Din aceeași categorie

Farmacist.ro

Strategii curente de fotoprotecţie

Farmacist.ro

Radiaţia solară şi efectele asupra pielii sănătoase

Farmacist.ro

Vaccinurile şi vaccinarea – cea mai importantă şi eficientă strategie pentru prevenirea unor boli infecţioase grave

Introducere

În ultimele două decenii, apariţia unor procese degenerative, asociate maladiilor cardiovasculare de exemplu, este corelată în biologia moleculară cu existenţa unui surplus nociv de radicali liberi, promotori ai unor procese oxidative dăunătoare organismului. Existenţa în plante a unor compuşi cu proprietăţi antioxidante şi conţinut ridicat de compuşi captatori ai radicalilor liberi (derivaţi carotenoidici, polifenolici, flavonici, antociani, acizi graşi nesaturaţi, vitamine, enzime şi cofactori) a stimulat interesul pentru utilizarea acestora în fitoterapia profilactică şi curativă cardiovasculară.

Florile şi fructele de păducel (Crataegus oxyacantha) sunt utilizate în tratamentul unor boli cardiovasculare^(1,2). Asociate de obicei cu conţinutul în structuri flavonoidice, legate prin legături glicozidice de zaharuri (ex.: 2-vitexin-0-rhamnozidă sau acetatul său, luteolin-7-glucozida, hiperozidele şi rutin), o serie de proprietăţi benefice asupra sistemului cardiovascular au fost reliefate pentru florile de păducel în ultimii ani. Esenţiale şi dovedite prin determinări farmacologice sunt creşterea debitului miocardic, un efect inotrop pozitiv şi cromotrop pozitiv, asociat unui efect hipotensiv şi unui efect antioxidant antisclerotic^(3,4,5).

Extractele alcoolice de rădăcină de valeriană (Valerianae officinalis), cunoscute pentru proprietăţile lor sedative, depresive, asupra sistemului nervos central, anxiolitice şi spasmolitice, prezintă şi acţiune favorabilă asupra sistemului cardiovascular. Sunt semnalate în literatură scurtarea timpului de criză anginoasă, micşorarea durerii, reducerea frecvenţei crizelor, alături de un efect hipotensiv şi hipolipemiant al extractelor de valeriană. Aceste efecte sunt corelate cu prezenţa unor compuşi cu structură iridoidică, mono şi sesquiterpene (acid valerenic şi derivaţi), alături de diverşi acizi polifenolicarboxilici şi ulei volatil^(6-19).

Usturoiul conţine vitamine (A, B, C), minerale (calciu, potasiu, magneziu, zinc), aminoacizi, alicină cu efect antibacterian, antiviral, hipocolesterolemiant, hipotensiv, tonic, detoxificant şi antispastic. Date recente menţionează efectele extractului de usturoi asupra sistemului cardiovascular, deoarece micşorează tensiunea sistolică. Există însă unele indicaţii referitoare la efectele secundare ale acestuia^(20,21).

Materiale şi metodă

Florile de păducel, rădăcinile de valeriană şi bulbii de usturoi, recoltate din culturi organice proprii, au fost uscate menajat la temperaturi <50°C, apoi au fost mărunţite la moara cu cuţite şi ciocănele şi sitaţi pe sita nr. 45. Pulberile obţinute au fost analizate pentru conţinutul lor total în polifenoli şi derivaţi flavonici prin metode spectrofotometrice, utilizând un spectrometru UV-VIS, JASCO₅₃₀.

Polifenolii s-au determinat utilizând reacţia cu fosfo-wolframatul de sodiu, efectuând citirea la lungimea de undă de 660 nm, iar rezultatele s-au exprimat procentual în acid clorogenic.

Derivaţii flavonici s-au determinat pe baza reacţiei de culoare cu clorura de aluminiu, citind absorbţia la lungimea de undă de 430 nm şi exprimând rezultatul procentual în rutin.

În scopul identificării polifenolilor şi derivaţilor flavonici s-a utilizat cromatografia de lichide de înaltă performanţă (HPLC). Determinările s-au realizat cu cromatograf DIONEX cu arie de diode, coloană RP8 Lichrosorb 4,6 x 200 mm, 10 µm, t = 20-25°C, fază mobilă A = MeOH, B = H₃PO₄ 0,01N soluţie apoasă (gradient).

Acizii valerenici din rădăcina de valeriană au fost identificaţi utilizând o coloană ACCLAIM C₁₈ 4,6 x 250 mm 10 µm, t = 30°C, faza mobilă A = acetonitril, B = H₃PO₄ 3 g/l raport A : B = A : 1 (isocratic).

Aliina în bulbii de usturoi a fost evidenţiată pe o coloană NUCLEOSIL C₁₈ 4,6 x 200 10 µm, t = ambiantă, fază mobilă Acetonitril:H₂O = 40:6 (isocratic).

Extractele metanolice ale pulberilor de plante menţionate au fost injectate direct în aparat, ceea ce a permis determinarea atât a polifenolilor, cât şi a derivaţilor flavonici din extracte.

Activitatea antioxidantă s-a determinat prin procentul de inhibiţie al reacţiei de peroxidare a lipidelor din creier de cobai în prezenţa acidului ascorbic. Produsul reacţiei de peroxidare lipidică, malondialdehida, a fost determinat prin reacţia de formare a unui complex colorat cu acidul tiobarbituric, citind absorbanţa probelor spectrofotometric la l = 532 nm (metodă validată – Hofigal S.A.).

Rezultate şi discuţii

Conţinutul total în polifenoli şi derivaţi flavonici, determinat prin metode spectrofotometrice pentru plantele menţionate, este prezentat în tabelul 1, alături de activitatea antioxidantă, determinată prin procentul de inhibiţie al reacţiei de peroxidare.
 

Determinările spectrofotometrice UV.-VIS de conţinut total în polifenoli şi derivaţi flavonici au fost completate cu determinări HPLC şi GC+MS care au evidenţiat, în florile de păducel: acid galic, crategic, clorogenic, cumaric, rutin, quercetrin, vitexin, isovitexin (figura 1); în rădăcina de valeriană: structuri iridoidice, acid valerenic şi valeraldehidă (figura 2); iar în bulbii de usturoi, aliina (figura 3).
 

Determinată la o concentraţie de 0,05 mg/ml, prin procentul de inhibiţie a reacţiei de peroxidare lipidică, activitatea antioxidantă a variat în ordinea: flori de păducel > rădăcină de valeriană. Aplicată la bulbii de usturoi, metoda stabilirii activităţii antioxidante prin urmărirea reacţiei de peroxidare a lipidelor nu a dus la rezultate concludente.

Concluzii

Utilizând metode spectrofotometrice UV-VIS, cromatografia de lichide de înaltă performanţă (HPLC) şi cromatografie de gaze (GC+MS), trei pulberi de plante – flori de păducel, rădăcini de valeriană şi bulbi de usturoi – au fost analizate pentru conţinutul în polifenoli, derivaţi flavonici, alături de alţi compuşi activi: derivaţi de acid valerenic sau aliină.

Deosebit de bogate în polifenoli şi derivaţi flavonici s-au dovedit a fi florile de păducel, urmate de rădăcinile de valeriană.

Determinată prin metode biochimice, activitatea antioxidantă exprimată prin procentul de inhibiţie al reacţiei de peroxidare lipidică este cea mai ridicată la florile de păducel şi mai scăzută la rădăcina de valeriană.

Aceste date contribuie la elaborarea unor noi remedii naturale în fitoterapia cardiovasculară.