Din aceeași categorie

Alergologia

Alergia la excipienţi medicamentoși

Alergologia

Reacţiile de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene

Alergologia

Sindromul de hipersensibilitate sau sindromul DRESS indus de anticonvulsivante

Introducere

Testarea epicutanată, destinată evidenţierii unui mecanism alergic de tip întârziat, este o tehnică de rutină, utilizată şi validată de-a lungul a numeroşi ani. Nu există alternative diagnostice fiabile, biologice sau de altă natură care să permită identificarea unui alergen responsabil de o alergie de contact^{(1, citaţi de 2)}. În alergologia de contact, situaţiile în care se observă teste pozitive simultane la mai multe molecule nu sunt rare; acestea pun uneori probleme de interpretare şi de pertinenţă clinică⁽³⁾.

Caz clinic I 

O pacientă în vârstă de 73 de ani, cu blefaroconjunctivită cronică şi rinită cronică în observaţie, afecţiuni care nu răspund la tratamentul cu: tobramicină picături oftalmice, olopatadină picături oftalmice, fosfat de dexametazonă (grup C1 conform clasificării ajustate a corticosteroizilor în funcţie de reacţiile încrucişate^{(4,5, citaţi de 2)}, soluţie injectabilă) mometazon furoat (grup D conform clasificării ajustate a corticosteroizilor în funcţie de reacţiile încrucişate^{(4, 5, citaţi de 2)}, spray nazal) fluorometolon (grup A conform clasificării ajustate a corticosteroizilor în funcţie de reacţiile încrucişate^{(4, 5, citaţi de 2)}, picături oftalmice).

Ca antecedente personale, semnalăm faptul că în urmă cu zece ani pacienta a prezentat o dermatită de contact la nivelul feţei şi al scalpului după utilizarea de vopsea de păr de culoare neagră.

Pentru testarea epicutanată au fost utilizate: Bateria Standard Europeană⁽⁶⁾, o baterie adiţională incluzând clorura de benzalkoniu⁽⁶⁾ şi trei componente ale Bateriei corticosteroizi: betametazonă-17-valerat, clobetasol-17-propionat (ambele din grupul D conform clasificării ajustate a corticosteroizilor în funcţie de reacţiile încrucişate), dexametazonă-21-fosfat sare disodică (din grupul C2 conform clasificării ajustate a corticosteroizilor în funcţie de reacţiile încrucişate)^{(4, 5, citaţi de 2)}.
 

Rezultatele testelor la trei citiri consecutive (48 şi 72 de ore, respectiv 7 zile de la aplicare): +++ la parafenilendiamină (PFD) (figura 3), ++ la neomicină (figura 3), ++ la tixocortol-21-pivalat (figura 1), ++ la amestecul de vopseluri textile şi componentul său disperse orange 3 (figura 2), ++ la Balsam de Peru, budesonid şi clorură de benzalkoniu.
 

Pertinenţa testelor⁽²⁾

Reacţia intens pozitivă la para-fenilendiamină poate fi expresia sensibilizării primare prin vopseaua de păr, în urmă cu 10 ani.

Sensibilizarea la neomicină ar fi putut fi declanşată de posibila reactivitate încrucişată cu tobramicina⁽⁷⁾.

Sensibilizarea la budesonid şi pivalat de tixocortol s-a produs via fluorometolon, toţi cei trei corticosteroizi fiind membri ai grupului A, conform unei clasificări recente a corticosteroizilor în funcţie de reacţiile încrucişate^{(4, 5, citaţi de 2)}.

Clorura de benzalkoniu este prezentă ca excipient în fosfat de dexametazonă soluţie injectabilă, tobramicină picături oftalmice, olopatadină picături oftalmice şi fluorometolon picături oftalmice.

Referitor la amestecul de vopseluri textile, anumite componente pot fi responsabile de reactivitate încrucişată cu PFD, aşa cum a fost descris de către Malinauskiene şi colaboratorii în 2013^{(8, citaţi de 2)}.

Caz clinic II

O pacientă în vârstă de 50 de ani, fără antecedente personale de atopie, a prezentat în urmă cu trei luni o eczemă acută la nivelul scalpului şi cefei după utilizarea de vopsea de păr de culoare neagră. Sub tratament cu dermatocorticoizi puternici, evoluţia a fost favorabilă, la momentul testării eczema fiind în stadiul cronic (lichenificare) (figura 4).
 

Testarea epicutanată s-a efectuat cu Bateria Standard Europeană⁽⁶⁾, completată cu bateria adiţională utilizată şi în cazul precedent.
 

Rezultatele a trei citiri consecutive, la intervalele menţionate mai sus, au fost următoarele: ++ la PFD şi la nichel, + la colofoniu, Balsam de Peru, paladiu, disperse orange 1 şi la amestecul de vopseluri textile (figurile 5 şi 6).
 

Pertinenţa testelor

Sensibilizarea primară s-a produs şi în acest caz prin utilizarea unei vopsele de păr, haptena responsabilă fiind parafenilendiamina.

Rezultatele pozitive la amestecul de vopseluri textile şi pigmentul dispersat portocaliu, disperse orange 1, sunt justificate, ca şi la prima pacientă, prin reacţiile încrucişate pe care acestea le pot avea cu PFD⁽⁸⁾.

Recomandări

În cazul primei paciente:

Evitarea oricărui medicament, dar şi a altor produse care conţin ca excipient clorura de benzalkoniu.

În cazul ambelor paciente:

Evitarea tuturor surselor de expunere la PFD⁽⁷⁾, recomandându-li-se mai ales să nu-şi mai vopsească niciodată părul.

Respectarea informaţiilor pentru pacienţii alergici la vopselurile textile: veşmintele considerate sigure sunt cele din bumbac, lână, mătase, pânză de in; dacă se poartă veşminte din poliester, cele de culoare deschisă sunt mai sigure decât cele de culoare închisă; nu se va purta lenjerie de corp sintetică închisă la culoare, din cauza riscului curgerii vopselurilor dacă persoana transpiră abundent^{(9, citaţi de 2)}.

Concluzii

Rezultatele noastre sunt conforme cu cele publicate recent⁽¹⁰⁾, care au arătat că PFD este unul dintre alergenii de top în ceea ce priveşte numărul absolut de asocieri semnificative cu alergenii testaţi concomitent; sensibilizarea la PFD a fost asociată în mod semnificativ cu reacţii pozitive la 19 până la 23 de alergeni din bateria standard^{(11, citaţi de 10)}.

În cazul pacienţilor sensibilizaţi la compuşi paraamino care includ PFD, ar putea fi identificat un subgrup de pacienţi predispuşi genetic la sensibilizări multiple^{(12, 13, citaţi de 10)}.