Din aceeași categorie
Introducere
O dietă sănătoasă şi variată este importantă pe tot parcursul vieţii, dar mai ales în timpul sarcinii. Deşi încă mai există prejudecăţi potrivit cărora fătul preia de la mamă toţi nutrienţii de care are nevoie, indiferent dacă aceasta are sau nu o alimentaţie adecvată pe perioada sarcinii, nu doar studiile din literatura de specialitate, ci şi frecvenţa mare a copiilor dismaturi şi cu malformaţii congenitale născuţi în timpul foametei din Al Doilea Război Mondial au dovedit contrariul(1).
Sarcina este perioada dintre concepţie şi naştere şi durează de obicei 40 de săptămâni, începând din prima zi a ultimei menstruaţii a femeii, şi este împărţită în trei trimestre, fiecare cu o durată de trei luni(2).
The Academy of Nutrition and Dietetics (SUA) propune patru obiective-cheie pentru un stil de viaţă sănătos în timpul sarcinii, şi anume: un spor ponderal adecvat, dietă echilibrată, exerciţii fizice regulate, aport adecvat de vitamine şi minerale(3).
Colegiul American de Obstetrică şi Ginecologie (ACOG) recomandă femeilor însărcinate fără complicaţii obstetricale să efectueze minimum 30 de minute de exerciţii fizice moderate ca intensitate pe zi(4).
Statisticile privind prevalenţa obezităţii în rândul femeilor la nivel mondial sunt cu adevărat îngrijorătoare: potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în anul 2004, peste 40% dintre femeile de peste 18 ani erau supraponderale, iar 15% obeze, preponderent în ţările industrializate.
În acelaşi timp, obezitatea a devenit un factor de risc major la femeile însărcinate, iar obezitatea în sarcină trebuie prevenită încă din perioada preconcepţională şi gestionată pe parcursul sarcinii pentru a evita complicaţiile materno-fetale.
În anul 1971, Hytten şi Leitch, bazându-se pe datele a două studii efectuate în anul 1950 pe mai mult de 3.800 de femei din Marea Britanie, au stabilit că 12,5 kg reprezintă sporul ponderal optim pentru o sarcină la termen (40 de săptămâni). Acest spor ponderal de 12,5 kg a fost folosit ca reper în estimarea componentelor ce influenţează schimbările de greutate la o femeie gravidă sănătoasă(5).
Pe perioada sarcinii, alimentaţia femeilor trebuie să fie diversificată şi să îndeplinească necesităţile nutriţionale atât ale propriului organism, cât şi ale fătului.
Diabetul gestaţional este una dintre cele mai întâlnite boli metabolice ale sarcinii, având o incidenţă de 5% la nivel mondial. Este mai des întâlnită în cadrul unor grupuri etnice şi în cazul femeilor supraponderale sau obeze şi poate duce la o multitudine de complicaţii, cum ar fi macrosomia şi defecte la naştere(6).
O dietă corespunzătoare este suficientă în managementul diabetului gestaţional, însă, chiar dacă parametrii glicemici ai mamei revin la normal după naştere, este important ca mama să adopte o dietă sănătoasă şi un regim de viaţă sănătos. Studiile au demonstrat că până la 70% dintre femeile cu diabet gestaţional au fost diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2 în cele din urmă(7,8).
Tulburările hipertensive precum preeclampsia pot apărea uneori spre finalul sarcinii. Obezitatea reprezintă factorul de risc principal în cazul preeclampsiei, iar în prezent se fac studii pentru a determina dacă aportul de calciu şi vitamine antioxidante pe perioada sarcinii poate preveni această condiţie(9,10).
Studiul abordat şi-a propus identificarea factorilor de risc pe perioada sarcinii la un grup de lăuze din regiunea de sud a României, pe baza datelor personale, a stilului de viaţă, a parametrilor antropometrici şi a rezultatelor anchetelor alimentare. Identificând aceşti factori de risc ai gravidelor din această zonă geografică, pe viitor vom putea îmbunătăţi măsurile comunitare de intervenţie prevenţională.
Principalele obiective ale prezentului studiu au fost atât identificarea, evaluarea şi stabilirea unor corelaţii între factorii de risc alimentari şi socioeconomici, rezultatele anchetei alimentare şi parametrii antropometrici, cât şi evaluarea stilului de viaţă al gravidelor pe perioada sarcinii.
Materiale şi metodă
Studiul a fost condus în perioada noiembrie 2019 – martie 2020 în cadrul a două maternităţi din municipiul Bucureşti pe un lot de 376 de lăuze. Pe baza unor formulare completate individual, s-a demarat analiza indicilor antropometrici pre- şi post-sarcină, calculându-se indicele de masă corporală (IMC) în cele două faze ale sarcinii pentru a concluziona asupra sporului ponderal.
Rezultate
Analizând distribuţia celor 376 de lăuze în funcţie de statusul nutriţional pregestaţional, am constatat următoarele aspecte: la momentul confirmării sarcinii, supraponderalitatea a avut o prevalenţă de 32,97%, obezitatea a avut o prevalenţă de 9,57%, normoponderalitatea de 36,43% şi subponderalitatea de 21%.
Din cele 376 de femei participante la studiu, 264 provin din mediul urban şi 112 din mediul rural, iar în ceea ce priveşte ponderea IMC-ului pregestaţional, în funcţie de mediul de provenienţă social, am obţinut următoarele rezultate: în grupul femeilor care provin din mediul urban, ponderea celor subponderale a fost de 18,93%, a celor normoponderale de 34,09%, a celor supraponderale de 35,98%, iar ponderea celor obeze a fost de 10,98%.
În grupul femeilor care provin din mediul rural, ponderea celor subponderale a fost de 25,89%, a celor normoponderale de 41,96%, a celor supraponderale de 25,89% şi a celor obeze de 6,25%.
În ceea ce priveşte sporul ponderal acumulat pe perioada sarcinii, din cele 376 de participante la studiu, 34 au avut un spor ponderal total cuprins între 0 kg şi 6 kg, 67 de femei au avut un spor ponderal total cuprins între 7 kg şi 15 kg, 194 de femei, un spor ponderal total cuprins între 16 kg şi 20 kg, şi 81 de femei, un spor ponderal total de peste 20 kg.
Din totalul de 376 de participante la studiu, ponderea celor care au avut un spor ponderal de peste 16 kg pe perioada sarcinii este de 73,1% (275 femei).
Din totalul celor 376 de participante la studiu, ponderea celor care au avut un venit lunar crescut a fost de 36%, ponderea celor cu venit mediu a fost de 53%, iar ponderea celor cu venit scăzut, de 11%.
Prevalenţa în rândul femeilor care au făcut modificări în comportamentul alimentar după confirmarea sarcinii este de 68% din totalul celor 376 de participante la studiu.
Din totalul celor 276 de participante la studiu care au avut un spor ponderal de peste 16 kg pe perioada sarcinii, 77% au declarat că au consumat des pe perioada sarcinii produse de patiserie, 45% dulciuri, 51% produse de tip fast-food şi 62% băuturi dulci şi carbogazoase.
Din totalul naşterilor efectuate prin cezariană, 66% s-au înregistrat în rândul participantelor supraponderale şi obeze, iar 34% în rândul celor subponderale şi normoponderale.
Concluzii
Prevalenţa statusului nutriţional pregestaţional al participantelor la studiu în cazul celor supraponderale a fost de 32,97%, iar în cazul celor obeze, de 9,57% – aceste valori fiind foarte apropiate de cele furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în anul 2004, potrivit cărora peste 40% dintre femeile de peste 18 ani erau supraponderale, iar 15% obeze.
Numărul femeilor supraponderale şi obeze a fost mult mai crescut în rândul celor care provin din mediul urban, spre deosebire de cele care provin din mediul rural, aceste tendinţe putând fi explicate atât printr-un acces mai facil al participantelor din mediul urban la alimente de tipul fast-food şi dulciuri, dar şi prin faptul că nivelul de activitate fizică zilnică este mai redus sau chiar sedentar în viaţa de zi cu zi în rândul participantelor din mediul urban, spre deosebire de cele din mediul rural.
Există diferenţe în ceea ce priveşte expunerea la factorii de risc alimentari pe perioada sarcinii, determinate de caracteristicile sociodemografice, cum ar fi venitul lunar sau mediul de provenienţă.
În rândul gravidelor din mediul rural se observă o tendinţă spre un stil de viaţă sănătos, acestea având un grad de expunere mai redus la unii factori de risc alimentari, cum ar fi alimente de tip fast-food şi dulciuri.
Din totalul participantelor la studiu, 73,1% au avut un spor ponderal de peste 16 kg, de unde putem deduce fie menţinerea trendului de supraalimentare al gravidelor, fie consumul excesiv al unor alimente cu indice caloric crescut.
Factori de risc asociaţi unui spor ponderal de peste 16 kg pe perioada sarcinii, identificaţi în cercetarea de faţă pot fi: consumul crescut de dulciuri, produse de patiserie, produse de tip fast-food, consumul de băuturi dulci şi carbogazoase. Consumul acestor alimente, având un indice caloric crescut, duce la creşterea sporului ponderal şi a IMC-ului, aceasta fiind direct influenţată de frecvenţa cu care sunt consumate.
Studiul de faţă a evidenţiat o creştere ponderală în exces pe perioada sarcinii la femeile participante la studiu care au avut un IMC pregestaţional crescut, pe fondul consumului de dulciuri, produse de patiserie, produse de tip fast-food, băuturi dulci şi carbogazoase.
Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.
sarcinăcâştig ponderalalimentaţie