Dieta ketogenică reprezintă un model alimentar care determină corpul să producă cetone (substanţe precum b-hidroxibutirat, acetoacetat şi acetonă) ca principală sursă de energie în loc de glucoză. Cetonele sunt generate prin consumul ridicat de grăsimi din dietă. Producţia de cetone este stimulată de scăderea nivelului de glucoză şi de modificarea raportului dintre insulină şi glucagon în organism. Pentru a menţine glicemia constantă şi a preveni hipoglicemia severă, ficatul utilizează toate oxaloacetatele disponibile pentru gluconeogeneză^(5,6).

Celulele tumorale sunt dependente de glucoză pentru creşterea şi supravieţuirea lor, în timp ce celulele rămase au flexibilitatea de a-şi modifica sursa de energie de la glucoză la corpi cetonici. Prin adoptarea unei diete ketogenice, celulele tumorale nu ar mai avea o sursă de energie pentru creşterea lor⁽⁷⁾.

Strategiile nutriţionale care vizează modularea glicemiei pentru a explora dependenţa celulelor tumorale de glucoză nu au fost încă studiate şi investigate pe deplin, astfel încât datele clinice existente sunt limitate⁽⁸⁾.

Totuşi, recent, cercetătorii au descoperit că dietele ketogenice ar putea îmbunătăţi în mod eficient controlul tumorii şi timpul de supravieţuire în gliom. Acestea ar putea modifica metabolismul celular, împiedicând creşterea tumorii şi în acelaşi timp crescând toleranţa celulelor normale la radioterapie şi chimioterapie.

Scopul principal al studiului a fost observarea efectelor pe care le are dieta asupra menţinerii unei greutăţi corporale optime pe parcursul tratamentului. În acelaşi timp, s-a urmărit identificarea unor strategii eficiente pentru a integra cât mai bine acest tip de dietă în planul alimentar personalizat al pacientului. Ne-am dorit atât monitorizarea impactului nutriţional asupra stării generale de sănătate a pacientului, cât şi găsirea unor soluţii alimentare practice şi adaptabile nevoilor specifice ale acestuia, pentru a sprijini atât procesul de recuperare, cât şi calitatea vieţii pe durata tratamentului oncologic.

Metodologie

S-a monitorizat evoluţia unui pacient de sex masculin, în vârstă de 64 de ani, diagnosticat recent cu glioblastom şi care a suferit o rezecţie parţială a tumorii. După intervenţia chirurgicală, pacientul a început un tratament standard de radioterapie care a durat şase săptămâni.

Pacientul a fost selectat dintr-un grup de pacienţi de la Centrul de Nutriţie Integrativă Dr. Albu din Bucureşti, în conformitate cu criteriile de includere, care au exclus pacienţii cu risc de malnutriţie, diagnosticul de cancere solide, fără tulburări digestive (constipaţie, balonare, diaree sau altă simptomatologie care să creeze disconfort digestiv) şi cu disponibilitatea de a urma recomandările dietetice.

Intervenţia nutriţională a constat în introducerea dietei ketogenice, care include grăsimi ce conţin trigliceride cu lanţ catenar mediu (MCT), în paralel cu radioterapia, cu un aport caloric zilnic situat între 2000 şi 2200 de calorii, limitat la maximum 85 g de proteine şi maximum 55 g de carbohidraţi pe zi.

Grăsimile MCT sunt absorbite mai eficient decât grăsimile cu lanţ lung, fiind transportate direct la ficat prin sângele portal şi fără a necesita carnitină pentru transportul în mitocondriile celulare pentru oxidare. Datorită acestor efecte metabolice, MCT-urile produc mai multe cetone per kilocalorie de energie, comparativ cu grăsimile cu lanţ lung.

Acest potenţial ketogen crescut înseamnă că o dietă cu MCT necesită o cantitate mai mică de grăsimi totale. În timp ce dieta ketogenică clasică oferă 90% din energie din grăsimi, o dietă cu MCT furnizează de obicei între 70% şi 75% din energie din grăsimi (atât MCT, cât şi grăsimi cu lanţ lung), permiţând astfel includerea unui număr mai mare de carbohidraţi.

Nivelurile de cetone şi glicemia au fost măsurate săptămânal, iar greutatea a fost monitorizată zilnic.

Procesul de intervenţie nutriţională a început cu o evaluare detaliată a obiceiurilor alimentare ale pacientului prin anamneză specifică, identificând accesul la alimente, mediul familial şi alţi factori relevanţi. Pe baza acestor informaţii, s-a dezvoltat un plan nutriţional personalizat care a inclus recomandări precise pentru calorii şi macronutrienţi, adaptate la nevoile specifice ale pacientului şi respectând identitatea sa culturală şi mediul din care provine.

Obiectivul nostru a fost să creştem calitatea vieţii pacientului pe durata tratamentului, dar să şi menţinem o greutate constantă.

Rezultate

Pe parcursul celor şase săptămâni de tratament cu radioterapie, pacientul a demonstrat o toleranţă bună la dieta ketogenică, fără efecte adverse majore.

Nivelurile serice de cetone şi glicemia au atins valorile normale pentru aceste condiţii.

În timpul perioadei de monitorizare, pacientul a prezentat o stabilitate a stării neurologice şi o calitate a vieţii îmbunătăţită.

Greutatea acestuia a fost menţinută, rezultând doar o scădere de 1,7 kg, aspect extrem de important în aceste cazuri.

La momentul prezentării la prima consultaţie, pacientul avea 85 de kilograme, iar în ziua 40 de monitorizare, acesta a ajuns la o greutate de 83,3 kilograme.

Ultimele investigaţii medicale după finalizarea şedinţelor de radioterapie au concluzionat o evoluţie extrem de bună a stării acestuia.

Modelul adaptat de noi de dietă ketogenică a inclus:

Un maxim de 55 g de carbohidraţi furnizaţi de legume verzi, dar şi fructe. A fost posibilă includerea unei cantităţi zilnice de fructe.

Un aport mediu total de grăsimi (185 g) ce conţin trigliceride cu lanţ catenar lung, dar şi cu lanţ catenar mediu (MCT).

Pentru a asigura aportul necesar de calorii şi a furniza grăsimi ce conţin trigliceride cu lanţ catenar mediu, s-au folosit zilnic circa 70 de grame de ulei din nucă de cocos ecologic Bio Natur Green.

De asemenea, am inclus un aport de 1 g de proteine per kg/corp rezultat din carne, peşte, brânzeturi şi iaurturi.

În figura 1 este prezentată evoluţia greutăţii pe parcursul celor 40 de zile.
 

La începutul studiului, pacientul avea o greutate de 85 kg. De-a lungul celor 40 de zile de radioterapie, greutatea sa a prezentat fluctuaţii, însă tendinţa generală a indicat o scădere ponderală. La finalul perioadei de tratament, pacientul cântărea 83,3 kg. Această scădere în greutate, de 1,7 kg, a fost considerată în limite normale, având în vedere schimbările dietetice şi stresul fiziologic asociat atât cu dieta ketogenică, dar şi cu tratamentul oncologic.

Rezultatele obţinute îndeplinesc obiectivele propuse, mai exact sugerează că dieta ketogenică poate fi implementată în siguranţă la pacienţii cu glioblastom în timpul radioterapiei, fără a provoca pierderi semnificative de greutate care ar putea compromite starea nutriţională a pacientului. Este important de menţionat că, pe lângă monitorizarea greutăţii, evaluările clinice au indicat o stare generală bună a pacientului, fără efecte adverse majore asociate dietei ketogenice.

Discuţie

Mâncarea joacă un rol esenţial în menţinerea sănătăţii, în special pentru pacienţii care urmează tratamente pentru cancer. De aceea, dieta are o importanţă deosebită în contextul sănătăţii, iar un meniu personalizat, adaptat la nevoile individuale ale fiecărui pacient, este necesar pentru a asigura consistenţa în acest demers.

Numeroase studii preclinice şi clinice sugerează că dieta ketogenică poate avea un efect benefic în terapia tumorilor sistemului nervos central (SNC). Aceasta funcţionează prin combaterea metabolismului tumorilor, reducerea inflamaţiei, modificarea transcripţiei genelor patologice şi influenţarea micromediului tumoral. Printre avantajele dietei ketogenice se numără toxicitatea redusă, costurile scăzute şi uşurinţa aplicării⁽⁹⁾.

În ceea ce priveşte supravieţuirea globală, în majoritatea studiilor, prognosticul pacienţilor cu glioame care au implementat dieta ketogenică drept terapie a fost mai bun în comparaţie cu cel al pacienţilor care au urmat terapia obişnuită^(10,11).

Concluzii

Aceste rezultate sugerează că modelul nostru de protocol de dietă poate fi o terapie adjuvantă promiţătoare pentru pacienţii cu acest diagnostic.

Cu toate acestea, este necesar să se îmbunătăţească studiile clinice prin testarea dietelor ketogenice la scară mai mare, pentru a obţine date mai solide care pot confirma sau nu rezultatele utilizării acestei diete în cazul tumorilor SNC.

Pentru a face acest lucru, ar fi important ca fiecare secţie de oncologie să aibă experţi în nutriţie care lucrează şi colaborează cu personalul medical pentru a integra abordarea terapeutică clasică cu cea nutriţională.  

Autor pentru corespondenţă: Liana Lascu (Conţiu) E-mail: liana.contiu@yahoo.com

Conflict of interests: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.