Din aceeași categorie

Perinatologia

Screening pentru trombofilie ereditară al gravidelor internate în Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

Perinatologia

Impactul parametrilor materni asupra restricţiei de creştere intrauterină

Perinatologia

Provocarea continuă de a diagnostica malformaţiile cardiace congenitale – experienţa unui centru terţiar

Introducere

Este cunoscut ÅŸi dovedit faptul că fumatul are efecte nocive asupra sănătăţii, sub mai multe aspecte. Din păcate, cu toate că aceste dovezi sunt aduse la cunoÅŸtinÅ£a publicului larg, un număr mare de indivizi, printre care se află ÅŸi femei însărcinate, continuă să fumeze. S-a observat faptul că gravidele care au crescut progresiv numărul de Å£igarete consumate pe zi pe parcursul sarcinii, astfel încât, de la un consum uÅŸor (mai puÅ£in de 10 Å£igarete pe zi) la începutul sarcinii, au ajuns să consume mai mult de 10 Å£igarete pe zi în trimestrul al treilea, au născut copii cu greutate mai mică decât în cazul gravidelor care au scăzut progresiv numărul de Å£igarete consumate pe parcursul sarcinii. Prin urmare, efectul cel mai important al consumului de Å£igarete asupra greutăţii fetale se manifestă în trimestrul al treilea de sarcină^(2,3).

Greutatea fetală la naÅŸtere variază destul de mult, fiind influenÅ£ată de mai mulÅ£i factori, dintre care amintim factorii materni, fetali, constituÅ£ionali, genetici, nutriÅ£ionali ÅŸi de mediu. CreÅŸterea ÅŸi dezvoltarea fetală depind în mare măsură de placentă, organul prin intermediul căruia se produc schimburile de substanÅ£e nutritive ÅŸi gaze între mamă ÅŸi făt^(4,5).

Gravidele fumătoare au un risc de 1,5 până la 3,5 ori mai mare de a naÅŸte un copil cu greutatea mai mică de 2500 g, faţă de gravidele nefumătoare, iar riscul creÅŸte cu numărul de Å£igarete consumate pe zi. DeÅŸi fumatul creÅŸte uÅŸor riscul de naÅŸtere prematură, greutatea mică la naÅŸtere observată la gravidele fumătoare nu se datorează prematurităţii⁽⁶⁾.

Modificările vasculare care apar la fumători, precum ÅŸi modificările concentraÅ£iilor hormonilor serici sugerează existenÅ£a unui dublu mecanism (vascular ÅŸi hormonal) prin care consumul de Å£igarete în timpul sarcinii afectează creÅŸterea ÅŸi dezvoltarea fetală^(7,8).

Materiale şi metodă

Studiul clinic a fost efectuat în perioada mai 2016 – septembrie 2017 în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă „Elias”, BucureÅŸti, în cadrul Clinicii de Obstetrică-Ginecologie ÅŸi Neonatologie. Pacientele care au format baza de date au fost reprezentate de femei însărcinate, între 18 ÅŸi 41 de săptămâni de amenoree, care s-au prezentat în cadrul clinicii pentru evaluarea ecografică obstetricală periodică ÅŸi pentru naÅŸtere în perioada ianuarie 2011 – martie 2017. Primul lot de studiu a fost alcătuit din 722 de paciente însărcinate, aflate în trimestrul al doilea de sarcină, iar al doilea lot a fost format din 278 de paciente însărcinate, aflate în trimestrul al treilea de sarcină.

Trimestrul al doilea

Luând în considerare datele existente până la această oră legate de consumul de Å£igarete în timpul sarcinii, am considerat importantă analiza lotului de studiu în funcÅ£ie de prezenÅ£a sau absenÅ£a acestui factor de risc.

În funcÅ£ie de statutul de fumător/nefumător, lotul de studiu a fost compus din 102 paciente (14,13%) fumătoare ÅŸi 620 (85,87%) nefumătoare (tabelul 1).
 

În studiul de faţă, greutatea fetală estimată în trimestrul al doilea de sarcină a fost mai mare în cazul gravidelor nefumătoare în patru (19, 20, 21 ÅŸi 24 de săptămâni de amenoree) dintre cele ÅŸase grupe de vârstă gestaÅ£ională, cu o medie de 13,5 g, dar diferenÅ£a nu a fost semnificativă statistic.

Am analizat greutatea fetală medie estimată ecografic în funcÅ£ie de statutul de fumător/nefumător matern ÅŸi vârsta gestaÅ£ională. Greutatea fetală medie a fost mai mare în cazul mamelor fumătoare la următoarele vârste gestaÅ£ionale: 22 de săptămâni (503,95 g faţă de 502,54 g) ÅŸi 23 de săptămâni (593,73 g faţă de 582,23 g). Greutatea fetală medie a fost mai mare în cazul mamelor nefumătoare la 19 săptămâni (310 g faţă de 297 g), 20 de săptămâni (378,35 g faţă de 369,08 g), 21 de săptămâni (433,23 g faţă de 432,25 g) ÅŸi 24 de săptămâni (682,48 g faţă de 651,5 g) (tabelul 2, figura 1).
 

Efectuând testul t Student, am demonstrat că di­fe­renÅ£a dintre valorile medii ale greutăţii fetale estima­te pentru gravidele fumătoare ÅŸi nefumătoare este ne­sem­nificativă statistic, cu valorile indicelui p de 0,776, 0,273, 0,895, 0,864, 0,442 ÅŸi 0,369 pentru vârstele gestaÅ£ionale de 19, 20, 21, 22, 23 ÅŸi, respectiv, 24 de săp­tă­mâni de gestaÅ£ie.

În lotul studiat, fumatul nu a avut nicio influenţă semnificativă statistic asupra greutăţii fetale (tabelul 3).
 

Trimestrul al treilea

Structura lotului de paciente din trimestrul al treilea, în funcÅ£ie de calitatea de fumător/nefumător a mamei, poate fi observată în tabelul 4. Lotul de studiu include 36 de cazuri de mame fumătoare (12,95%) ÅŸi 242 de mame nefumătoare (87,05%), dintr-un total de 278 de paciente.
 

Am evaluat influenÅ£a fumatului asupra greutăţii fetale medii prin compararea greutăţii fetale medii în grupul pacientelor fumătoare faţă de grupul pacientelor nefumătoare. Valorile obÅ£inute pentru greutatea fetală medie au fost mai mari în cazul lotului de gravide fumătoare pentru grupele de vârstă gestaÅ£ională de 30, 31 ÅŸi 33 de săptămâni (2422 g faţă de 1921 g, 2006 g faţă de 1957 g, respectiv 2042 g faţă de 1947 g). Pentru grupa de vârstă gestaÅ£ională de 32 de săptămâni, greutatea fetală medie a fost mai mare în cazul pacientelor fumătoare (tabelul 5, figura 2).
 

Am efectuat testul t Student pentru a evalua sem­ni­­fi­caÅ£ia statistică a diferenÅ£ei între valorile greutăţii fe­ta­le medii pentru cele două grupe din lotul de studiu, res­pectiv pentru lotul pacientelor fumătoare ÅŸi cel al pa­cien­telor nefumătoare. Rezultatul testului a arătat faptul că influenÅ£a fumatului asupra greutăţii fetale este semnificativă statistic doar în lotul de gravide cu vârsta gestaÅ£ională de 30 de săptămâni de amenoree, p = 0,003. La restul grupelor de vârstă gestaÅ£ională, diferenÅ£a a fost nesemnificativă statistic (indicele p a fost 0,62, 0,964, 0,609 ÅŸi 0,598 pentru vârstele gestaÅ£ionale de 31, 32, 33, respectiv 35 de săptămâni de amenoree) (tabelul 6).
 

Concluzii

În studiul de faţă, greutatea fetală estimată în trimestrul al doilea de sarcină a fost mai mare în cazul gravidelor nefumătoare în patru (19, 20, 21 ÅŸi 24 de săptămâni de amenoree) dintre cele ÅŸase grupe de vârstă gestaÅ£ională, cu o medie de 13,5 g, dar diferenÅ£a nu a fost semnificativă statistic. În trimestrul al treilea de sarcină, greutatea fetală a fost mai mare în cazul gravidelor fumătoare la 30, 31 ÅŸi 33 de săptămâni de amenoree, cu o diferenţă medie de 210 g, nesemnificativă statistic. Rezultatul se datorează cel mai probabil numărului mic de gravide fumătoare, în acest lot de studiu fiind incluse doar 36 de paciente.  

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.