Din aceeași categorie

Medic.ro

Medicul de familie în relaţia cu familia/aparţinătorii pacientului cu boala Alzheimer

Medic.ro

Medic 2.0 – avantaje şi dezavantaje în folosirea reţelelor sociale

Medic.ro

Arta, mijloc de comunicare ÅŸi dezvoltare

„Eram în mare încurcătură: aveam înaintea mea o călătorie urgentă; un bolnav grav mă aÅŸtepta într-un sat, la o depărtare de zece mile; un viscol puternic umplea spaÅ£iul vast dintre mine ÅŸi el; aveam o trăsură, uÅŸoară, cu roÅ£i mari, tocmai bună pentru ÅŸoselele noastre; înfăşurat în ÅŸubă, Å£inând geanta cu instrumente într-o mână, aÅŸteptam în curte gata de drum; dar calul lipsea, calul. Propriul meu cal murise în noaptea precedentă, din cauză că se istovise peste măsură în această iarnă geroasă; slujnica umbla acum prin sat, ca să capete un cal de împrumut; dar fără speranţă, ÅŸtiam bine, iar eu adăstam acolo fără rost, tot mai acoperit de zăpadă, înlemnind tot mai mult de frig.”

(Franz Kafka, Un medic de ţară)

Detaliul cel mai sugestiv legat de imaginea medicului de familie din secolul al XIX-lea era, fără îndoială, geanta neagră cu care mergea la vizitele la domiciliu. Geanta doctorului a devenit simbolul medicului din comunitate. Desigur, erau vremuri în care medicul oferea consultaÅ£ii mai mult la domiciliul pacienÅ£ilor sau în diverse locuri unde era solicitat.

Medicul era chemat la consultaÅ£ii la orice oră din zi sau din noapte. Mai ales medicii care lucrau la Å£ară erau printre puÅ£inii care aveau ÅŸaretă sau maÅŸină. Se puteau deplasa mai uÅŸor la domiciliul pacienÅ£ilor, decât aceÅŸtia la cabinetul medicului. „Nimic nu era mai liniÅŸtitor pentru pacienÅ£i decât să vadă medicul de familie sosind cu mica lui geantă neagră. (...) Geanta medicului era un simbol al competenÅ£ei ÅŸi al dedicării”, cum frumos scria dr. Gerry Kenefick, într-un articol publicat în Canadian Family Physician⁽¹⁾ în 1992. Desigur, lucrurile s-au mai schimbat, pacienÅ£ii au devenit mai mobili, spitalele de urgenţă au preluat o parte din urgenÅ£e, ambulanÅ£ele au devenit tot mai bine echipate. Aparent, vizitele la domiciliu au devenit mai puÅ£in impresionante, dar, în principiu, orice medic care se respectă ÅŸi care efectuează consultaÅ£ii în afara cabinetului ar trebui să aibă o geantă pentru consultaÅ£ii la domiciliu.

Istoric

Desigur, putem începe periplul nostru de la Hipocrate. În „Decorum”, un tratat din Corpus Hippocraticum, datat înainte de anul 350 î.Hr., Hipocrate recomanda ca medicul să poarte în permanenţă la el o micuţă casetă în care să păstreze cele necesare în cazul vizitelor la pacienÅ£i. Există, de asemenea, menÅ£iuni din perioada Egiptului Antic cum că medicii purtau cu ei anumite leacuri ÅŸi instrumente atunci când mergeau să viziteze pacienÅ£ii⁽²⁾.

Åži Dimitrie Cantemir menÅ£ionează în Istoria ieroglifică faptul că doctorul practician avea cu el o cutie sau chichiţă, „văruită sau văpsită alb pe dinăuntru”, în care avea diferite „erbi, pilule ÅŸi alte preparate medicinale”, cu care îÅŸi trata bolnavii. Cantemir adaugă: „Doftorul bun avea ÅŸtiinÅ£a în cap, iar ierbile în câmp le are, ÅŸi unde chichiÅ£ele văruite ÅŸi pilulele ÅŸicuite sunt, acolo bolnavul să amăgeÅŸte, iară nu să tămăduieÅŸte”⁽³⁾. Desigur, pe vremea lui Cantemir, medicii nu aveau la dispoziÅ£ie prea multe instrumente medicale pe care să le poarte cu ei ÅŸi nici preparate miraculoase!

Prin secolul XVII-XVIII, odată cu dezvoltarea chirurgiei, geanta medicului conÅ£inea diverse instrumente, de obicei din oÅ£el, păstrate în cutii din lemn, precum: diverÅŸi cleÅŸti, forceps, cârlige, catetere, dar ÅŸi instrumente auxiliare, cum ar fi magnetul (pentru extragerea corpilor străini metalici), clistire etc. Printre instrumentele ascuÅ£ite se numărau cuÅ£ite, bisturie, lanÅ£ete, ferăstraie, foarfece, trocare, ace etc. Se preferau arderea ÅŸi cauterizarea (cu potasiu). Pansamentele erau confecÅ£ionate din bumbac, lână sau mătase⁽⁴⁾.

Samarian îl citează pe Ionescu Gion, care scria: „ÎncărcaÅ£i cu aceste cutii, hirurgii alergau după clienÅ£i din oraÅŸ în oraÅŸ”. Ionescu Gion spune că, până mai acum 80 de ani, prin oraÅŸele Bulgariei se auzea strigându-se pe uliÅ£e „birali, birali”. Era doctorul-chirurg-farmacist, care, cu o cutie în mână, intra pe unde era chemat⁽⁵⁾.

Până ÅŸi acei renumiÅ£i „barefoot doctors” − medicii desculÅ£i din China comunistă, consideraÅ£i precursori ai medicilor de familie, aveau o gentuţă cu care umblau în comunitate, în care se găseau câteva ustensile ÅŸi medicamente⁽⁶⁾.

BineînÅ£eles, adevărata geantă a medicului, aÅŸa cum o percepem astăzi, a început să fie utilizată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când medicina deja avea o metodă ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi când au început să fie inventate noi instrumente. Pe de altă parte, începeau să se vândă diverse produse medicamentoase, astfel încât producă­to­rii de genÅ£i medicale ÅŸi truse încercau să creeze modele diferite pentru a acoperi toate nevoile medicilor. Dacă ne uităm în Catalogul Weis⁽⁷⁾ de instrumente medicale din 1863, vom găsi mai mult instrumente chirurgicale, pesare, canule ÅŸi mai puÅ£in instrumente de diagnostic, deoarece acestea încă nu intraseră în producÅ£ie de serie. Într-un catalog de instrumente⁽⁸⁾ din 1890 găsim ÅŸi câteva dintre primele instrumente de diagnostic: sfigmomanometrul Dudgeon (figura 1), care înregistra pulsul pe hârtie afumată, stetoscopul biauricular, termometrul de sticlă. Termometrul portabil, din sticlă, protejat într-o cutie din bachelită, a fost introdus de către englezul Clifford Allbutt în 1866.
 

Prin 1901, încep să apară diverse truse sub formă de genÅ£i portabile: trusă pentru moÅŸit, trusă pentru asistente, trusa de urgenÅ£e, geanta pentru medicamente⁽⁹⁾ (figurile 2 ÅŸi 3).
 

Stetoscopul monoauricular a fost inventat de Laennec în 1816. Este posibil ca unii medici practicieni să fi avut în trusa lor un asemenea instrument (figura 4). Abia în 1851 este patentat primul stetoscop biauricular semnificativ. În catalogul de instrumente⁽⁸⁾ din 1890 găsim deja trei modele de stetoscoape biauriculare cu pâlnie (figura 5). De remarcat că la primul model se putea schimba partea distală cu o piesă cu două pâlnii (stetoscop diferenÅ£ial). Acest model permitea ascultarea a două locuri distincte pentru a compara sunetele. Practic, aceasta era o variantă de stetoscop monoauricular ÅŸi care a dispărut după introducerea stetoscopului biauricular. Modelul actual de stetoscop acustic cu cap interschimbabil a fost introdus prin anii ’40 de Rappaport ÅŸi Sprague, devenind standardul. Există în prezent ÅŸi modele de stetoscoape electronice, dar sunt mai puÅ£in utilizate.
 

În 1896, Scipione Riva-Rocci a inventat primul sfigmomanometru cu mercur. Până în acel moment se putea măsura doar presiunea sistolică. Au mai trecut însă câÅ£iva ani până când Nicolai Korotkoff a pus bazele măsurătorii tensiunii arteriale, după ce a descris în 1905 ceea ce poartă azi numele de sunete Korotkoff ÅŸi a pus la punct modul de măsurare a presiunii arteriale, aÅŸa cum este utilizat ÅŸi în prezent⁽¹⁰⁾. De atunci, standardul de aur a rămas sfigmomanometrul cu mercur, dar sunt tot mai folosite ÅŸi cele aneroide, iar mai nou, cele electronice.

Ce se mai putea găsi prin geanta medicilor, mai ales a celor chinezi? Acea aÅŸa-numită păpuşă pentru localizarea simptomelor, de obicei sculptată în fildeÅŸ (figura 6). Doctrina confuciană proteja sfinÅ£enia corpului, astfel încât femeile chineze nu se puteau dezveli în timpul vizitei. Practic, era o reprezentare a corpului feminin pe care pacientele localizau diversele simptome care le supărau. Asemenea statuete au fost utilizate ÅŸi în Japonia.
 

Vizitele la domiciliu

În România, primul serviciu organizat pentru consultaÅ£ii la domiciliu a fost înfiinÅ£at în 1832 (Ordinul 345 din 14 iunie 1832) ÅŸi finanÅ£at de Eforia Spitalelor, până în 1847. Ulterior a fost desfiinÅ£at ÅŸi reînfiinÅ£at abia în 1890, dar a funcÅ£ionat doar doi ani. Cu această ocazie a fost aprobat un regulament pentru asistenÅ£a medicală la domiciliu, serviciile fiind acordate de un doctor angajat pe circumscripÅ£ii ÅŸi doar pentru pacienÅ£ii sărăci⁽¹¹⁾.

Mai este nevoie de geanta medicului, acum, în secolul 21? Mai sunt vizitele la domiciliu o parte importantă a activităţii medicului de familie?

Un studiu publicat în 2001 de Boerma ÅŸi Groenewegen⁽¹²⁾ a descris ÅŸi comparat vizitele la domiciliu efectuate de medicii de familie din 18 ţări europene. Cei mai activi în acest domeniu par să fie medicii de familie din Belgia, care declarau, în medie, 44 de vizite la domiciliu pe săptămână, urmaÅ£i de cei din Germania, cu 34, Austria − 28 ÅŸi FranÅ£a − 27 (tabelul 1).
 

Studiul a arătat că în ţările în care medicii de familie au liste de pacienÅ£i ÅŸi exercită un gatekeeping puternic, vizitele la domiciliu sunt o sarcină general acceptată, dar numărul de vizite este mai mic, ceea ce, evident, scade satisfacÅ£ia pacienÅ£ilor. Numărul mai mare al vizitelor în mediul rural, precum ÅŸi al praticilor individuale, a fost demonstrat doar în ţările în care medicii de familie nu-ÅŸi exercită rolul de gatekeeper. De asemenea, frecvenÅ£a este mai mică la medicii de familie salariaÅ£i decât la cei independenÅ£i. Legat de structura listei de pacienÅ£i, s-a observat o frecvenţă mai mare a vizitelor la domiciliu la cabinetele cu mulÅ£i pacienÅ£i vârstnici, dar nu ÅŸi în cazul pacienÅ£ilor cu probleme sociale. Legat de medicii de familie, s-a constatat, cum era de aÅŸteptat, un număr mai mare al vizitelor la domiciliu la medicii de familie bărbaÅ£i, iar în ceea ce priveÅŸte vârsta medicilor, deÅŸi s-a pornit de la ipoteza că medicii mai în vârstă, de ÅŸcoală veche, ar fi orientaÅ£i către vizitele la domiciliu, uzura inerentă ar putea să creeze probleme. Rezultatele au fost exact invers, deÅŸi ÅŸi-au exprimat intenÅ£ia de a rări numărul vizitelor la domiciliu; totuÅŸi, s-au dovedit mai activi decât medicii mai tineri⁽¹²⁾.

România nu a fost inclusă în studiul prezentat anterior. Datele accesibile din raportul de activitate al Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate din 2016 includ doar vizitele la domiciliu decontate de medicii de familie⁽¹³⁾. Numărul lor este destul de mic, 1.730.764 în 2016, ceea ce înseamnă o medie de 2,8 consultaÅ£ii la domiciliu pe săptămână. Pentru fiecare vizită la domiciliu, CNAS decontează 15 lei, ceea ce poate explică numărul mic de vizite decontate. În principiu, medicii de familie pot deconta în medie câte 10 consultaÅ£ii la domiciliu pe săptămână (maximum trei pe zi). Pe lângă valoarea mică decontată (echivalentă cu un drum mediu cu taxiul într-un oraÅŸ), există ÅŸi limitările impuse de obligaÅ£ia de a valida consultaÅ£ia cu cardul pacientului, ceea ce este aproape imposibil la domiciliul acestuia, complicând întreaga operaÅ£ie. Oricum, impresia generală este că, din cauza supraîncărcării birocratice a medicului de familie, vizitele la domiciliu sunt descurajate.

Semnalele sunt însă, în toate ţările, spre o scădere a interesului vizitelor la domiciliu, cu variaÅ£ii mari legate de mai mulÅ£i factori. În Australia, de exemplu, Joyce ÅŸi Piterman raportează un declin evident al vizitelor la domiciliu în ultimele decade (cu 51%)⁽¹⁴⁾.

Pe de altă parte, medicii de familie consideră că vizitele la domiciliu sunt consumatoare de resurse, deÅŸi sunt cunoscute problemele legate de pacienÅ£ii vulnerabili, greu deplasabili. Se consideră că o mai bună finanÅ£are ÅŸi o delegare a unor sarcini către asistentele comunitare pot fi soluÅ£ii⁽¹⁵⁾.

Ce conÅ£ine geanta medicului în prezent?

Geanta medicului ar trebui să cuprindă echipamentul necesar pentru a efectua o consultaÅ£ie la domiciliu sau în caz de urgenţă. ConÅ£inutul depinde de multe criterii, precum zona unde îÅŸi desfăşoară medicul activitatea (urban/rural), interesul medicului, nivelul de competenţă ÅŸi, de ce nu, chiar de mijlocul de transport cu care se deplasează la domicilii. Majoritatea medicilor au o singură geantă pentru vizitele la domiciliu, în care au ÅŸi materialele necesare asigurării urgenÅ£elor, dar există ÅŸi medici care au trusă/geantă suplimentară pentru urgenÅ£e, separat de geanta utilizată pentru vizitele la domiciliu.

În România nu a existat o preocupare specială pentru a formula recomandări legate de geanta medicului. Există reglementări privind inventarul aparatului de urgenţă din cabinetul de medicina familiei, dar nu ÅŸi pentru geanta medicului. De aceea, există medici de familie care nu au o geantă specială pentru vizitele la domiciliu.

Standardul de acreditare a cabinetelor de medicină de familie dezvoltat de Societatea Regală de Medicina Familiei din Australia⁽¹⁶⁾ include un criteriu explicit legat de geanta medicului. Standardul recomandă ca geanta medicului să conÅ£ină:

• otoscop

• mănuÅŸi de unică folosinţă

• echipament pentru menÅ£inerea ventilaÅ£iei la adulÅ£i ÅŸi copii

• medicamente pentru urgenÅ£e medicale

• formulare prescriptive

• cutie pentru obiecte înÅ£epătoare

• tensiometru

• stetoscop

• seringi ÅŸi ace de unică folosinţă de mai multe mă­rimi

• termometru

• apăsător de limbă de unică folosinţă

• lanternă.

Societatea de Medicina Familiei din Olanda (Dutch College of General Practitioners − DCGP) recomandă, de asemenea, ca în cadrul vizitei la cabinet (Practice Vi­si­tatje), în vederea acreditării sau autorizării, să se ve­ri­fice conÅ£inutul genÅ£ii doctorului, care trebuie să con­Å£i­nă în jur de 10 medicamente pentru rezolvarea celor mai frecvente probleme în practica medicală: atropină, adre­nalină, un antihistaminic, diclofenac, glucagon sau glu­coză 90%, un opiaceu, un corticosteroid, un bronhodila­tator, un neuroleptic ÅŸi diazepam⁽¹⁷⁾. Pentru fiecare medicament din geanta medicului există o recomandare clară, astfel încât, practic, niciunul din cele 10 enunÅ£ate nu trebuie să lipsească. Se menÅ£ionează, de asemenea, că niciun medicament din geanta medicului nu trebuie să fie expirat ÅŸi că trebuie să existe o procedură care organizează verificarea ÅŸi înlocuirea sau completarea medicaÅ£iei. În afară de medicaÅ£ia de urgenţă, DCGP recomandă ca geanta medicului să conÅ£ină formularele pentru reÅ£ete, bilete de trimitere, teste rapide urinare, teste rapide pentru glicemie, precum ÅŸi diverse echipamente ca: termometru, cateter urinar, aspirator de secreÅ£ii nazale, tampoane hemostatice nazale, nebulizator etc⁽¹⁷⁾.

În cadrul evaluării calităţii cabinetelor de medicină de familie, cu ajutorul instrumentului EPA (European Practice Assessment), care a fost testat ÅŸi în România, există o referire expresă la necesitatea existenÅ£ei genÅ£ii medicului, inclusiv a conÅ£inutului ei. În cadrul evaluării cabinetului în cadrul EPA se verifică geanta medicului, care trebuie să conÅ£ină următoarele medicamente:

• acid acetilsalicilic

• adrenalină

• atropină

• tranchilizante injectabile (ex.: diazepam, lorazepam)

• diuretice (ex.: furosemid)

• nitrat (tablete sau spray, ex.: isosorbid dinitrat, tri­nitrat)

• morfină sau opioide.

La fiecare geantă a medicului se verifică dacă aceste medicamente există ÅŸi dacă sunt în termenul de valabilitate.

În cadrul pilotării instrumentului EPA pe circa 60 de cabinete de medicină de familie din România, 21% din cabinete aveau o listă cu inventarul genÅ£ii medicului, iar 54% aveau un protocol scris privind verificarea ÅŸi completarea medicamentelor.

Oxford Handbook of General Practice (ediÅ£ia a patra, 2014)⁽¹⁸⁾ are un capitol dedicat genÅ£ii doctorului. ConÅ£inutul po­si­bil al genÅ£ii medicului este împărÅ£it în patru categorii: echi­pa­mente de diagnostic, echipamente administrative, alte echipamente ÅŸi medicamente.

Echipamente pentru diagnostic:

• stetoscop

• tensiometru

• termometru

• mănuÅŸi de unică folosinţă

• lanternă

• otoscop

• oftalmoscop

• apăsător de limbă

• peakflowmetru

• pulsoximetru

• test fluoresceină − benzi oftalmice pentru vizualizarea defectelor sau aberaÅ£iilor epiteliului cornean

• teste rapide de urină

• glucometru

• garou

• seringi ÅŸi ace de unică folosinţă

• ciocan de reflexe

• cutii pentru probe

• specul vaginal+pensă porttampon

• stetoscop fetal/Doppler.

Echipamente de uz administrativ:

• telefon mobil+încărcător

• carnet pentru descărcarea medicamentelor cu prescriere controlată

• plicuri

• formulare cu antet

• harta localităţii

• bilete de trimitere

• reÅ£etar

• lista cu telefoane utile

• vademecum medical

• calculator obstetrical

• diagrama peakflowmetrie

• carnet notiÅ£e pentru vizitele la domiciliu

• lista farmaciilor din zonă

• fiÅŸe pentru automate de parcare.

Alte echipamente:

• echipamente de ventilaÅ£ie respiratorie manuală

• cilindru de oxigen cu mască

• defibrilator automat extern

• nebulizator

• canulă i.v.

• set perfuzie

• ace/seringi

• feÅŸe

• tampoane

• plasturi adezivi

• foarfece

• stripuri plagă

• cateter urinar ÅŸi pungă

• antiseptic

• recipiente deÅŸeuri înÅ£epătoare-tăietoare

• comprese sterile.

Medicamente pentru geanta medicului:

• Injectabile:

  • adrenalină

  • naloxonă

  • benzilpenicilină injectabilă

  • cefotaxime injectabil

  • lorazepam/diazepam

  • antiiflamatoare nesteroide (ex.: diclofenac)

  • anestezic local (ex.: lidocaină)

  • analgezic opioid

  • terapie trombolitică (în cazul în care există un spital la o distanţă de până la 30 de minute)

  • antiemetic

  • antihistaminic

  • hidrocortizon injectabil

  • diuretic

  • syntometrine

  • glucagon+/-glucoză

  • tranchilizant major (haloperidol, clorpromazină).

• MedicaÅ£ie orală

  • antiacid

  • antibiotic (tablete adulÅ£i ÅŸi de uz pediatric)

  • antihistamine

  • plicuri cu săruri de rehidratare orală

  • aspirină

  • lorazepam

  • paracetamol (tablete+suspensie)

  • prednisolon tablete

  • AINS – ex.: ibuprofen.

• Alte medicamente:

  • nitroglicerină spray

  • bronhodilatator pentru nebulizator

  • salbutamol inhaler

  • glucogel (glucoză gel)

  • supozitoare cu glicerină

  • diazepam, soluÅ£ie rectală

  • diclofenac, supozitoare

  • domperidone, supozitoare.

Desigur, lista de mai sus este extensivă, dar multe articole ar putea face parte din orice geantă a medicului. Fiecare medic îÅŸi poate personaliza conÅ£inutul genÅ£ii în aÅŸa fel încât să aibă la îndemână instrumentele sau medicaÅ£ia de care ar putea avea nevoie.

De asemenea, o serie de articole din lista prezentată ar putea fi suplinite de un smartphone sau de o tabletă cu GPS ÅŸi legătură la Internet. Medicii din mediul rural, mai ales din zonele mai puÅ£in accesibile, au o geantă do­ta­tă cu mai multe echipamente decât cei din regiunile ur­ba­ne. Desigur, un defibrilator extern automat portabil ri­di­că mai multe probleme, atât legate de costuri, cât ÅŸi de volumul deloc neglijabil, astfel încât este mai puÅ£in pro­babil să existe în dotarea unui medic de familie.

La englezi, CQC recomandă ca fiecare medic să aibă o geantă pentru vizitele la domiciliu ÅŸi, de asemenea, să existe o evidenţă a stocurilor de medicamente din această geantă⁽¹⁹⁾. Recomandările menÅ£ionează că alegerea medicamentelor din geanta medicului se face în funcÅ£ie de problemele medicale cu care se confruntă acesta, de medicamentele cu care are experienţă, de condiÅ£iile de stocare, de termenele de valabilitate, de existenÅ£a sau nu a ajutorului posibil din partea sistemului de urgenţă în zonă, de distanÅ£a până la cel mai apropiat spital ÅŸi de existenÅ£a unei farmacii în zonă.

Câte truse-genÅ£i trebuie să aibă un medic de familie?

În mod clar, răspunsul trebuie să ÅŸi-l dea fiecare medic, deoarece el cunoaÅŸte cel mai bine condiÅ£iile în care îÅŸi desfăşoară activitatea. Este însă unanim acceptat faptul că orice medic ar trebui să aibă o geantă care să îl însoÅ£ească la vizitele la domiciliul pacienÅ£ilor ÅŸi la urgenÅ£e.

Un studiu interesant efectuat în 1989 pe 94 de medici de familie din Africa de Sud a arătat că 93% dintre respondenÅ£i aveau o geantă a medicului cu caracter general⁽²⁰⁾. 20% declarau că aveau ÅŸi o trusă separată pentru urgenÅ£e, iar 15% aveau o trusă separată în maÅŸină. 11% dintre medici aveau toate trei tipurile de truse medicale. De remarcat faptul că, în mediul rural, practic toÅ£i medicii aveau o geantă a medicului ÅŸi aproape jumătate dintre ei aveau ÅŸi o geantă separată pentru urgenÅ£e.

Alte recomandări legate de geanta medicului

Se recomandă ca geanta medicului să poată fi încuiată ÅŸi să nu fie lăsată nesupravegheată în timpul vizitelor la domiciliul pacienÅ£ilor. Acest lucru este important mai ales dacă trusa va conÅ£ine medicamente eliberate pe bază de prescripÅ£ie medicală. De asemenea, se recomandă ca geanta să nu fie lăsată în maÅŸină la vedere ÅŸi neîncuiată.

Legat de echipamente, în prezent există o multitudine de echipamente care, datorită miniaturizării, pot fi incluse în inventarul genÅ£ii medicului: tensiometru electronic, mini-ECG, pulsoximetru, otoscop/oftalmoscop etc. Nu trebuie omis faptul că ÅŸi echipamentele de măsură din geanta doctorului trebuie să fie etalonate ÅŸi verificate periodic, ca orice alt echipament din cabinetul medicului.

Un aspect deloc de neglijat este cel legat de condiÅ£iile în care sunt expuse medicamentele din geanta medicului. Unele medicamente ar putea suferi dacă geanta este expusă la temperaturi crescute, mai ales în timpul când geanta este lăsată în maÅŸină⁽²¹⁾. Locurile din maÅŸină cu cea mai scăzută temperatură sunt pe podea în faţă ÅŸi pe scaun în spate⁽²²⁾. Cele mai expuse locuri la temperaturi crescute sunt sub fereastra din spate ÅŸi în portbagaj. GenÅ£ile clasice de culoare neagră, evident, au prezentat temperaturi mai crescute decât genÅ£ile pe care s-a pulverizat vopsea argintie, diferenÅ£ele fiind între 8 ÅŸi 16^oC⁽²¹⁾. Cel mai frecvent efect al temperaturii a fost observat asupra preparatelor de tipul supozitoarelor. Acest aspect a fost rezolvat prin utilizarea unor cutii izotermice, ce pot asigura o temperatură mai bine controlată a preparatelor medicamentoase din geanta medicului. Toate lucrările legate de geanta medicului subliniază un aspect obligatoriu de a fi luat în calcul de către medici. MedicaÅ£ia din geantă trebuie verificată periodic, pentru a înlocui preparatele utilizate, dar mai ales pentru a verifica termenele de valabilitate ale fiecărui produs. Oxford Handbook of General Practice⁽¹⁸⁾ chiar sugerează ca modalitate de rezolvare a acestei sarcini utilizarea unui software online (https://www.doctorsbaguk.com). Utilizatorii acestui site pot să-ÅŸi creeze inventare ale genÅ£ilor sau chiar ale aparatului de urgenţă (figura 7). Programul poate fi utilizat la managementul fiecărui medicament, astfel încât medicul este anunÅ£at când un medicament se apropie de perioada de expirare. Evident, programul permite ÅŸi auditul medicamentelor utilizate de medic în cadrul vizitelor la domiciliu sau în urgenÅ£e. Poate cineva va crea un asemenea program ÅŸi în România.
 

Concluzii

Geanta doctorului a rămas un element care face parte din arsenalul medicului de familie. Desigur, ea poate fi configurată în funcÅ£ie de nevoile medicului ÅŸi de comunitatea în care îÅŸi desfăşoară activitatea. Este totuÅŸi important ca fiecare medic să aibă o geantă pentru vizitele la domiciliu ÅŸi/sau pentru urgenÅ£ele din afara cabinetului. Trebuie reÅ£inute câteva detalii legate de inventarul genÅ£ii ÅŸi de verificarea periodică a medicamentelor din geantă, mai ales în ceea ce priveÅŸte termenul de valabilitate al acestora. 

Conflict of interests: The author declares no conflict of interests.