România nu îşi poate permite o dis­tan­ţare de la valorile occidentale într-un mo­ment atât de delicat. Orice deviaţie de la cursul pro-NATO şi pro-UE ar pu­tea submina credibilitatea României pe scena internaţională, ar putea afec­ta relaţiile comerciale şi accesul la in­ves­­ti­ţii externe şi ar pune în pericol si­­gu­­ran­ţa cetăţenilor, având în vedere con­­tex­tul de insecuritate regională.

Pen­tru a asigura continuitatea politicii României în direcţia NATO şi UE, în contextul alegerilor prezidenţiale şi al unui peisaj politic fragmentat, es­te necesară crearea unui consens poli­tic transparti­nic prin consolidarea unui acord larg între principalele forţe po­li­ti­ce pentru sus­ţi­ne­rea orientării stra­te­gice a României că­tre NATO şi UE drept reală prioritate naţională, in­di­fe­rent de rezultatul ale­ge­rilor.

De asemenea, pe mai departe, este ne­ce­­sa­ră accelerarea reformelor pentru in­te­gra­rea completă în UE, prin creşterea inte­grării economice şi politice în Uniunea Europeană, cu accent pe adoptarea monedei euro şi accesarea fondurilor europene. Avem nevoie de intensificarea eforturilor pentru implementarea transparentă a PNRR şi utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru digitalizare şi infrastructură, îmbunătăţirea statului de drept, consolidarea independenţei justiţiei şi combaterea corupţiei, pentru a păstra încrederea propriilor cetăţeni în valorile democratice occidentale.

Avem nevoie, de asemenea, de o creş­te­re a gradului de conştientizare a ce­tă­ţe­ni­lor despre avantajele apartenenţei la NATO şi UE pentru securitate, economie şi societate, fiind neapărat necesare pro­gra­me educaţionale care să includă lecţii despre integrarea europeană şi valorile de­mo­cra­tice şi despre combaterea ştirilor fal­se şi a dezinformării, mai ales în mediile online.

Aceste direcţii, implementate cu determinare şi colaborare politică, pot asigura că România rămâne consecventă în traseul ei proeuropean, consolidându-şi rolul de pilon al stabilităţii în Europa de Est.