Scopul acestui studiu a fost interpretarea atitudinii medicilor de familie din șase județe ale țării față de rolul echipei medicale în recomandarea de suplimente alimentare către pacienți, cu predilecție în cazul unor patologii pe fond anxios, ca suport terapeutic complementar.

Materiale și metodă

Studiul observațional, transversal, s-a bazat pe un chestionar original, alcătuit din 13 întrebări, care a fost distribuit în anul 2025 participanților la un eveniment medical axat pe tema fitoterapiei cu extracte standardizate și a potențialului pe care acestea l-ar putea avea în activitatea medicală curentă. Majoritatea respondenților participanți la studiu au fost medici de familie.

Chestionarul a urmărit gradul de recomandare al suplimentelor alimentare reprezentate de produse fitoterapeutice care au la bază extracte standardizate în combaterea anxietății și tulburărilor de somn. Chestio­na­rul a fost completat prin consimțământ, de către 297 de persoane, din șase județe, 81 de medici care își desfășurau activitatea în mediul rural și 216 în mediul urban (tabelul 1).

Datele colectate au fost prelucrate statistic atât centralizat, cât și pentru fiecare județ în parte. Rezultatele au fost reprezentate grafic pentru a putea fi analizate comparativ. Astfel, s-a urmărit nu doar identificarea unei tendințe în ceea ce privește atitudinea personalului medical cu privire la suplimentele medicale, ci și posibilele variații care să permită o interpretare a acestor atitudini.

Rezultate

Rezultatele au urmărit, în primul rând, tendința generală, urmată de analiza comparativă a răspunsurilor în funcție de unitatea administrativ-teritorială. Astfel, distribuția respondenților în funcție de mediul în care aceștia își desfășoară activitatea a evidențiat faptul că 73,72% își desfășoară activitatea în mediul urban, iar 26,28% în mediul rural (figura 1).

Această distribuție prezintă particularități de la un județ la altul, putându-se observa că în județul Cluj majoritatea respondenților (87,93%) își desfășurau activitatea în mediul urban, iar mai mult de o treime (39,73%) dintre respondenții din județul Bistrița-Năsăud își desfășurau activitatea în mediul rural (figura 2).

Urmărind frecvența cu care medicii de familie recomandă utilizarea suplimentelor alimentare, s-a putut constata că mai mult de două treimi (68,35%) dintre cei chestionați fac această recomandare frecvent (54,21%) și foarte frecvent (14,14%) – figura 3.

Acest grad de recomandare are o variabilitate de la un județ la altul, putându-se observa faptul că cel mai mare grad de recomandare este în județul Maramureș (89,28%), urmat de Cluj (74,14%), pe ultimul loc situându-se județul Bistrița-Năsăud (60,28%) – figura 4.

Gradul de recomandare al suplimentelor alimentare pentru tulburările de somn a evidențiat faptul că aproape jumătate (47,81%) dintre respondenți recomandă frecvent această categorie de produse, în timp ce o pondere relativ asemănătoare (44,44%) recomandă doar uneori (figura 5).

Analizând răspunsurile în funcție de județul în care își desfășoară activitatea respondenții, s-a putut observa că cel mai mare grad de neîncredere privind eficiența suplimentelor alimentare în tulburările de somn s-a evidențiat în județul Alba (12,90%). În schimb, în județul Maramureș, niciunul dintre respondenți nu a consemnat rezerve privind beneficiile pe care le-ar putea aduce acestea (figura 6).

Gradul de recomandare al suplimentelor alimentare pentru tulburările de anxietate/stres a evidențiat faptul că mai mult de jumătate (59,93%) dintre respondenți recomandă frecvent această categorie de produse, în timp ce o treime dintre aceștia (34,34%) doar uneori (figura 7).

Analizând răspunsurile în funcție de județul în care își desfășoară activitatea respondenții, s-a putut observa că cel mai mare grad de neîncredere privind eficiența suplimentelor alimentare în tulburările de anxietate/stres s-a evidențiat tot în județul Alba (9,68%). În schimb, în județul Maramureș, niciunul dintre respondenți nu a consemnat rezerve privind beneficiile pe care le-ar putea aduce acestea (figura 8).

În ceea ce privește aprecierea eficacității suplimentelor alimentare, s-a putut constata faptul că mai mult de trei sferturi (76,77%) dintre respondenți le consideră eficiente (61,28%) sau foarte eficiente (15,49%) – figura 9. Aprecierea eficienței are un grad ridicat de subiectivism, deoarece percepția de „foarte eficient” se corelează cu dispariția simptomatologiei, iar „eficient” cu ameliorarea semnificativă a acesteia. 

Acest grad de apreciere prezintă o variabilitate dată de județul în care își desfășoară activitatea medicul respondent. Astfel, se poate observa că cea mai mare încredere (96,43%) față de eficiența acestor suplimente este în rândul respondenților din județul Maramureș, iar cea mai mică (67,74%), în rândul celor din județul Alba. Nu s-a observat o diferență semnificativă între răspunsurile primite la această întrebare pentru județele Bistrița-Năsăud (76,71%), Satu Mare (75,92), Cluj (75,86%) sau Bihor (73,58%) – figura 10.

Discuție

Având în vedere faptul că respondenții care își desfășurau activitatea în mediul urban au reprezentat majoritatea participanților la studiu, alegerea răspunsurilor ar putea fi influențată și de facilitățile pe care le oferă mediul social al pacienților⁽⁴⁾. Studiul a evidențiat existența unor particularități, putându-se observa o variabilitate în ceea ce privește gradul de recomandare al suplimentelor alimentare, corelată cu patologia căreia i se adresează⁽⁵⁾. În conformitate cu rezultatele acestui studiu, ponderea medie a recomandării suplimentelor alimentare pentru tulburări anxioase/stres (60,04%) este mai mare decât în cazul suplimentelor recomandate pentru tulburările de somn (46,61%). Această diferență poate să aibă legătură cu faptul că, atât în cazul suplimentelor alimentare, cât și în cazul medicamentelor care sunt recomandate pentru soluționarea problemelor generate de tulburările de somn, există indicații exacte legate de modul de administrare, indicații care în mod frecvent nu sunt respectate de către pacienți. Nerespectarea modului de administrare influențează în mod negativ efectul medicației, iar acest lucru determină un grad de satisfacție mai scăzut atât pentru pacient, cât și pentru medicul prescriptor^(6-8).

Concluzii

În contextul tendinței unui consum exagerat și nemo­ni­torizat medical de suplimente alimentare de către populația generală, se impune acordarea unei atenții speciale pentru consilierea medicală sau nutrițională, centrată pe beneficiile, dar și riscurile aferente acestor produse de pe piață.

În studiul nostru, peste jumătate dintre medicii in­ter­vie­vați recomandă frecvent suplimente alimentare, în special în tulburările de somn sau cele anxios-depresive, cu o deschidere mai mare în mediul urban. Mai mult de trei sfer­turi dintre participanții la studiu consideră că supli­men­tele alimentare reprezintă o terapie complementară eficientă. Fitoterapia, care are la bază extracte standardizate, reprezintă opțiunea cel mai frecvent întâlnită în rândul personalului medical care recomandă suplimente alimentare.

Educarea populației și informarea continuă a echipei medicale privind rolul nutrivigilenței în intervențiile prevenționale sau terapeutice medicale sunt esențiale. 

Autor corespondent:  Iris Sorinca E-mail: iris_sorinca@yahoo.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.