Rinita alergică – mai mult decât „un nas înfundat”

Deși adesea percepută ca o problemă minoră, rinita alergică este una dintre cele mai frecvente afecțiuni alergice și poate avea consecințe complexe asupra sănătății. Rinita este o boală cronică, ce evoluează de la an la an și poate duce la complicații severe, inclusiv la astm alergic.

Medicii specialiști avertizează că aceasta nu este o afecțiune a unei singure specialități și că poate implica multiple specialități:

• Alergologie – în diagnostic și tratament specific;
• ORL – prin complicaţii precum rinosinuzite cronice sau polipoze nazale;
• Pneumologie – prin asocierea frecventă cu astmul;
• Pediatrie și medicină de familie – în identificarea precoce și gestionarea pe termen lung.

Nevoia unui traseu clar pentru pacient

În prezent, lipsa unui traseu clar face ca pacientul să ajungă, în mod aleatoriu, la diferiți specialiști: ORL-ist, pneumolog, medic de familie, pediatru sau alergolog.

Această fragmentare conduce la întârzieri în diagnostic, tratamente incomplete sau necorelate, la agravarea bolii și apariția complicațiilor. Reprezentanți ai acestor specialități medicale subliniază necesitatea unui model de colaborare reală, în care pacientul să beneficieze de un parcurs medical coerent, pentru a evita drumuri repetate între cabinete. Cu o abordare integrată, pacienții vor ajunge să trateze cauza bolii alergice, nu doar efectele.

Dr. Raluca Ghionaru, președinta Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie, declară:

„Ne dorim ca accesul să fie din ce în ce mai ușor. De foarte multă vreme vorbim despre nevoia unei hărți a specialităților în România, astfel încât, ca medic, să pot spune pacientului: ai una, două sau trei opțiuni unde te poți duce, te poți programa și poți avea acces rapid la consult.

În realitate însă, acest lucru nu se întâmplă și, până să ajungă la alergolog, pacientul merge, de cele mai multe ori, mai întâi la medicul ORL, la pneumolog, la pediatru sau chiar la medicul de familie, pentru că are nevoie de investigații pe care le face treptat. Astfel, cu multă răbdare și speranță, ajunge într-un final și la medicul alergolog.”

Alergiile respiratorii – o problemă de sănătate publică

Datele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC) arată că impactul alergiilor depășește cu mult nivelul individual:

• Aproximativ 10% din populaţia României suferă de o formă de alergie;
• 1 din 3 pacienţi alergici din România este copil;
• Aproximativ 5% din populaţia activă a României este alergică la ambrozie;
• Până la 40% dintre pacienţii cu rinită alergică pot dezvolta astm;
• O singură plantă de ambrozie poate elibera până la 1 miliard de grăuncioare de polen, care se răspândesc pe distanţe de până la 3 kilometri;
• Nivelul polenului și al alergenilor este în creștere cu 25%, pe fondul schimbărilor climatice.

Toate aceste date confirmă faptul că alergia nu mai este doar o problemă individuală, ci și o problemă reală de sănătate publică, cu impact asupra calității vieții și a sistemului medical.

Soluția există, dar depinde de momentul în care acționăm

Medicii subliniază că există deja o metodă eficientă care poate schimba evoluția bolii: imunoterapia cu alergen – un tratament care „reeducă” sistemul imunitar și reduce reacția alergică pe termen lung, nu doar simptomele.

Conf. Univ. Dr. Camelia Berghea, președinta Societăţii Române de Alergologie și Imunologie Clinică, afirmă:

„Imunoterapia cu alergen este utilizată de peste 100 de ani și a evoluat constant de-a lungul timpului, ca forme de administrare, ca standardizare și validare a tratamentului prin studii clinice. Astăzi, aceasta rămâne una dintre opțiunile terapeutice importante disponibile pentru pacienții cu boli alergice, singura formă de tratament care poate modifica evoluția naturală a alergiilor.

Accesul la acest tip de terapie poate fi însă dificil. În primul rând, pacientul trebuie să ajungă la medicul specialist alergolog, care poate stabili dacă imunoterapia cu alergen este indicată pentru tipul de alergie și forma de boală de care suferă. Un alt pas important este accesul efectiv la tratament. Deși medicamentele sunt disponibile pe piață, acestea nu sunt în prezent rambursate, iar pentru pacient accesul poate deveni, astfel, mai mult sau mai puțin dificil.”

Un aspect esențial este timingul. Pentru a fi eficient, de exemplu în cazul polenului de ambrozie, tratamentul trebuie început cu minimum 3-4 luni înainte de sezonul de polen așteptat.

Paradoxal, aceasta este exact perioada în care pacienții nu au simptome și nu simt nevoia să meargă la medic, ceea ce face ca fereastra optimă de tratament să fie frecvent ratată.

În plus, accesul la imunoterapie este limitat de costuri: tratamentul se administrează lunar, pe o perioadă de minimum trei ani, iar în prezent nu este compensat. În Spania, tratamentul cu imunoterapie cu alergen este compensat între 40% și 100%, iar în Grecia între 75% și 100%.

Medicii alergologi fac demersuri pentru compensarea tratamentului și în România, cel puțin parțial, cu prioritate pentru copii, unde intervenția timpurie poate preveni evoluția către forme mai grave de boală.

Concluziile au fost formulate în cadrul unei mese rotunde desfășurate în timpul Conferinței Naționale de Alergologie organizate la București de SRAIC.