Din aceeași categorie

The Romanian Journal of Nutrition

Stai bine cu energia? Verifică-ţi mitocondria – studiu de caz

The Romanian Journal of Nutrition

Ce să mănânci pentru o sănătate bună a coloanei vertebrale?

The Romanian Journal of Nutrition

Nutriţia clinică a pacientului oncologic din România – bariere percepute şi posibile soluţii

Introducere

Infarctul miocardic acut (IMA) este o boală cu un puternic efect asupra sănătății și calității vieții pacienților. Dacă nu este tratat prompt printr-o terapie de reperfuzie adecvată, se poate ajunge la complicații grave, cum ar fi insuficiența cardiacă, aritmia, tromboembolismul sau chiar decesul⁽¹⁾. Infarctul miocardic poate avea un impact negativ substanțial asupra statutului social, economic și psihologic al pacienților, care înainte erau activi⁽²⁾.

Rolul inflamației în patogeneza ocluziei coronariene și în fiziopatologia remodelării și fibrozei de reparare cardiacă, dezvoltarea strategiilor terapeutice care vizează semnalele inflamatorii la pacienții cu infarct miocardic reprezintă o provocare majoră. Numeroase dovezi experimentale sugerează că infarctul miocardic este asociat cu activarea unei reacții inflamatorii^(3,4,5).

Proteina C-reactivă (CRP) a devenit unul dintre cei mai studiați biomarkeri ai inflamației, datorită faptului că aterotromboza reprezintă marea majoritate a infarcturilor miocardice acute, iar CRP este puternic asociată cu acest tip de patogenie. Fiind o proteină de fază acută, nivelurile de CRP sunt ridicate în procesele inflamatorii sau infecțioase, datorită răspunsului ficatului la concentrații ridicate de citokine plasmatice, cum ar fi interleukina-6 (IL-6) și factorul de necroză tumorală alfa (TNF-a). Nivelurile crescute de CRP au fost raportate ca biomarker predictiv independent pentru decesul cardiac sau noncardiac și chiar pentru evenimente nonfatale recurente, cu detectarea CRP la 4-6 ore după apariția IMA și un nivel maxim de CRP după aproximativ 50 de ore^(6,7).

CRP este un biomarker important în acest caz, pur și simplu pentru că reflectă prelungirea procesului inflamator temporal și spațial. Prin urmare, cu cât valoarea CRP este mai mare, cu atât mai mare este răspunsul inflamator. Într-o anumită măsură, aceasta poate reflecta chiar dimensiunea zonei infarctului miocardic, care este strâns legată de disfuncția ventriculară stângă postinfarct⁽⁸⁾.

Mai multe studii au arătat că nivelurile de activitate ale CRP sunt semnificativ crescute la pacienții cu IMA^(9,10), iar markerii metabolici, cum ar fi aldosteronul și cortizolul, sunt asociați cu remodelarea ventriculară în stadiile timpurii și medii ale IMA⁽¹¹⁾, indicând faptul că inflamația și tulburările metabolice joacă un rol important în leziunile induse de IMA.

Peptida natriuretică de tip N-terminal pro b (NTproBNP), denumită și peptidă natriuretică cerebrală, este o peptidă mică (proteină) produsă în inimă și servește drept biomarker pentru funcția cardiacă. Aceasta crește în timpul fibrilației atriale, insuficienței cardiace, disfuncției ventriculare stângi și în cazul sindromului coronarian acut și este valoroasă în diagnosticarea și prognosticul acestor pacienți^(12,13).

În ultimii ani s-a constatat că starea de nutriție afectează prognosticul diferitelor boli^(14,15). Studiile au arătat în mod repetat că malnutriția clinică are totuși implicații negative în ceea ce privește recuperarea în urma unei boli, a unei traume sau a unei intervenții chirurgicale și este, în general, asociată cu o morbiditate și o mortalitate crescute, atât în cazul bolilor acute, cât și al celor cronice⁽¹⁵⁾.

O evaluare clinică exhaustivă, atât din punctul de vedere al statusului nutrițional, cât și al statusului inflamator, este esențială pentru evoluția ulterioară a pacientului cu infarct miocardic acut. Din acest punct de vedere, scopul acestui studiu este de a identifica relația dintre malnutriție, evaluată cu ajutorul indicelui nutrițional prognostic (PNI,) și statusul inflamator la pacientul post-IMA, alături de parametrul disfuncției ventriculare stângi (NTproBNP) și de fracția de ejecție a ventriculului stâng (FEVS).

Materiale și metodă

Ne-am bazat pe un studiu nerandomizat, prospectiv, de tip observațional, care a inclus un total de 109 cazuri de pacienți post-infarct miocardic acut, care au beneficiat de tratament percutanat în Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș, în 2024, unde li s-a calculat scorul nutrițional PNI. Datele precum vârsta, sexul, înălțimea, greutatea, indicele de masă corporală (IMC), boala coronariană, hipertensiunea arterială (HTA), HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride, glicemie au fost colectate din profilurile pacienților. Starea inflamatorie a fost evaluată pe baza valorilor serice ale proteinei C-reactive foarte sensibile (hsCRP) și ale propeptidei natriuretice de tip B (NTproBNP), care reprezintă markeri cardiaci cu funcție de reglare a circulației sangvine și de antagonist al sistemului renină-angiotensină-aldosteron, acestea fiind determinate la momentul internării și repetate după cinci zile.

Datele au fost analizate cu ajutorul programului Graph Pad InStat 3.10, iar scorul PNI a fost calculat conform formulei de calcul: 10 × valoarea albuminei serice (g/dL) + 0,005 × numărul total de limfocite (m³). Un scor PNI >38 reflectă o stare de nutriție normală, iar scorurile între 35 și 38 și ă un risc moderat și, respectiv, sever de malnutriție⁽¹⁶⁾. În studiul nostru am împărțit lotul în două categorii, și anume cei cu un scor >38 și categoria cu scor ≤38.

Rezultate

Un total de 109 pacienți au fost incluși în analiza actuală, dintre care grupul 1 (n=73), cu un scor PNI >38, cu o stare nutrițională normală, iar grupul 2 (n=36), cu un scor PNI ≤38, indicând un risc moderat/sever de malnutriție. Nu a existat nicio diferență semnificativă statistic între cele două grupuri în ceea ce privește media de vârstă a pacienților (61,06±13,10 ani versus 62,75±12,94 ani; p=0,52), greutatea, înălțimea, greutatea ideală sau indicele de masă corporală (tabelul 1).

Nivelul seric al hsCRP a fost ridicat în ambele grupuri, fiind mai mare la pacienții cu un scor PNI ≤38 (17,56 ± 3,24 mg/dl versus 13,94 ± 3,32 mg/dl; p=0,01), această diferență rămânând semnificativă și în ziua 5 post-IMA (23,59 ± 4,58 mg/dl versus 18,17 ± 3,38 mg/dl). Deși nu au existat diferențe semnificative între grupuri în ziua 1 în ceea ce privește valoarea NTproBNP ca marker al disfuncției ventriculare stângi (1659,68 ± 4948,96 pg/ml versus 2503,62 ± 5520,06 pg/ml; p=0,44), la cinci zile după evenimentul acut, valoarea NTproBNP a fost semnificativ mai mare la pacienții cu risc moderat/sever de malnutriție (1120,27 ± 1699,78 pg/ml versus 892,46 ± 1303,21 pg/ml; p<0,001).

În ceea ce privește fracția de ejecție a ventriculului stâng, există o diferență semnificativă statistic (46,63 ± 3,27% versus 42,94 ± 2,54%; p<0,001), valoarea acesteia fiind mai mică în grupul malnutrit comparativ cu grupul cu stare nutrițională normală, evidențiate în tabelul 2.

Valorile albuminei serice post-IMA diferă din punct de vedere statistic, având valori mai mici la pacienții cu risc mediu/sever de malnutriție (4,16 ± 0,25 g/dL versus 3,14 ± 0,41 g/dL; p <0,001).

Rezultatele acestui studiu demonstrează că pacienții cu PNI ≤ 38 au prezentat valori semnificativ mai mari în ceea ce privește hsCRP atât în ziua 1, cât și în ziua 5 post-IMA. De asemenea, parametrul disfuncției ventriculare stângi – și anume, NTproBNP – în zilele 1 și 5 a fost semnificativ mai crescut în categoria pacienților cu risc moderat/sever de malnutriție; respectiv, FEVS în ziua 1 post-IMA a înregistrat o valoare mai mică la aceeași categorie de pacienți.

Discuție

Indicele nutrițional prognostic (PNI) este un instrument important pentru depistarea obiectivă a malnutriției în rândul populației cu boli cardiovasculare și poate deveni un nou biomarker pentru a prezice rezultatele pe termen lung ale pacienților cu boli cardiovasculare⁽¹⁷⁾. PNI poate furniza informații nutriționale, inflamatorii și imunologice, este utilizat pentru a evalua prognosticul populației post-IMA, poate fi utilizat ca un indicator important al prognosticului pacienților cu insuficiență cardiacă și are o valoare predictivă ridicată pentru evenimentele cardiovasculare pe termen lung⁽¹⁸⁾.

Pacienții malnutriți, identificați printr-un scor PNI scăzut, au prezentat niveluri mai ridicate de inflamație și o disfuncție ventriculară stângă mai severă, deoarece valorile hsCRP și NTproBNP la momentul inițial și în ziua 5 au fost mai mari la pacienții malnutriți în comparație cu cei cu stare nutrițională normală^(19-21). Conform unui studiu recent realizat de Sze et al.⁽²²⁾ care au analizat apariția și valoarea prognostică ale malnutriției la pacienții cu insuficiență cardiacă, malnutriția a apărut mai frecvent la pacienții cu NTproBNP ridicat. Acest lucru este confirmat și de rezultatele noastre; în plus, Sze et al. au arătat că o stare de nutriție mai proastă pare să fie asociată cu rezultate mai slabe.

Concluzii

Acest studiu demonstrează importanța evaluării statusului nutrițional, a celui inflamator și a parametrilor disfuncției ventriculare stângi la pacientul post-IMA. Indicele nutrițional PNI folosit pentru depistarea statusului nutrițional poate fi utilizat ca instrument de screening simplu, ușor de utilizat și eficient din punctul de vedere al costurilor, la pacienți cu diferite patologii.   

Autor corespondent: Maria Czinege E-mail: maria.czinege@umfst.ro

CONFLICT DE INTERESE: niciunul declarat.

SUPORT FINANCIAR: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.