Știri

Factorii implicaţi în apariţia rinitei alergice pe teritoriul României

Rinita, patologie care apare cel mai frecvent ca rinită alergică, este o inflamaţie a mucoasei nazale ce se caracterizează prin strănut, congestie nazală, mâncărime nazală şi rinoree, simp­tome de sine stătătoare sau în orice combinaţie. Deşi ri­ni­ta alergică în sine nu pune viaţa în pericol (cu excepţia ca­zu­lui în care este însoţită de astm bronşic sau de anafilaxii se­ve­re), mor­biditatea cauzată de această afecţiune poate fi sem­ni­fi­ca­ti­vă.
Remus Gabriel Mihalcea
20 Septembrie 2022
Știri
20 Septembrie 2022

Factorii implicaţi în apariţia rinitei alergice pe teritoriul României

Rinita, patologie care apare cel mai frecvent ca rinită alergică, este o inflamaţie a mucoasei nazale ce se caracterizează prin strănut, congestie nazală, mâncărime nazală şi rinoree, simp­tome de sine stătătoare sau în orice combinaţie. Deşi ri­ni­ta alergică în sine nu pune viaţa în pericol (cu excepţia ca­zu­lui în care este însoţită de astm bronşic sau de anafilaxii se­ve­re), mor­biditatea cauzată de această afecţiune poate fi sem­ni­fi­ca­ti­vă.
Remus Gabriel Mihalcea

Introducere

Rinita, patologie ce apare cel mai frecvent ca rinită alergică, este o inflamaţie a mucoasei nazale care se caracterizează prin strănut, congestie nazală, mâncărime nazală şi rinoree, simptome de sine stătătoare sau în orice combinaţie(1). Deşi rinita alergică în sine nu pune viaţa în pericol (cu excepţia cazului în care este însoţită de astm bronşic sau de anafilaxii severe), morbiditatea cauzată de această afecţiune poate fi semnificativă(2).

Rinita alergică reprezintă o problemă de sănătate globală, afectând aproximativ 400 de milioane de oameni din întreaga lume(3). Prevalenţa sa a crescut de-a lungul anilor, posibil din cauza creşterii urbanizării şi a poluanţilor de mediu, despre care se crede că sunt unele dintre principalele cauze ale bolii(4,5). Înţelegerea fiziopatologiei sale este crucială în dezvoltarea de noi terapii pentru a trata această boală incurabilă, care deseori este asociată cu alte boli ale căilor respiratorii(6). În acest studiu am încercat să analizăm prevalenţa patologiei nazale asociate cu rinita alergică, tipul acesteia şi cel mai des implicat alergen.

Materiale şi metodă

În cadrul studiului de faţă, am analizat un lot de 31 de pacienţi diagnosticaţi cu rinită alergică pentru a vedea cei mai comuni alergeni implicaţi în apariţia acestei patologii pe teritoriul României. Pentru acest studiu, am analizat prezenţa patologiei asociate în cadrul pacienţilor diagnosticaţi cu rinită alergică şi valoarea IgE totale (IU/ml, normal <100) şi a IgE specifice pentru cei mai frecvenţi alergeni:

  • ambrozie

  • Franseria

  • păpădie

  • graminee

  • ovăz

  • pelin

  • pisică

  • câine

  • secară

  • arin

  • buruieni.

Rezultatele acestor teste au fost următoarele:

Am observat că, în lotul de pacienţi studiaţi, 60% din ei nu au prezentat patologie asociată în sfera ORL. Deşi pacienţii au prezentat semnele nazale specifice rinitei alergice – rinoree anteroposterioară şi obstrucţie nazală cronică –, acest fapt nu s-a tradus în mod frecvent în instalarea sinuzitei acute.

În cadrul pacienţilor care au prezentat patologie nazală asociată, cel mai frecvent s-a observat prezenţa sinuzitei maxilare cronice, în 24% din cazuri, iar portajul de stafilococ auriu s-a regăsit doar la 3% din pacienţii studiaţi. Alergenul implicat majoritar (98%) a fost ambrozia.

Discuţie

Rezultatele studiului au arătat faptul că majoritatea pacienţilor nu au avut patologie nazală asociată, iar cei care au avut patologie locală asociată cel mai frecvent au asociat sinuzită. Prezenţa ambroziei ca factor alergen a fost cel mai frecvent observată, acest lucru fiind corelat cu problema naţională din acest moment legată de existenţa în exces a acestei plante. 

 

Conflicts of interests: The author declares no conflict of interests.

 

Figura 1. Prezenţa diagnosticelor secundare asociate
Figura 1. Prezenţa diagnosticelor secundare asociate
Figura 2. Tipuri de diagnostice secundare asociate
Figura 2. Tipuri de diagnostice secundare asociate
Figura 3. Valorile IgE  la pacienţii studiaţi care  au avut răspuns pozitiv la testele alergice pentru ambrozie
Figura 3. Valorile IgE la pacienţii studiaţi care au avut răspuns pozitiv la testele alergice pentru ambrozie
rinită alergicăsinuzităinfecţie cu Staphyilococcus aureusstrănut
Te-ar mai putea interesa
Știri

NICE: Majoritatea infecţiilor sinusale nu ar trebui tratate cu antibiotice

Conform ultimului ghid al NICE (Institutul Naţional pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire din Marea Britanie), medicii nu ar trebui să administreze antibiotice pentru infecțiile sinusale, doar dacă acestea persistă, și să le explice pac...