Din aceeași categorie
Coordonate clinice și de diagnostic în principalele afecţiuni urologice la câine
Meningiomul este tumora intracraniană primară cel mai des întâlnită la câine și pisică. Frecvența meningioamelor spinale este mult mai redusă atât la câine, cât și la pisică.
În general, meningioamele sunt benigne. La pisică, în majoritatea cazurilor, acest tip de tumoră are structura fibrotică și nu infiltrează țesutul cerebral. Astfel, rezecția chirurgicală se poate face complet, nefiind necesară radioterapia.
La fel, în cazul meningioamelor spinale, în general tumora este perfect delimitată de cordonul medular, facilitând astfel actul chirurgical(1-4).
Meningioamele feline reprezintă aproximativ 56% dintre tumorile cerebrale(6). Vârsta pacienților la care incidența este cea mai ridicată este 9 ani. Nu există o predispoziție de rasă pentru apariția acestei tumori, însă este mai frecvent diagnosticată la masculi, în comparație cu femelele. În 17% dintre cazuri, tumora nu este unică, existând mai multe formațiuni patologice la același individ.
Dacă, la câine, din totalul meningioamelor, 14% au localizare medulară, la pisică procentul este mult mai mic, localizarea principală fiind cerebrală. Studiile din domeniu relevă o localizare spinală de aproximativ 4% a meningioamelor feline(5).
Cazul de față prezintă o pisică de rasă Europeană, femelă, în vârstă de 5 ani. Anamneza relatează diminuarea progresivă a sensibilității la nivelul membrelor posterioare, instalată în aproximativ 60 de zile, dificultăți în deplasare urmate de ataxie, urinare involuntară și atrofie progresivă a maselor musculare la nivelul trenului posterior.
Consultul neurologic a sugerat necesitatea unor investigații mai complexe, pacienta fiind trimisă la examen RMN la Radiologie4Vet București.
În urma examenului RMN s-a constatat prezența unei mase cu aspect tumoral în canalul medular.
Masa, relativ ovală, este localizată dorsal la nivelul canalului vertebral T10/11.
Formațiunea este hiperintensă T1 și T2 și se încarcă cu contrast uniform și puternic. Are dimensiunile aproximative de: 15 mm lungime, 6 mm înălțime și 12 mm lățime (figurile 1 și 2).
Se observă un diametru mai mare pe înălțime decât canalul vertebral, care are doar 5 mm înălțime. Aceasta denotă clar o atrofie de compresiune a arcului vertebral, secundară unei evoluții cronice (figura 3).
Compresia medulară este foarte mare - aproximativ 90%.
Măduva se mai observă doar puțin în toate cele trei planuri de secțiune după reconstrucție (figurile 1, 2, 3 și 4).
Aspectul RM este caracteristic pentru o formațiune tumorală intradurală-extramedulară, cu caracter benign - meningiom.
Intervenția chirurgicală a constat în laminectomie în zona T10-T11, cu evidențierea formațiunii tumorale și excizia completă a acesteia.
Laminectomia T10 și parțial T11 s-a efectuat cu ajutorul unui ciupitor de os.
Lama osoasă s-a excizat foarte ușor, textura nefiind foarte dură, din cauza atrofiei prin compresia creată de masa tumorală.
Extirparea tumorii s-a realizat prin dilacerare fină, între aceasta și cordonul medular existând o limită de demarcație evidentă. Sângerarea în cantitate foarte redusă s-a oprit prin aplicarea locală a unor comprese timp de 5-6 minute.
Refacerea planurilor anatomice s-a realizat în tehnica clasică consecutivă unei laminectomii.
Postoperatoriu, în primele 5 zile, s-au administrat antibiotice și AINS.
Recuperarea funcțională s-a produs foarte rapid. Astfel, la 4 zile postoperatoriu, pacienta s-a ridicat prima dată.
În primele 5 zile postoperatorii a fost restricționată mișcarea, pisica fiind ținută în cușcă.
La 7 zile postoperatorii, pisica a început să se deplaseze, iar la 10 zile postoperatorii recuperarea funcțională era de aproximativ 90%.
După 2 ani de la intervenția chirurgicală, pisica a început din nou să manifeste deficit locomotor pe membrele posterioare.
În urma unei examinări CT s-a constatat prezența unei formațiuni de aproximativ 17 mm lungime și 6,8 mm diametru, la nivelul vertebrei T11, situată intradural-extramedular, care produce copresiunea măduvei spinării.
Canalul medular este ocupat în proporție de 80% de formațiune. Aceasta este parțial delimitată de măduva spinării și captează substanța de contrast.
Diagnostic: Formațiune vascularizată, cu caracter compresiv, intradural-extramedular, la nivel T11, probabil meningiom.
Diagnostic diferențial: limfosarcom, astrocitom, leziune cicatricială compresivă.
Intervenția chirurgicală este reprezentată de laminectomie clasică. După excizia tumorii, hemostaza s-a realizat prin aplicarea unui tampon timp de 3-5 minute.
Recuperarea parțială a pacientei s-a realizat relativ rapid, în 5-7 zile reușind să se deplaseze fără ajutor din partea proprietarului. Săptămânal este monitorizată, pentru a evalua progresul făcut din punct de vedere locomotor.
Concluzii
Meningiomul este o tumoră întâlnită relativ frecvent la pisică. Localizarea cerebrală este diagnosticată în majoritatea cazurilor, dar nu trebuie exclusă localizarea spinală.
Pentru un diagnostic corect este obligatoriu examenul RMN.
Excizia tumorii cu localizare spinală nu pune probleme deosebite. Cu cât diagnosticul de certitudine și actul chirurgical sunt efectuate mai precoce, cu atât cresc șansele de recuperare.
Riscul de recidivă este relativ ridicat.
În general, meningiomul la pisică fiind o tumoră cu caracter benign, șansele de supraviețuire pe termen lung sunt mari.
meningiompisicătumori
Curs de neuromonitorizare intraoperatorie la „Bagdasar-Arseni”
În perioada 8-9 iunie a.c., la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București, va avea loc un curs de neuromonitorizare intraoperatorie organizat în parteneriat cu un spital din Spania.
...
Tehnologii avansate în chirurgia tiroidiană, folosite la SUUB
...