Din aceeași categorie
Introducere
Plânsul reprezintă iniţierea comunicării vocale umane, fiind principala metodă de transmitere a nevoilor nou-născutului. Studiile lui Lynip în 1969 au sugerat faptul că nou-născuţii cu afecţiuni ale sistemului nervos central emit plânsete diferite în comparaţie cu sugarii normali(1,2). Această descoperire a deschis un domeniu larg de cercetare, pentru a determina dacă analiza plânsului este un instrument util în tratarea copiilor cu diferite patologii(2,3). Plânsul este un act complex, implicând coordonarea mişcărilor respiratorii, laringiene şi supralaringiene, dependente de funcţionarea normală neurologică a nou-născutului(4,5).
Limbajul Dunstan Baby este un sistem descris în noiembrie 2006 de Priscilla Dunstan, o fostă mezzosoprană şi totodată mamă, care avea o memorie fotografică a sunetului, descriind ceea ce ea numeşte reflexe vocale, ca semnale de comunicare la copii cu vârste cuprinse între 0 şi 3 luni. Soprana descrie cinci tipuri de sunete independente de cultura şi apartenenţa lingvistică, cu semnificaţii diferite(6). Conform ipotezei Dunstan, reflexele umane, cum ar fi sughiţurile, strănuturile şi eructaţiile, au un model recunoscut atunci când sunt adăugate sunete(7). Reflexele prezente la bebeluşi până la vârsta de 3 luni sunt un tip distinct şi generează ceea ce ea numeşte un strigăt preemptiv caracteristic unei nevoi specifice (alimente, confort, somn), care se transformă în plâns isteric dacă nevoia nu este satisfăcută(8). Bazându-ne pe Dunstan Baby Language şi pe analiza literaturii de specialitate, am identificat şase tipuri de plâns la nou-născuţi sănătoşi, asociate cu diferite nevoi fiziologice, precum şi plânsul patologic(9,10). Cele şase tipuri de plâns fiziologic sunt cauzate de foame, durere, eructaţie, somn, disconfort minor şi colici abdominale(11,12).
Obiective
Obiectivul principal al studiului a fost reprezentat de studierea semnificaţiilor limbajului nou-născuţilor. Pentru aceasta a fost elaborată o procedură de culegere a plânsetelor, au fost înregistrate semnalele sonore corespunzătoare limbajului nou-născuţilor, iar sistemul de recunoaştere a fost testat în mediu real.
Material şi metodă
Au fost identificate şapte tipuri de plâns, corespunzătoare unei nevoi sau necesităţi, şi anume: foame, durere, disconfort, eructaţie, colici, oboseală şi, respectiv, plânsul patologic.
Pentru elaborarea procedurii de culegere a plânsetelor a fost ales eşantionul de studiu, pe baza unor criterii obligatorii de selecţie, a fost descris protocolul de achiziţie a datelor, s-a stabilit locul de achiziţie şi persoana responsabilă de aceasta şi, respectiv, persoana responsabilă de etichetarea datelor şi modalitatea de etichetare.
Studiul a avut două etape: culegerea plânsetelor şi testarea în mediu real.
Culegerea semnalelor sonore corespunzătoare limbajului nou-născuţilor a constat în instruirea personalului medical, elaborarea de teste preliminare, culegerea propriu-zisă a sunetelor şi etichetarea datelor. Echipamentele utilizate pentru culegerea semnalelor sonore au constat într-un microfon plasat la 20 cm de nou-născut, conectat la un telefon inteligent pe care a fost instalată o aplicaţie de recunoaştere a plânsetelor. Modalitatea de desfăşurare a constat în informarea pacientului cu privire la proiect şi obţinerea consimţământului informat de la acesta, completarea fişei unice pentru fiecare pacient, înregistrarea audio-video în maternitate şi instruirea părinţilor pentru completarea jurnalului de la domiciliu. Etichetarea datelor a avut loc mai întâi în maternitate, iar ulterior la domiciliu, aceasta suferind o dublă validare, şi anume: vizualizarea înregistrării cu nou-născutul şi corelarea cu datele din jurnalul de acasă şi, respectiv, validarea înregistrărilor în comparaţie cu tipurile de plâns Dunstan.
Testarea în mediul real a constat în achiziţia de plânsete, iar etichetarea datelor a avut loc în maternitate, în condiţii similare primei etape, iar cele de la domiciliu au fost etichetate în comparaţie cu tipurile de plâns Dunstan.
Rezultate
Din totalul de 326 de nou-născuţi eligibili în perioada de culegere a plânsetelor din studiu, şi-au dat acordul de participare părinţii a 136 de copii, dintre care 92 pentru studiul plânsetelor în maternitate şi, respectiv, 44 pentru maternitate şi acasă (figura 1).
Conform vârstei gestaţionale la naştere, din numărul total de nou-născuţi intraţi în studiu, 89,7% au fost la termen (AGA - appropriate for gestational age), iar restul de 10,3% au reprezentat alte categorii: SGA - small for gestational age, LGA - large for gestational age, PM - prematur (figura 2).
Conform patologiei diagnosticate la grupul de nou-născuţi luaţi în studiu, majoritatea (80%) au fost pacienţi sănătoşi, iar în categoria de nou-născuţi cu afecţiuni a predominat patologia respiratorie – 11%, urmată de cea neurologică – 5% şi mult mai puţin frecvent malformaţiile, afecţiunile infecţioase sau metabolice (figura 3).
În ceea ce priveşte locul de colectare a datelor, cele mai multe date au fost obţinute în maternitate – 78%, pe când la domiciliul pacienţilor au fost înregistrate doar 22% dintre plânsete (figura 4).
S-a realizat o statistică prin care să se exprime numărul de înregistrări corespunzător unei anumite nevoi, atât în maternitate, cât şi la domiciliu. De exemplu, nevoia de somn nu a fost identificată în maternitate, nou-născuţii neajungând niciodată pe parcursul spitalizării lor să plângă din cauza lipsei de somn, pe când la domiciliu aceasta a reprezentat o cauză semnificativă de plâns, aşa cum este previzibil (figurile 5 şi 6).
În final s-a realizat o distribuţie comparativă a înregistrărilor efectuate în maternitate şi la domiciliu, în funcţie tipul de plâns (figura 7). S-a observat o predominanţă a nevoilor de foame, oboseală, disconfort şi colici la domiciliu, pe când în maternitate a predominat plânsul de foame, durere şi disconfort.
A doua etapă a studiului a fost reprezentată de studierea în mediul real a aplicaţiei de identificare şi înregistrare a plânsetelor nou-născuţilor, pentru implementarea sa ulterioară în practică. Pentru experimentarea în mediul real a sistemului de recunoaştere automată a plânsetelor nou-născuţilor, primul pas necesar a fost reprezentat de obţinerea consimţământului informat al părinţilor. Din totalul de 850 de nou-născuţi eligibili, au fost obţinute 324 de acorduri de participare, dintre care 311 pentru maternitate şi 13 pentru maternitate şi domiciliu (figura 8). Conform vârstei gestaţionale la naştere, cei mai mulţi dintre nou-născuţii studiaţi la domiciliu au fost la termen (95%), 80% dintre aceştia fiind AGA, 8% LGA şi, respectiv, 7% SGA (figura 9).
Dintre nou-născuţii înregistraţi, majoritatea au fost sănătoşi (88%), iar dintre cei 12% cu patologii prezente, cele mai frecvente au fost reprezentate de afecţiuni neurologice (5%) şi respiratorii (4%), mult mai rar (1%) digestive sau metabolice (figura 10).
La finalul etapei a doua, după culegerea datelor înregistrate atât în maternitate, cât şi acasă, s-a realizat o distribuţie a acestora după locul de colectare (figura 11).
Analiza repartiţiei numărului de înregistrări în maternitate, pe cele şapte tipuri de plâns, a fost cea din figura 12. Se constată, ca şi în prima etapă, că în maternitate predomină cele trei tipuri de plâns: foame, durere şi disconfort.
Pentru înregistrările de la domiciliu, dintre cele 226 de înregistrări realizate, au fost etichetate 161 (figura 13).
Provocări
Cea mai importantă provocare - şi totodată sursă de limitare a studiului - a fost reprezentată de obţinerea consimţământului informat de la părinţi, pentru acordul de participare la studiu, care a fost pozitiv în cazul a 39% dintre nou-născuţii eligibili. Majoritatea au optat pentru studiul în maternitate, având în vedere că înregistrările efectuate la domiciliu implicau o solicitare în plus a mamelor (88% dintre cei implicaţi), doar 12% (dintre cei implicaţi) dându-şi acordul pentru maternitate şi domiciliu. Imposibilitatea înregistrării şi recunoaşterii plânsetelor acasă, cu telefoane cu sistem de operare iOS, a fost alt un motiv de limitare a numărului de participanţi, aproximativ 10 părinţi doritori să participe fiind în această situaţie.
Concluzii
Ca o concluzie principală, putem afirma că au fost incluşi în studiu un număr semnificativ de subiecţi cu o componenţă omogenă (80% nou-născuţi sănătoşi la termen) pentru o coerentă analiză statistică. A fost creată o bază de date corespunzătoare tuturor celor şapte tipuri de plânsete, în procente variabile în funcţie de nevoie şi de locul de achiziţie. Această bază de date poate fi o sursă de informaţii pentru studii ulterioare.
Acknowledgement. Această lucrare a fost realizată prin programul Parteneriate în domenii prioritare - PN II, derulat cu sprijinul MEN - UEFISCDI, proiect număr: PN-II-PT-PCCA-2013-4-1443, contract număr: 25/2014.
plânsul nou-născuţilormetodologie de achiziţionare şi identificaredetectare automată