Asociaţia HELP Autism, împreună cu reţeaua europeană Autism Europe, reţelele şi federaţiile naţionale în autism RO TSA, Federaţia Pentru Drepturi şi Resurse Pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autism (FEDRA), Federaţia Organizaţiilor de Părinţi Care Au Copii cu Dizabilităţi (FOPCD) şi Fundaţia Star of Hope România au lansat marţi, 2 aprilie, Angajamentul pentru Autism.

Aganjamentul a fost lansat în cadrul evenimentului  Not Invisible/Nu sunt invizibil, dedicat celor peste 45.000 de persoane cu autism din România şi familiilor lor şi organizat cu ocazia Zilei Internaţionale a Autismului, se arată într-un comunicat.

Şi-au asumat Angajamentul pentru Autism, semnându-l, Rebecca Shah - şefa adjunctă a Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti, conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Rareş-Petru Achiriloaie - secretar de stat şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, din partea Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Titus Corlăţean, senator, Ştefan Pălărie, senator, Mara Calista, deputat, Carmen Orban, consilier de stat Cabinetul Primului Ministru (mesaj înregistrat), în prezenţa iniţiatorilor: Daniela Bololoi, preşedinte HELP Autism şi RO TSA, Gabriela Răducanu, preşedinte FOPCD, şi Cristiana Mărmureanu, membru FEDRA.

Rebecca Shah a vorbit din experienţa ca psiholog: „Tinerii cu autism sunt mai predispuşi la hărţuire, anxietate, depresie. Am început să realizăm că avem o superputere - diversitatea. Aceşti oameni nu sunt ne-educabili, ci funcţionează diferit. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea colectivă: să le vedem talentele, concentrarea, acurateţea, atenţia la detalii, care pot deveni puncte forte. Să nu-i mai privim ca probleme de rezolvat sau surse de ruşine care trebuie ascunse, ci oportunităţi. Cu puţină compasiune, putem face lumea mai bună”.

Horaţiu-Remus Moldovan a vorbit atât în calitatea de părinte, cât şi de medic. S-a referit la constrângerile zilelor în care trăim, deoarece TSA constituie un domeniu în care cercetarea e la început, şi a punctat că există specialişti bine pregătiţi, echipe multidisciplinare, şi, mai recent, resurse financiare - însă admite că există o problemă de management pentru a gestiona instituţiile implicate.

Titus Corlăţean a povestit despre soţia sa, profesor logoped la o şcoală pentru copii cu nevoi speciale din Bucureşti: „E o necesitate nu doar a decidenţilor, ci la nivelul societăţii româneşti, de a crea instrumente specifice care să vină în întâmpinarea familiilor, iar primul pas e să ştim această realitate, să fim sensibili”, a spus el.

Mara Calista a reamintit cât de importantă este profesionalizarea specialiştilor care lucrează zi de zi cu persoanele cu autism şi a subliniat demersurile de reglementare a profesiei de analist comportamental, alături de Institutul ABA România, HELP Autism, Autism Voice, Lumea lui Arthur şi mai mulţi specialişti, un proiect demarat în urmă cu 5 ani. Şi-a exprimat speranţa ca, până la finalul mandatului, analiza comportamentală să fie recunoscută ca specialitate în cadrul Colegiului Psihologilor din România, speranţă bazată pe fondul discuţiilor bilaterale pozitive avute alături de aceştia în ultimele 4 luni. Astfel, specialiştilor le va fi recunoscută expertiza în domeniu, iar beneficiarii vor avea numai de câştigat.

„Autismul este singura dizabilitate care are o lege distinctă. Este esenţială colaborarea între părinţi, profesionişti, instituţii publice şi societatea civilă pentru a asigura accesul la terapii adecvate, educaţie şi oportunităţi egale pentru toţi. Angajamentul îşi propune ca autismul să devină o prioritate de sănătate publică, iar intervenţia să fie considerată serviciu conex actului medical”, a subliniat Daniela Bololoi, preşedinte HELP Autism şi RO TSA