Răzvan Cherecheş este doctor, profesor în Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specialist în politici de sănătate publică şi reclamă o reformă a sistemului de sănătate publică centrat, conform paradigmei anilor ´60, pe medic, precum şi o înţelegere interdiciplinară a unui sistem medical ce poate face mai bună calitatea vieţii şi sănătăţii unei populaţii, nu doar a unui pacient. În logica acestei abordări Răzvan Cherecheş a lămurit şi câteva dintre problemele spinoase a înţelegerii vaccinării împotriva SARS-COV2.


MedicHub: Sunt două falii de păreri destul de bine conturate, care se repercutează şi asupra indecişilor: mulţi care spun că nu doresc deloc vaccinarea şi mulţi care o acceptă ca pe o soluţie validă de ieşire din pandemie. Cum vi se pare dumneavoastră această vâltoare?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş: Grupul care nu vrea să se vaccineze deloc şi care vehiculează teorii ale conspiraţiei e un grup mic şi zgomotos. Vorbim de un procent spre 5-6% din populaţie, care se coagulează într-un grup ce există de multă vreme şi se poziţionează totdeauna „contra curentului”. Sunt oamenii care promovează uleiuri esenţiale ca soluţii de vindecare a bolilor grave sau cei care nu cred în medicina alopată decât atunci când îşi rup mâna sau au nevoie de un medic.


MedicHub: Ce putem spune despre grupul celor care îşi doresc vaccinarea dar nu au acces la ea din mai multe motive?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş: Înainte să înceapă vaccinarea, grupul scepticilor era destul de mare, adică al celor care aveau nişte rezerve faţă de acest vaccin, fiindcă vorbeam despre o tehnologie nouă; un vaccin prima dată apărut, realizat cu o viteză extrem de mare, chiar dacă se respectaseră toţi paşii validaţi ştiinţific.

După ce a început procesul de vaccinare, scepticismul a început să se dizolve datorită mai multor factori: informaţiile disponibile despre vaccin au crescut semnificativ, a crescut numărul persoanelor vaccinate (acum avem zeci de milioane de oameni vaccinaţi în toată lumea), iar efectele adverse semnificative întârzie să apară, nimănui nu i-a crescut o mână în plus, aşa încât toate teoriile vehiculate s-au dovedit a fi false. Prin urmare, oamenii au început să înţeleagă că revenirea la o viaţă normală este condiţionată în bună parte de vaccinare.


MedicHub: Dincolo de teoriile antivaxerilor, rămâne problema de organizare românească: foarte mulţi oameni care nu au avut nici vârsta, nici bolile cronice au avut acces la vaccin înainte de a li se cuveni. Apoi, vorbim despre un soi de snobism al accesului la anumiţi producători, Pfeizer faţă de AstraZeneca, de pildă. Pe scurt, este foarte mult zgomot în spaţiul public pe marginea unui subiect extrem de serios. Cum îl vedeţi dumneavoastră şi cum îl explicaţi?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş:  E adevărat că şi între firme există o competiţie, dar în acest moment toate firmele care pun pe piaţă vaccin se lovesc mai degrabă de o altă problemă: nu apucă să producă şi să distribuie vaccinuri pe cât de mare este cererea. Cu atât mai puţin nu cred că vreuna dintre ele s-ar preocupa de denigrarea competitorilor, câtă vreme realmente nu fac faţă comenzilor. În plus, trebuie să luăm în calcul toate studiile pe care le fac între timp pentru a măsura efectele şi eficienţa produselor lor.

Spaţiul public este poluat de tot felul de indivizi care, de dragul de a obţine câteva minute de glorie şi de vizibilitate, ies în faţă cu tot felul de informaţii false şi care nu au vreo specializare în asta, care nu înţeleg domeniul şi nici nu sunt documentaţi, dar care vorbesc fiindcă ştiu că există un grup-ţintă care le susţine elucubraţiile.

Întotdeauna vor exista oameni care vor încerca să profite şi să obţină atenţie, chiar cu riscul că informaţiile pe care le aduc în spaţiul public să fie false.


MedicHub: Cât de întemeiat este să ne gândim la diferenţe de eficienţă între vaccinuri în funcţie de firmele care le produc?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş: Vaccinurile AstraZeneca au o eficacitate de 83,4% după ce s-au administrat ambele doze, adică una din cinci persoane riscă să dezvolte simptome. La Pfeizer, una din 10 persoane riscă să dezvolte simptome uşoare sau moderate.

Nu ştim încă de ce unora dintre oameni nu le funcţionează vaccinul, ştim doar că nu funcţionează. Atenţie! „Nu funcţionează” înseamnă că rămân expuşi la simptome uşoare sau moderate.

Dar, un lucru foarte important este că 100% cei care au fost vaccinaţi cu oricare dintre aceste vaccinuri sunt protejaţi de simptomele care duc la spitalizare sau deces, iar exact acest detaliu este cel care ne interesează pe noi.


MedicHub: Pe de altă parte, recomandările pentru AstraZeneca merg până la 55 de ani. Ce se întâmplă  cu vârstele de peste 55 de ani, adică exact persoanele vizate de simptomele severe ale virusului?


Prof. dr. Răzvan Cherecheş: Studiile continuă. Cu AstraZeneca s-a întâmplat aşa: în faza trei de studiu, jumătate din grupul-ţintă luat în studiu a fost vaccinată, cealaltă jumătate nu. Întâmplarea face că grupul de peste 65 de ani a avut grijă şi s-a protejat. Aşa încât, dintre cei vaccinaţi s-a infectat o singură persoană, iar dintre cei nevaccinaţi tot una singură. Fiind un singur caz  în fiecare grup-ţintă, nu se poate trage o concluzie validă.

Deci, rezerva la vaccinare cu AstraZeneca la persoanele de peste 65 de ani vine din faptul că nu aveam încă suficiente dovezi legate de efectele la persoanele de sau peste această vârstă.

Există studii imunologice care au demonstrat că toate persoanele vaccinate au avut un răspuns imun, dar apropos de expunere, ar trebui să lăsăm persoanele vaccinate să fie expuse la infecţie şi să vedem apoi reacţiile. Or, aici nu există încă suficiente date. Însă studiile continuă.


MedicHub: Deci, în acest moment, persoanele peste 55 de ani pot primi vaccinul AstraZeneca?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş: Sunt nişte nuanţe importante aici. OMS şi Agenţia Europeană a Medicamentului recomandă administrarea acestui vaccin la persoanele peste 65 de ani. Dar ţările sunt libere să-şi ia toate măsurile de precauţie dacă socotesc că nu au suficiente date. Noi nu avem suficiente date peste vârsta de 65 de ani.

În România, s-a decis limita de vârstă la 55 de ani pentru că în unele domenii noi suntem mai catolici decât Papa, în altele nu.


MedicHub: Cei care au nevoie de vaccin şi au peste 55 de ani ce fac?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş: Deocamdată se vaccinează cu Pfizer şi Moderna până mai apar concluzii ale studiilor în derulare.


MedicHub: De ce e nevoie să purtăm în continuare mască, după vaccinare?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş: Din studiile de până acum, ştim că aceste vaccinuri nu protejează de infecţie, ci de manifestarea simptomelor. Aşadar, după vaccinare te poţi infecta, virusul poate intra în organism, începe să se multiplice, doar că organismul recunoaşte proteina ţepuşă de pe exteriorul virusului şi începe să producă anticorpi, care încep să distrugă virusurile produse de organism.

Diferenţa este că, în loc să producă sute de milioane de replici pe care să le împrăştie în jur, apucă să producă câteva sute de mii şi să le împrăştie. Deci, şi persoanele vaccinate se pot infecta şi pot infecta pe alţii, deşi probabilitatea este mult mai mică. Dar există.

Aşadar, ţinând cont că avem încă un procent mare din populaţie vulnerabilă care nu a apucat să se vaccineze, persoane peste 65 de ani, cu comorbidităţi, expuse la un număr mare de interacţiuni pe parcursul unei zile, cum sunt profesorii, cei vaccinaţi trebuie să poarte mască în continuare.

În plus, mai sunt acele diferenţe de eficacitate despre care vorbeam mai devreme, oameni care riscă şi ei să dezvolte simptome.

Până ajungem la imunitatea de grup, adică avem un procent între 50 şi 80% persoane imunizate, va trebui să continuăm să purtăm mască. Dar eu cred că undeva, în iarna 2021- primăvara 2022, vom ajunge la imunizarea de grup şi vom atinge procentul necesar pentru asta.


MedicHub: Acum suntem în aşteptarea unui vaccin care să ne protejeze şi de infecţie sau toată viaţa ne vom aştepta la scheme sezoniere de vaccinare care să ne protejeze de simptome?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş: Până în acest moment, nimeni nu a reuşit să demonstreze dacă acest vaccin ne protejează şi de infecţie, şi de simptome şi în ce măsură se întâmplă acest lucru.

In vitro, în laborator, s-a demonstrat că vaccinul protejează şi de infecţie, şi de simptom, dar situaţia este foarte diferită între ce se petrece în laborator şi ce se petrece în viaţa reală.

În acest moment, există cercetări care îi analizează pe cei vaccinaţi, fiindcă persoanele vaccinate continuă să fie monitorizate şi raportează reacţii adverse. În curând, vom avea studii din care putem trage concluzia dacă vaccinul protejează şi de infecţie.

Dar, până la apariţia acestora, premisa după care funcţionăm este că există şanse să te infectezi, chiar dacă eşti vaccinat.


MedicHub: Tot restul vieţii noastre ne vom vaccina pentru acest virus ca pentru cel gripal?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş: Vom avea o situaţie similară cu virusul gripal, adică în fiecare an vom avea persoane vulnerabile, care se infectează aşa cum o făceau şi cu virusul gripal, iar un procent dintre ele ajungeau la spitalizare sau la deces.

Procentul pentru coronavirus nu e cu mult diferit.

Ştim la ora actuală că SARS-CoV-2 va deveni endemic, va circula prin populaţie şi periodic o parte din cei infectaţi, cu comorbidităţi, vor avea nevoie să se vaccineze cu o ritmicitate ca la vaccinul gripal.

Cea mai mare parte a populaţiei însă nu va trebui să se vaccineze, fiindcă o dată ce am ajuns la imunitate de grup, dacă ne îmbolnăvim pe rând şi ajungem la terapie intensivă sistemul poate face faţă, aşa cum putea face faţă la epidemiile de gripă, unde numărul celor infectaţi simultan era mic, comparativ cu ce avem acum.


MedicHub: V-aţi vaccinat? Şi dacă da, care au fost efectele?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş: M-am vaccinat cu Pfizer, am făcut şi rapel şi, în afară de un pic de durere, o jenă la locul injectării, nu am avut niciun simptom.


MedicHub: Vă voi mai reţine un pic pentru câteva întrebări mai personale: de ce ar alege un medic să-şi schimbe cariera dinspre medicină înspre politici de sănătate publică, de management de sănătate?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş: Medicul se ocupă exclusiv de persoanele bolnave.

În momentul în care persoana vine la medic, de cele mai multe ori vine cu o boală a cărui debut s-a petrecut cu mult timp înainte. Să ne gândim un pic la un pacient cu boală cardiovasculară. Debutul bolii a avut loc cu mult timp înainte de întâlnirea cu doctorul,  prin lipsa activităţii fizice, stil de viaţă dezordonat şi aşa mai departe.

Sănătatea publică se ocupă de toată populaţia, nu doar de cei bolnavi. Mai mult, sănătatea publică este un domeniu interdisciplinar, iar medicina este doar o parte, mică, din sănătatea publică.

Ştim la ora actuală că sărăcia afectează sănătatea populaţiei mai mult decât o mulţime de alte boli. Ştim că, dacă vei construi un drum mai bun, asfaltat către un sat izolat, va creşte accesul la servicii de sănătate şi îmbunătăţeşte viaţa celor care locuiesc acolo.

Serviciile de sănătate mintală, s-a demonstrat, au un impact masiv în această perioadă, inclusiv asupra aderenţei la tratament.

Îmi dau seama că profesia de medic este cumva limitată. Când ai început să gândeşti la scară macro şi să te uiţi la nivel populaţional, nu mai poţi, cel puţin mie aşa mi s-a întâmplat, să fii mulţumit doar de un cabinet sau de o clinică, unde intră şi iese pacientul.


MedicHub: Când aţi luat această decizie, fiindcă din CV-ul dumneavoastră reiese că s-a întâmplat acum multă vreme?

Prof. dr. Răzvan Cherecheş: Din vremea facultăţii am început să fac nişte proiecte studenţeşti, de sănătate publică, iar atunci am prins gustul acestor programe dedicate întregii populaţii.

Ulterior, când am terminat facultatea şi am intrat în stagiatură, am realizat că nu mă mai mulţumeşte doar cabinetul, că îmi doresc ceva diferit.

Întâmplarea face că în România sănătatea publică, la nivel de sistem, funcţionează în paradigma din 1960, când medicul este centrul sistemului de sănătate publică, deşi paradigma modernă este cea interdisciplinară, bazată pe ştiinţe sociale, în care medicul este doar unul dintre ei, alături de psihologi, sociologi, experţi în sănătate publică, în ştiinţele comunicării sau în ştiinţe politice.

Asta se vede bine acum la noi, fiindcă, iată, unul dintre efecte este pe partea de comunicare, în eficienţa mesajelor care vin dinspre Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Universităţile de medicină.

Comunicarea către populaţie a fost extrem de slabă, tocmai pentru că modelul este unul biomedical.


Medic