Un biomarker inflamator şi de senescenţă ar putea prezice evoluţia motorie şi demenţa la pacienţii cu boala Parkinson recent diagnosticaţi, a dezvăluit un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Newcastle, publicat în Journal and Parkinson’s Disease.

Cercetarea sugerează că un test de sânge pentru biomarkerii inflamatori şi senescenţi celulari poate fi un predictor de încredere al declinului cognitiv, inclusiv identificarea celor care vor dezvolta o demenţă timpurie şi o evoluţie motorie la pacienţii cu boala Parkinson. O astfel de metodă de a prezice evoluţia cognitivă şi motorie ar avea implicaţii majore în managementul bolii pentru pacienţii cu boală Parkinson.

„Incidenţa cumulativă a demenţei asociate cu boala Parkinson se apropie de 80%, iar persoanele cu această afecţiune au de cinci până la şase ori  şanse mai mari să dezvolte deficienţă cognitivă decât persoanele sănătoase de acceeaşi vârstă”, a spus doctorul Gabriele Saretzki de la Centrul de biologie de la Universitatea Newcastle.

Autorii studiului spun că au examinat asocierea markerilor derivaţi de sânge cu funcţia motorie şi cognitivă de-a lungul timpului pentru a descoperi dacă acest lucru ar putea ajuta la prezicerea mai bună a evoluţiei bolii la pacienţii cu boala Parkinson recent diagnosticaţi.

„Boala Parkinson este cunoscută ca fiind asociată cu inflamaţia şi am publicat anterior date care demonstrează că un profil mai pro-inflamator în sânge prezice o evoluţie clinică mai rapidă. În acest nou studiu, am căutat să reproducem această constatare, precum şi să studiem markerii senescenţei celulare (îmbătrânirea), un proces despre care se ştie că este asociat cu inflamaţia şi neurodegenerarea”, a mai spus doctorul  Gabriele Saretzki.

În cadrul cercetării, au fost monitorizaţi 150 de pacienţi recent diagnosticaţi cu boala Parkinson, care au fost supuşi evaluărilor fizice şi cognitive pe parcursul a 36 de luni de monitorizare.

Cercetătorii au analizat dacă markerii senescenţei celulare, cum ar fi lungimea telomerilor (TL), p16 şi p21, precum şi markerii inflamatori din probele de sânge prelevate pot fi predictivi pentru progresia cognitivă şi motorie a bolii în următoarele 36 de luni.

Rezultatele studiului arată că  pacienţii cu Parkinson aveau telomeri mai scurţi şi la început şi 18 luni mai târziu, în comparaţie cu persoanele sănătoase de aceeaşi vârstă. De asemenea, pacienţii cu Parkinson care au dezvoltat demenţă după trei ani de la începerea studiului au avut şi ei telomeri semnificativ mai scurţi în comparaţie cu persoanele care nu aveau demenţă în acest moment.

„Markerii pe care i-am identificat trebuie să fie validaţi în studii ulterioare, dar în cele din urmă ar putea ajuta la planificarea unui management mai direcţionat pentru pacienţi, mai devreme. Mai mult, o mai bună înţelegere a schimbărilor biologice care prezic cursul bolii are implicaţii asupra posibilelor terapii viitoare pentru boală”, a mai spus doctorul Gabriele Saretzki.

Pentru realizarea acestui studiu cercetătorii de la Universitatea Newcastle au colaborat cu Universitatea  Cambridge.