România pierde anual 1,12 miliarde de euro de la bugetul public de asigurări de sănătate, bani care se duc pe tratarea bolilor cauzate sau înrăutăţite de poluarea aerului, arată cel mai recent raport realizat de compania CE Delft la cererea Alianţei Europeane pentru Sănătate Publică, publicat în luna noiembrie.

„Acum avem cifre clare despre impactul poluării asupra bugetului de sănătate al României, este vorba de mai mult de un miliard de euro, adică aproape o şeptime din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Sunt bani care se duc pe tratarea bolilor care sunt cauzate, facilitate sau înrăutăţite de poluare. Aceste date au fost calculate folosind o metodologie utilizată şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Comisia Europeană”, a explicat Ştefan Voinea, membru al Observatorului Român de Sănătate (ORS).

Efectele poluării asupra organiasmului pot duce la cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecţii respiratorii şi boală pulmonară obstructivă cronică, avertizează membrii ORS.

Anual, 24.000 de români mor prematur din cauza poluării aerului

Poluarea cu particule în suspensie a cauzat 23.960 de decese premature, în anul 2016, prin atac cerebral, cancer pulmonar sau boli cardiovasculare.

Media anuală a concentraţiilor de particule în suspensie din România este peste media Uniunii Europene, iar reprezentanţii organizaţiei 2Celsius avertizează că cei 7 senzori amplasaţi în Bucureşti indică des depăşiri ale valorilor maxime admise.

„Calitatea aerului din Bucureşti este foarte scăzută. De multe ori, cantitatea de particule în suspensie este de două sau de trei ori mai mare decât maxima admisă. Problema este că un studiu publicat în jurnalul The Lancet în 2012 relevă că până şi limita legală pentru particulele de 2,5 microni prezintă un pericol pentru sănătate, deoarece aceste particule de mici dimensiuni pot trece de orice barieră şi pot ajunge peste tot în organism”, a explicat Mihai Stoica, director executiv al organizaţiei non-guvernamentale 2Celsius.

De asemenea, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în România se pierd mai mulţi ani de viaţă sănătoasă decât în India din cauza poluării aerului.

Poluarea aerului ucide de 10 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere

Conform Comisiei Europene, România este în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte decesele provocate de accidente rutiere. Statisticile arată că românii ar trebui să se ferească mai degrabă de poluarea provocată de maşini decât de accidente, întrucât poluarea aerului ucide de 10 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere.

Principalul factor responsabil pentru poluarea aerului sunt maşinile diesel vechi, Bucureştiul fiind cea mai aglomerată capitală europeană. Mai mult, numărul maşinilor diesel importante a crescut după anularea taxei de mediu din România, relevă studiul organizaţiei 2Celsius.

„Rezultatele sunt mult mai grave decât în Polonia şi în Bulgaria, unde am analizat de asemenea fenomenul importul de maşini second-hand. În 2017, în România au fost importate sau înregistrate aproximativ 520.000 de maşini second-hand. Peste 70% din acestea au fost maşini diesel poluante, iar peste 85% din dieseluri au fost produse înainte de 2011. Ceea ce înseamnă că au fost produse înainte să intre în vigoare standardele de poluare Euro 5, care necesită filtre de particule diesel ce opresc o mare parte din emisile de oxizi de azot”, a explica Mihai Stoica.

Oraşele din România, repetente în adoptarea de măsuri anti-poluare

Cu ocazia lansării raportului CE Delft, Observatorul Român de Sănătate a analizat cele mai mari oraşe din România şi acţiunile anti-poluare pe care primăriile acestora le întreprind. Dintr-un scor maxim posibil de 10 puncte, nici un oraş nu a înregistrat un punctaj mai mare de 5.

Primăriile care acţionează cel mai decis în direcţia reducerii poluării sunt Cluj-Napoca, Timişoara şi Galaţi. Cel mai puţin preocupate de reducerea poluării şi efectele acesteia asuprasănătăţii locuitorilor sunt primăriile Ploieşti, Constanţa şi Craiova.

„Avem o problemă foarte mare şi cu spaţiile verzi în România. 8 din cele 10 oraşe se află sub recomandarea Uniunii Europene de 26 mp per cap de locuitor. Există cazuri, precum Braşovul, absolut tragice. Deşi Braşovul este în mentalul colectiv un loc verde şi nepoluat, atât statisticile, cât şi valorile măsurate la faţa locului cu ajutorul senzorilor arată că este un oraş foarte poluat”, a explicat Ştefan Voinea, membru ORS.

Printre măsurile de reducere a poluării propuse de Observatorul Român de Sănătate sunt: încurajarea folosirii bicicletelor şi a vehiculelor electrice, introducerea taxelor de congestie, scutiri de taxe pentru maşinile cu emisii reduse sau interzicerea folosirii motoarelor diesel (ţel pe care speră să îl atingă până în 2025 oraşe precum Hamburg, Copenhaga, Oslo, Madrid, Paris sau Stuttgart).
 

Sursă: Observatorul Român de Sănătate