizare în sănătate afectează semnificativ starea de sănătate a populaţiei, şi anume: participă mai puţin la activităţile de promovare a sănătăţii (prevenţie primară) şi de depistare precoce a bolilor (prevenţie secundară); fac alegeri riscante pentru sănătate (de exemplu, fumează mai frecvent); au o capacitate mai mică de a manageria afecţiunile medicale cronice; au o aderenţă scăzută la tratamentele de specialitate şi recomandările medicale; au o rată mare de spitalizare şi prezintă morbiditate crescută(5,9,10).
Informaţia medicală prezentată în materiale scrise (broşuri educative, prospecte ale medicamentelor, statistici, grafice) sau online este de multe ori dificil de accesat de către indivizi/pacienţi, fie din cauza limbajului, fie din cauza formei de prezentare(5). Mai mult, mesajele comunicate de către personalul medical, oral sau în scris, sunt uneori lipsite de claritate şi dificil de înţeles şi de reţinut de către pacienţi. Aceştia au nevoie de definirea unor termeni de specialitate, de exemplificări concrete, ilustraţii şi explicaţii. Pacienţii trebuie încurajaţi să pună întrebări dacă au neclarităţi sau probleme în înţelegerea mesajului transmis de către personalul medical(5,11).
Studiul de faţă are ca scop evaluarea nivelului de alfabetizare în sănătatea generală la un lot de pacienţi adulţi.
Materiale şi metodă
S-a realizat un studiu transversal descriptiv la un lot de 50 de pacienţi adulţi din Bucureşti. Pentru evaluarea nivelului de înţelegere a informaţiei medicale s-a folosit varianta prescurtată a testului de măsurare a gradului de alfabetizare în sănătate la adulţi – Short Test of Functional Health Literacy in Adults (S-TOFHLA)(12,13). Acest test este mai complex decât cele de recunoaştere de cuvinte şi are avantajul unui timp de administrare redus. Indicaţiile de aplicare ale testului sunt: monitorizarea pacienţilor în instituţiile medicale, utilizarea în cercetare ca variabilă descriptivă, precum şi dezvoltarea de programe de educaţie prin evaluarea nivelului de alfabetizare în sănătate. Testul are două secţiuni. Prima se referă la înţelegerea unor instrucţiuni legate de pregătirea pentru o investigaţie în sfera gastrointestinală, iar cea de-a doua este legată de drepturile şi responsabilităţile pacientului. Pacientul este rugat să completeze fiecare spaţiu liber, prin încercuirea variantei pe care o consideră corectă, din patru răspunsuri posibile. Limita de timp pentru completarea celor 36 de spaţii este de şapte minute. Subiectul va fi cronometrat, fără să i se spună că există o limită de timp. Pentru fiecare răspuns corect înregistrat în perioada de timp anterior precizată se acordă un punct. Scorul final poate avea valori între 0 şi 36 de puncte. Interpretarea scorurilor este următoarea: între 0 şi 16 puncte - nivel scăzut sau inadecvat (paciectul nu este capabil de a citi şi interpreta texte medicale); între 17 şi 22 de puncte – nivel marginal (subiectul citeşte şi interpretează cu dificultate un material cu conţinut medical); între 23 şi 36 de puncte – nivel crescut (subiectul poate citi şi interpreta corect informaţia medicală)(12,13). S-au cules date socio-demografice, precum şi informaţii privind comportamentul de adresabilitate la medic şi autoevaluarea stării de sănătate generale.
Rezultate
Lotul de 50 de pacienţi se caracterizează, din punctul de vedere al structurii pe sexe, printr-o proporţie relativ egală (44% bărbaţi şi 56% persoane de gen feminin) şi are vârste cuprinse în intervalul 23-75 de ani (media 49,88±13,64); 14% dintre respondenţi sunt vârstnici (≥65 de ani). Grupul de studiu este format în cea mai mare parte din persoane cu nivel superior de educaţie (N=24), respectiv mediu (N=22), doar patru pacienţi având studii gimnaziale. Statusul socioeconomic autoevaluat a fost mediu (52%), crescut (38%) şi scăzut pentru 10% dintre pacienţi. Cei mai mulţi au fost consultaţi în antecedente de medicul de familie (42%) şi 26% de către medicul stomatolog (figura 1). 55% dintre pacienţi au declarat că s-au prezentat la medic pentru control, iar restul (45%) pentru urgenţe medicale. În ceea ce priveşte vizita la medicul stomatolog, respondenţii au declarat în proporţie de 61% că durerea i-a determinat să se prezinte la cabinetul de medicină dentară.
Nivelul de alfabetizare în sănătate al respondenţilor, evaluat prin aplicarea testului S-TOFHLA, este crescut pentru 62% (N=31) dintre subiecţi, aproximativ o treime au nivel mediu (28%, N=14), iar 10% (N=5) au un nivel scăzut (figura 2).
Nu s-au observat diferenţe semnificative în funcţie de genul respondenţilor (tabelul 1). Cel mai ridicat nivel de alfabetizare în sănătatea generală îl au respondenţii din grupa de vârstă 46-60 de ani. Cel mai redus nivel de alfabetizare în sănătatea generală îl au respondenţii cu vârsta de peste 65 de ani (tabelul 2). Se constată că nivelurile cele mai ridicate de alfabetizare în sănătatea generală îl au respondenţii din grupurile cu status socioeconomic autoevaluat bun şi mediu. Cei mai mulţi respondenţi cu nivel ridicat de alfabetizare în sănătatea generală se află în categoria celor cu studii superioare, iar cei mai puţini respondenţi cu nivel ridicat de alfabetizare se află în categoria celor cu studii gimnaziale (tabelul 1).
Cei mai mulţi pacienţi cu nivel ridicat de alfabetizare în sănătatea generală se află în grupele cu nivelul excelent de sănătate generală autoevaluată. Cei mai mulţi subiecţi cu nivel scăzut de alfabetizare în sănătatea generală se regăsesc în grupa cu nivel satisfăcător de sănătate generală autoevaluată (tabelul 2). Starea proprie de sănătate generală a fost caracterizată de către respondenţi ca fiind foarte bună şi bună (42%), pentru majoritatea (58%) însă fiind satisfăcătoare sau precară (tabelul 2).
Medicul este principala sursă de informare în lotul studiat (72%), dar respondenţii se documentează şi din mass-media; de remarcat că 12% declară lipsa informării medicale (tabelul 3).
Discuţie
Valoarea medie a scorului pentru testul de alfabetizare în sănătate S-TOFHLA este de 25,7 (±7,83). Rezultatul obţinut este similar cu cele obţinute într-un studiu realizat în Serbia, unde media pentru testul S-TOFHLA a fost de 26,2 (±8,29)(14). Un nivel adecvat de alfabetizare în sănătate în acelaşi studiu(14) s-a înregistrat pentru 53,6% dintre subiecţi; în studiul nostru, proporţia este de 62%. Un rezultat asemănător (59%) s-a obţinut şi într-un alt studiu condus în Belgrad în 2009(15). Dar sunt publicate şi studii în care nivelul inadecvat (marginal şi scăzut) de alfabetizare în sănătate este diferit: 25%(16); 11,4%(17); între 26,8% şi 44%(18); respectiv 15,5%(19).
Situaţia a fost similară şi în ceea ce priveşte relaţia dintre nivelul de alfabetizare în sănătate şi variabilele socio-demografice: pacienţii cu status socioeconomic şi nivel de educaţie crescute au un nivel mai ridicat de alfabetizare(20,21), la fel şi adulţii faţă de vârstnici(22).
Concluzii
Nivelul de alfabetizare al respondenţilor în sănătatea generală este adecvat pentru majoritatea pacienţilor, doar în procentaje reduse s-au regăsit şi nivelurile mediu şi scăzut.
Rezultatele prezentate confirmă datele din literatura de specialitate, şi anume faptul că nivelul de alfabetizare în sănătate se corelează cu nivelul de educaţie al pacientului, cu statusul socioeconomic, vârsta, comportamentul de adresabilitate la medic şi autopercepţia stării de sănătate.
În practica medicală se impun depistarea pacienţilor cu nivel redus de alfabetizare în sănătate şi adaptarea informaţiei în funcţie de capacitatea lor de a înţelege noţiunile de bază de îngrijire medicală, având în vedere şi faptul că medicul este principala sursă de informare pentru pacienţii incluşi în studiu.
Acknowledgement. This work was supported by the ”Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy from research project number 33898/11.11.2014.
Conflict de interese: niciunul declarat
Suport financiar: niciunul declarat
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.
