În 2021, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a demarat cel mai amplu demers de dotare şi suport al reţelei naţionale a laboratoarelor de bacteriologie complementare reţelei de pneumoftiziologie din România, în cadrul proiectului Consolidarea controlului tuberculozei în România.

Proiectul este finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 (Norvegia, Islanda, Liechtenstein), coordonat de Ministerul Sănătăţii şi derulat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, se arată într-un comunicat.

În cadrul proiectului au fost dotate un număr mare de laboratoare ale spitalelor de pneumologie din România cu aparatură şi teste pentru diagnosticul genetic a mutaţiilor care determină rezistenţa la medicamente antituberculoase (anti-TB), aparatură care oferă un diagnostic rapid şi de precizie a tuberculozei în cultură în mediu lichid şi aparate de depistare a infecţiei latente tuberculoase.

Valoarea proiectului derulat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta se ridică la 11 milioane de euro, finanţare obţinută prin granturile norvegiene, şi se desfăşoară în parteneriat cu Fundaţia LHL Internaţional.  

Echipamente GeneXpert

Testarea GeneXpert este unul dintre cele mai valoroase instrumente de lucru pentru diagnosticul rapid şi corect al tuberculozei, se arată în comunicat. Metoda genetică permite, în mai puţin de două ore, identificarea M. tuberculosis (bacilul Koch - bacilul tuberculozei) si a rezistenţei bacilului tuberculozei la unul din medicamentele anti-TB.

„În lipsa acestei metode, diagnosticul tuberculozei necesita între opt şi unsprezece săptămâni până când medicul avea certitudinea că medicamentele recomandate sunt eficiente. Această tehnologie face ca accesul pacientului la tratamentul eficient împotriva tuberculozei să fie posibil în 2 ore, iar în situaţia depistării unei tulpini de mycobacterium tuberculosis rezistent la medicaţie, schema să fie individualizată din prima zi”, se arată în comunicat. 

Prin acest proiect Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a dotat 16 laboratoare de bacteriologie din România cu echipamente GeneXpert, împreună cu 6000 de teste pentru diagnostic, după cum urmează:

• Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa
• Spitalul de Pneumoftiziologie Izvoru
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva
• Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui
• Spitalul de Pneumoftiziologie “Constantin Anastasatu”
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău
• Spitalul Penitenciar Bucreşti Jilava
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc
• Spitalul Municipal de Urgenţă Paşcani
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ
• Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna
• Spitalul Municipal de Urgenţă “Elena Beldiman”

Aparatură MGIT pentru cultură BK în mediul lichid

Un alt punct important al proiectului derulat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a vizat  dotarea cu echipamente MGIT ce permit cultivarea BK (bacilului Koch) în mediul lichid şi efectuarea de antibiograme care scurtează timpul de obţinere a rezultatelor, în nouă laboratoare de bacteriologie din România implicate în diagnosticul tuberculozei.

„De asemenea, comparativ cu metoda clasică pe mediu solid, acest aparat permite folosirea în antibiograma extinsă a unor medicamente anti-TB pe care le necesită atât pacienţii cu tuberculoză multidrog rezistentă (MDR-TB), cei care au o infecţie cu un bacil Koch care nu răspunde la tratamentul cu hidrazidă şi rifampicină, tuberculostatice majore de primă linie folosite la tratarea tuberculozei, cât şi pacienţii care prezintă tuberculoză cu rezistenţă extinsă XDR-TB, în care rezistenţa este prezentă  la mai multe medicamente anti-TB”, se arată în comunicat.

Cu ajutorul aparatelor MGIT, cultura în mediu lichid şi antibiogramă se realizează în maxim 4 săptămâni, faţă de 11 săptămâni cât durează metoda clasică. Proiectul a permis completarea aparaturii de laborator bacteriologic în fiecare regiune de dezvoltare a României, facilitând astfel accesul la diagnostic al tuturor românilor.

Laboratoarele dotate sunt localizate în cadrul următoarelor spitale:

• Spitalul Clinic Municipal “Dr. Gavril Curteanu”
• Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia
• Spitalul de Pneumoftiziologie Călăraşi
• Spitalul de Pneumoftiziologie Botoşani
• Spitalul de Pneumoftiziologie “Dr. Nicolae Rusdea”
• Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani
• Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta

Tehnologie pentru depistarea tuberculozei latente

Un pas extrem de important pentru reţeaua de pneumoftiziologie din România îl reprezintă achiziţia de echipamente pentru detectarea tuberculozei latente.

„Din cauza numărului mare de bolnavi cu tuberculoză, aproximativ 80% din populaţia ţării este expusă riscului de infectare. Infecţia cu bacilul Koch, nu conduce obligatoriu la boală, însă bacilii pot rămâne în stare dormandă ani de zile cu risc de  reactivare în stări de imunosupresie de cauze diverse”, se arată în comunicat.

Diagnosticul infecţiei tuberculoase latente este obligatoriu la copii, persoanele cu comorbidităţi importante cum sunt: diabet zaharat, infecţie HIV, cancer, silicoză, dacă aceştia sunt contacţi cu un caz nou de tuberculoză. Până în acest moment, în România, diagnosticul infecţiei TB era posibil prin testare la tuberculină, dotarea laboratoarelor de bacteriologie cu aceste aparate aliniază România la recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii conform căreia, statele care au o incidenţă a tuberculozei mai mică de 50 cazuri %000 trebuie să identifice infecţia latentă tuberculoasă prin 2 metode.

Spitalele dotate cu aceasta aparatură sunt:

• Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”
• Spitalul de Pneumoftiziologie Iaşi
• Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa
• Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş" Craiova
• Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău
• Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sfântul Ioan cel Nou”
• Spitalul de Pneumoftiziologie Călăraşi
• Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta

Numărul de cazuri de tuberculoză a scăzut constant în România, datorită eficienţei Strategiei Naţionale de Combatere a Tuberculozei. Dar, în ciuda acestor succese remarcabile, se înregistrează în continuare una dintre cele mai ridicate incidenţe pentru TB din ţările europene EU/EEA, tuberculoza rămânând o problemă prioritară de sănătate publică, ceea ce impune continuarea investiţiilor pentru a susţine diagnosticul şi tratamentul pacienţilor cu tuberculoză, se mai arată în comunicatul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.