Din aceeași categorie

Comunicate de presă

CMR, primul interesat de respectarea principiilor si normelor de etica in domeniul transplantului

Comunicate de presă

Sanofi si Boehringer Ingelheim confirma finalizarea procesului privind schimbul de active

Comunicate de presă

ARPIM despre scaderea pretului la medicamente: “Vor disparea aproximativ 123 de produse”

În acest context, PALMED solicită constituirea de urgenţă a unui grup de lucru la nivelul factorilor de decizie pentru discutarea şi aprobarea unor tarife corecte. „Calitatea actului medical este esenţială şi nicio lege nu poate obliga un furnizor să scadă standardul pentru a se încadra în limitele de costuri impuse de stat. Un preţ corect reflectă siguranţa actului medical, cum ar fi, de exemplu, rata extrem de mică a infecţiilor nosocomiale din mediul privat, dotările medicale de ultimă generaţie, acces la metode moderne de tratament, plata echitabilă şi instruirea profesională continuă a cadrelor medicale şi multe altele”, susţine Cristian Hotoboc, preşedintele PALMED.

Sistemul public beneficiază de sume suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor reale realizate pentru furnizarea serviciilor medicale, având mai multe surse de finanţare, cum ar fi fonduri de la Ministerul Sănătăţii, de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi, în anumite cazuri, un buget suplimentar oferit de administraţiile publice locale. Pe de altă parte, un spital privat are două surse de finanţare: private şi fonduri de la CNAS. Prorogarea introducerii contribuţiei personale, până la 1 aprilie 2021, are menirea de a perpetua această politică de discriminare a furnizorilor de servicii medicale private.

„Serviciile medicale oferite în sistemul privat nu mai pot fi asigurate la actualele tarife decontate de stat, care nu sunt corelate cu costurile reale. Trebuie găsită o soluţie corectă. Este necesar ca banii să urmeze pacientul, iar dacă actul medical poate fi făcut în condiţii optime şi la un cost corect în România, atunci aşa este normal să se întâmple. Statul român decontează peste 130 de milioane de euro anual pentru intervenţiile efectuate în străinătate de pacienţii români. Cel puţin o parte dintre aceste intervenţii se pot realiza şi în România, în sistemul privat. Nu este firesc să decontezi din bugetul public sume de câteva ori mai mari spitalelor şi clinicilor din străinătate, pentru servicii care se pot realiza, în aceleaşi condiţii, la noi în ţară”, completează Cristian Hotoboc.