Între 20 și 23 septembrie, Cluj-Napoca a găzduit cel de-al XII-lea Congres Național de Medicină Veterinară. Eveniment cu tradiție, primul congres fiind organizat la București în 1882, a adunat peste 500 de profesioniști din domeniul medicinii veterinare.

Printre temele abordate în cadrul conferinței au fost: statutul profesiei medical-veterinare în Romania, cercetarea științifică și lipsa de fonduri din domeniu, învățământul și pregătirea profesională, depolitizarea funcțiilor din marile instituții.

„Eu vă pot garanta că, de la 1 ianuarie 2018, medicina veterinară va avea două porți deschise la finanțare”, declară academician Nicolae Manolescu. „Prima, finanțarea pe care eu nu prea o agreez, cea de tip down-up, bazată pe competiție. (...) Apoi, noi, asociația << One Health - New Medical Concept Romania >>, suntem coordonatori de credit, ca să spunem așa. Și medicina veterinară, componentă de bază a conceptului One Health, va avea porția respectivă de proiecte finanțate.”

 

Prof. dr. Nicolae Constantin, vicepreședinte AGMVR, și acad. prof. dr Nicolae Manolescu
Prof. dr. Nicolae Constantin, vicepreședinte AGMVR, și acad. prof. dr Nicolae Manolescu



Tot în cadrul dezbaterii despre cercetarea științifice, dr. Ioan Huțu, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, a atras atenția asupra lipsei de finanțare, dar și a riscului de a pierde resurse umane, tinerii doctoranzi fiind atrași de salariile mult mai mari din străinătate.

„Am înființat la Timișioara Complexul de Laboratoare de Cercetare <<Horia Cernescu>>. Se întinde pe o suprafață de 7522 mp. Are aproape un hectar. Dacă punem și padocurile, 9850 mp. Am susținut necesitatea unei strategii de cercetare veterinară. Prin acea strategie, nu faci altceva decât să deschizi portița finanțării. Or, problema noastră, a cercetătorilor, este lipsa de competiții, lipsa de bani. Intenții, echipamente, laboratoare, oameni specializați, doctoranzi, studenți avem. Pentru că suntem Universitate. Noi nu stăm rău la acest capitol. Stăm rău la capitolul finanțare.”

Temă de interes a fost și învățământul și pregătire profesională și stabilirea cifrelor de școlarizare în funcție de necesități și în acord cu principalii beneficiari. Majoritatea profesorilor, din cele 5 centre universitare din țară unde se studiază medicina veterinară, au recunoscut că numărul studenților care termină facultatea este mai mic decât al celor care s-au înscriu în anul I.

„Ne-am uitat la studenții care termină la Cluj și 80% sunt fete. Și tot în jur de 80% vin de la oraș. Și atunci te întrebi pentru ce îi pregătești? Pentru îngrijirea animalelor de companie sau a celor de teren?”, a pus problema specializării prof. dr. Liviu Bogdan, decanul Facultății de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Prof. dr. Gheorghe Solcan, prodecanul FMV Iași, a atras atenția asupra noilor cursuri online de Educației Medicală Continuă. „Cursurile online sunt de calitate, dar verificarea cursantului ar trebuie să fie mai riguroasă”, declară acesta. O posibilă soluție sugerată ar fi o reglementare dată de Colegiul Medicilor Veterinari, care să stipuleză ca numai o parte din totalul de puncte EMC poate fi obținut prin absolvirea cursurilor online.

Al XII-lea Congres Național de Medicină Veterinară s-a desfășurat sub deviza „Împreună – pentru progresul medicinii veterinare românești!” și a inclus și o sesiune de postere și expoziția de interes științific și profesional „Expovet 2017”, prezentând ultimele produse în materie de medicamente de uz veterinar, instrumentar şi aparatură medicală pentru laboratoare şi asistenţa clinică, precum şi noutăţi din industria produselor alimentare de origine animală.