Având în vedere modificările şi completările aduse actelor normative cu privire la Contractul-cadru începând cu data de 1 aprilie 2022, Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie aduce, în atenţia cabinetelor de medicina familiei şi pacienţilor, informaţii cu privire la acordarea consultaţiilor şi serviciilor medicale.

„Cu excepţia consultaţiilor la distanţă, nu mai putem acorda consultaţii fără prezentarea cardului de asigurat”, se arată într-un comunicat al FNPMF.

Consultaţiile la distanţă, de tip telemedicină, nu mai pot fi acordate, începând cu 1 aprilie 2022, decât pentru afecţiuni cronice, limitate, lunar, la o singură consultaţie la distanţă şi una în cabinet, precum şi pentru bolile cu potenţial endemoepidemic care necesită izolare, prevăzute la pct. II din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 423/2020, limitate la două consultaţii/episod. Bolile cu potenţial endemoepidemic sunt următoarele: amibiaza (dizenterie amibiană), antraxul, bruceloza, difteria, febra butonoasă, febra galbenă, febrele paratifoide A, B, C, febra Q, febra recurentă, febra tifoidă, filarioza, dracunculoza, hepatita virală acută, holera, infecţia gonococică, infecţia HIV, leishmaniozele, lepra, leptospiroza, limfogranulomatoza inghinală benignă, malaria, meningita meningococică şi meningococemia, morva, melioidoza, ciuma, poliomielita şi alte neuroviroze paralitice, psitacoza-ornitoza, rabia, scarlatina, sifilisul, şancrul moale, tetanosul, tifosul exantematic, tuberculoza, tularemia, tusea convulsivă şi COVID-19. „Precizăm că pentru niciuna dintre bolile cu potenţial endemoepidemic diagnosticul de certitudine nu poate fi pus prin consultaţie la distanţă, fiind necesară evaluarea clinică, biologică şi/sau paraclinică şi/sau consult de specialitate boli infecţioase”, se arată în comunicat.

Cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale, definite conform ordinului nr. 2021/691/2008, toate tipurile de servicii medicale din asistenţa medicală primară se acordă numai cu programare telefonică realizată cu minimum 24 ore înainte acordării serviciului, conform ordinului MS/CNAS nr. 44/53/2010.

Programarea este necesară şi conform regulilor de bună practică medicală, pentru organizarea pe diferite paliere orare a tipurilor de servicii oferite de cabinet, în timpul programului de lucru al cabinetului – consultaţii pentru afecţiuni acute/subacute, consultaţii pentru afecţiuni cronice, consultaţii preventive, vaccinare, testare, eliberare adeverinţe şi alte acte suport, emitere certificate concediu medical pentru perioada de izolare COVID-19, consultaţii la distanţă şi monitorizări COVID-19, servicii adiţionale, diagnostice şi terapeutice, în funcţie de serviciile oferite de cabinet. „Nimeni nu îşi doreşte cozi la cabinetele de medicina familiei şi pacienţi care să se îmbolnăvească aşteptând cu orele pe holurile cabinetelor”, se arată în comunicat.

Serviciile adiţionale, diagnostice şi terapeutice anunţate de CNAS şi Ministerul Sănătăţii prin intermediul mass-media în ultimele zile pot fi acordate numai ca o consecinţă a actului medical propriu al medicului de familie şi numai pentru persoanele asigurate înscrise pe lista medicului de familie care recomandă efectuarea lor.

De asemenea, decizia de a acorda consultaţiile şi efectua serviciile la cabinet, la domiciliu, la locul solicitării în timpul programului de lucru al cabinetului sau prelungit prin act adiţional este a medicului de familie, în funcţie de starea pacientului şi de disponibilitatea locurilor de programare conform reglementărilor contractuale stabilite de CNAS.

Pentru investigaţiile şi tratamentele recomandate de serviciile judeţene de ambulanţă, ambulatoriul de specialitate sau spital, sau de clinici şi spitale private fără contract cu casa de asigurări, medicii de alte specialităţi din toate aceste unităţi medicale au în continuare obligaţia de a se asigura că pacienţii pot respecta recomandările primite (de exemplu, administrare tratament intramuscular, intravenos la 6-8-12 ore, perfuzii intravenoase ş.a.). Cabinetele de medicina familiei pot efectua serviciile doar în condiţiile prezentate anterior şi în limita plafonului contractat.

Prin încetarea stării de alertă şi reintroducerea restricţiilor de prescriere în medicina de familie, anumite medicamente pentru afecţiuni cronice nu mai pot fi prescrise de medicul de familie decât în baza scrisorilor medicale conforme emise de medicii de alte specialităţi din cabinetele din ambulatoriul de specialitate sau spital, care au contract cu casa de asigurări. Scrisorile medicale au o valabilitate de 1, 3, 6, 12 luni ş.a.m.d, conform duratei tratamentului precizate de medic în scrisoarea medicală şi în conformitate cu protocoalele terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii.  Medicul de familie nu mai poate prescrie compensat/gratuit tratamentul bolnavilor cronici fără scrisoarea medicală valabilă şi conformă, pentru medicamentele supuse acestor reguli de prescriere.

„În urmă cu o lună sesizam Administraţia Prezidenţială, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu privire la consecinţele încetării stării de alertă pentru pacienţi”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a FNPMF. „Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie a fost invitată şi a mers alături de Societatea Naţională de Medicina Familiei la CNAS (...), pentru a discuta despre ceea ce autorităţile trebuiau să facă pentru a elimina acele consecinţe, sau măcar să comunice pacienţilor pentru a-i pregăti asupra revenirii la «normalitatea» sistemului de sănătate dinaintea pandemiei. Am fost asiguraţi că imediat ce actele normative vor fi aprobate, comunicarea va avea loc. Am aşteptat compania de informare din partea CNAS şi a Ministerului Sănătăţii, însă fără folos”.

În postare se mai precizează:

• „Nu noi suntem de vină pentru scrisorile medicale pe care trebuie să reîncepem să le solicităm periodic pacienţilor, pentru drumurile chinuitoare pe care pacienţii vârstnici sau doar cu boli cronice trebuie să le facă la 3, 6, 9, 12 luni în policlinici şi spitale, la oraş sau uneori chiar în alt judeţ.
• Nu noi suntem de vină pentru cardul de asigurat care ne împiedică să respectăm ora programată atunci când Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate mai «sughiţă», pentru cardul de asigurat fără de care nu putem acorda consultaţii decontate atunci când pacienţii îl uită acasă şi suntem nevoiţi să îi trimitem după card. Sau când îşi uită codul PIN, sau cardul a fost blocat la alt furnizor, sau, sau, sau...
• Nu noi suntem de vină pentru că nu mai putem acorda consultaţii la distanţă, „online”, prin „telemedicină” după 1 aprilie, decât pentru transmiterea reţetei lunare şi doar pentru transmiterea reţetei lunare, pentru pacienţii care suferă de boli cronice şi ne solicită acest lucru.
• Nu noi suntem, deci, de vină, atunci când suntem nevoiţi să chemăm la cabinet toţi pacienţii pentru orice problemă de sănătate, chiar dacă în ultimii doi ani am fost capabili şi am avut voie să tratăm la distanţă, mai comod pentru pacienţii care au preferat astfel, atunci când şi noi am considerat că pacientul este în siguranţă astfel.
• Nu noi suntem de vină pentru limitele financiare şi de resurse umane ale sistemului de sănătate, pentru listele de programare şi timpii uneori lungi de aşteptare pentru o programare, inclusiv la medicul de familie.
• Nu noi suntem de vină pentru toate aceste probleme şi nu acceptăm să fim făcuţi responsabili în faţa pacienţilor noştri. Partenerilor noştri, la bine şi la rău în sistemul de sănătate românesc”.

Reprezentanţii Federaţiei recomandă cabinetelor de medicina familiei să afişeze materialele informative pentru pacienţi şi aparţinători, pe care le pot găsi pe siteul FNPMF.

„Mulţumim pacienţilor şi aparţinătorilor pentru înţelegere. Ne cerem scuze pentru situaţiile în care suntem puşi de autorităţi faţă de dumneavoastră!”, se arată la finalul postării.