PREZENTARE DE CAZ

Rolul medicului de familie în diagnosticul precoce și managementul pacientului cu talasemie

The family physician’s role in the early diagnosis and management of patients with thalassemia

Data publicării: 09 Noiembrie 2026
Data primire articol: 25 Octombrie 2026
Data acceptare articol: 02 Noiembrie 2026
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/Med.173.5.2026
Descarcă pdf

Abstract

Thalassemias are inherited hemoglobin disorders with variable clinical manifestations. Persistent microcytosis in the presence of normal iron stores should raise the suspicion of thalassemia. We present the case of a 2-year-and-8-month-old female patient diagnosed with thalassemia intermedia through clinical and laboratory evaluation, using the Mentzer index as a screening tool and hemoglobin electrophoresis as a diagnostic investigation. Persistent anemia despite iron supplementation prompted further investigations and referral to a hematologist. The clinical course required repeated blood transfusions, highlighting the role of the family physician in coordinating the patient’s diagnostic and therapeutic pathway and ensuring multidisciplinary follow-up. Early recognition of microcytosis, interpretation of complete blood count parameters and assessment of iron metabolism facilitate the diagnosis. The family physician plays an essential role in early detection, family screening and long-term monitoring.



Keywords
anemiaMentzer indexfamily screeningiron overload

Rezumat

Talasemiile sunt hemoglobinopatii ereditare cu manifestări clinice variabile. Microcitoza persistentă, în prezența rezervelor normale de fier, impune suspiciunea diagnosticului. Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 2 ani și 8 luni, diagnosticată cu talasemie intermediară, prin evaluare clinică și biologică, utilizând orientativ valoarea indicelui Mentzer și electroforeza hemoglobinei pentru diagnostic. Persistența anemiei sub tratamentul cu fier a determinat extinderea investigațiilor și îndrumarea către medicul hematolog. Evoluția pacientei a necesitat evaluări și transfuzii repetate, subliniind rolul medicului de familie în coordonarea traseului diagnostic și terapeutic, dar și în monitorizarea multidisciplinară. Recunoașterea microcitozei persistente, interpretarea corectă a hemogramei și evaluarea metabolismului fierului facilitează diagnosticul. Medicul de familie contribuie la depistarea precoce a simptomelor, la screeningul familial și la monitorizarea complicațiilor.

Cuvinte Cheie
anemieindice Mentzerscreening familialsupraîncărcare cu fier

Introducere

Talasemiile reprezintă un grup eterogen de afecțiuni hematologice ereditare, caracterizate prin reducerea sau absența sintezei unuia sau mai multor lanțuri globinice. Lanțurile care sunt produse în exces și nu au un partener complementar tind să precipite și să se acumuleze în măduva hematogenă, iar acest fenomen are două consecințe majore: în primul rând, apar distrugerea intramedulară a eritroblaștilor, o eritropoieză ineficientă, în care o mare parte dintre hematii nu ajung deloc în circulația periferică, iar în al doilea rând, are loc o hemoliză periferică variabilă, în funcție de severitatea bolii, dar și de capacitatea organismului de a compensa acest dezechilibru. Transmiterea bolii este autozomal-recesivă; dacă ambii părinți sunt heterozigoți (Aa), aproximativ 25% dintre descendenți vor fi homozigoți normali (AA), 50% vor fi heterozigoți purtători (Aa), iar 25% vor fi homozigoți afectați (aa), care dezvoltă o formă severă a bolii(1,2,4).

Există trei forme de beta-talasemie: beta-talasemia minoră, în care pacientul este, de regulă, heterozigot, prezentând manifestări clinice ușoare sau fiind asimptomatic; beta-talasemia intermediară prezintă o variabilitate genetică și clinică importantă, determinând anemie de severitate moderată, și beta-talasemia majoră, în care mutațiile sunt severe, prezente pe ambele alele și determină afectarea marcantă a sintezei lanțurilor betaglobinice, cu anemie severă și necesar transfuzional regulat(2).

Medicul de familie are un rol esențial în diagnosticarea precoce a acestei anomalii, prin efectuarea corectă a diagnosticului diferențial al anemiei microcitare care persistă după tratamentul cu fier, situație în care se impune reevaluarea etiologiei și suspiciunea unei hemoglobinopatii(3).

Particularitatea acestui caz constă în diagnosticarea unei forme intermediare de beta-talasemie, cu evoluție fulminantă, în care primul pas spre diagnostic a fost făcut de medicul de familie, iar prezentarea acestuia subliniază importanța interpretării corecte a hemogramei, a parametrilor de metabolism ai fierului, utilizarea indicelui Mentzer pentru orientarea diagnosticului, dar și coordonarea traseului diagnostic și terapeutic al pacientului(5).

Informații despre pacient

O pacientă în vârstă de 2 ani și 8 luni, dintr-un mediu social precar, primul copil al mamei, provenită dintr-o sarcină fiziologică, nedispensarizată, a fost născută pe cale vaginală la 39 de săptămâni, cu scor Apgar 10, vaccinată conform Programului Național de Vaccinare, nevitaminizată corespunzător. Din antecedentele personale patologice se reține că pacienta este în evidența medicului de familie cu anemie microcitară hipocromă încă din perioada de sugar. La data prezentării, motivul a fost reprezentat de semnele și simptomele unei viroze respiratorii, însă s-a evidențiat faptul că a necesitat o internare recentă pentru trasnfuzie sanguină izogrup, izoRh (Hb 6,4 g/dl).

Constatări clinice

Examenul obiectiv a evidențiat o stare generală influențată, constituție hipostenică, facies suferind, ochi încercănați, tegumente palide și uscate, limba saburală, faringe hiperemic, microadenopatii laterocervicale bilaterale, ușoară întârziere neuropsihomotorie, în rest fără alte modificări patologice.

Intervenții terapeutice anterioare
și rezultate

Pacienta a beneficiat de tratament cu preparate de fier, dar fără ameliorarea anemiei, necesitând chiar transfuzii. Acest fapt a impus reevaluarea cazului și a etiologiei, moment în care s-a ridicat suspiciunea unei hemoglobinopatii.

Cronologia cazului

Cronologia cazului este indicată în tabelul 1.

Tabelul 1. Cronologia cazului
Tabelul 1. Cronologia cazului

Evaluare diagnostică

Evaluarea diagnostică a inclus anamneză, examenul clinic obiectiv, investigațiile hematologice și biochimice, examinarea frotiului de sânge periferic, electroforeza hemoglobinei și ecografia abdominală.

Hemograma a evidențiat anemie microcitară hipocromă, cu hemoglobină de 9,5 g/dL, hematocrit de 30,7%, VEM de 65,5 fL, HEM de 20 pg și număr crescut de eritrocite (6,83×10⁶/µL). S-a asociat trombocitoză (508×10³/µL). Profilul metabolismului fierului a evidențiat sideremie de 76 µg/dL și feritină de 248,4 ng/mL, fără argumente biologice pentru un deficit de fier la momentul evaluării. Bilirubina totală și cea directă au fost crescute (1,53/0,59 mg/dL). Frotiul periferic a evidențiat anizocitoză cu microcitoză, hipocromie accentuată, poikilocitoză marcantă, hematii în țintă, ovalocite, schizocite și rare dacriocite. Indicele Mentzer calculat a fost de 9,6, valoare care orientează diagnosticul spre talasemie. Electroforeza hemoglobinei a evidențiat HbA 73,2%, HbA2 4,2% și HbF 22,6%, profil sugestiv pentru beta-talasemie. Ecografia abdominală a evidențiat splenomegalie.

Principala dificultate diagnostică a fost reprezentată de lipsa de cooperare a familiei. A fost crucial diagnosticul diferențial al anemiei, dată fiind persistența și chiar agravarea acesteia odată cu trecerea timpului.

Diagnostic final: beta-talasemie, forma intermediară.

Diagnostice diferențiale avute în vedere: anemia feriprivă, exclusă prin parametrii normali ai metabolismului fierului, anemia asociată inflamațiilor cronice, exclusă prin evaluarea markerilor inflamatori, alte tipuri de hemoglobinopatii, excluse prin electroforeza hemoglobinei(3).

Prognosticul pe termen lung este condiționat de controlul anemiei, de gradul supraîncărcării cu fier și de prevenirea complicațiilor asociate(6).

Intervenție terapeutică

Pacienta a beneficiat de tratament cu acid folic 2,5 mg/zi și tratament hepatoprotector. Au fost administrate șapte transfuzii de masă eritrocitară izogrup, izoRh, fără incidente.

Pe baza evaluărilor biologice și a valorilor feritinei, terapia chelatoare de fier nu a fost inițiată la momentul evaluării prezentate(10).

Monitorizare și rezultate

Monitorizarea s-a efectuat în strânsă legătură cu medicul hematolog și a inclus investigații precum hemoleucograma, evaluarea metabolismului fierului, markeri inflamatori, transaminaze, uree, creatinină, glicemie, electroliți (Na, K, Zn, Cu), ecografie abdominală, consult cardiologic și endocrinologic, screening serologic pentru hepatita A și B și HIV(8).

Evoluția pacientei a fost una cu multiple recăderi, care au necesitat transfuzii, fiind documentat un episod de anemie severă (Hb 4,6 g/dl). Complicațiile principale ale acestor transfuzii sunt reprezentate de supraîncărcarea cu fier, cardiomiopatie, endocrinopatii, hemosideroză, osteoporoză, dar și complicații transfuzionale, de la cele simple, febrile, până la alloimunizare și complicații infecțioase(9).

Discuție

Abordarea diagnostică a fost facilitată de faptul că medicul de familie a cunoscut istoricul de anemie al pacientei, iar persistența acesteia sub tratament și necesitatea transfuziei au întărit suspiciunea unei hemoglobinopatii, pacienta fiind îndrumată către medicul hematolog. Limitările au inclus atât lipsa de cooperare a familiei, întârzieri în diagnostic din cauza neprezentării la consultațiile de monitorizare, cât și lipsa informațiilor asupra antecedentelor heredocolaterale(3,5).

Cazul subliniază atât importanța diagnosticului diferențial al anemiilor realizat de medicul de familie, cât și recunoașterea semnelor de alarmă. De asemenea, medicul de familie are un rol foarte important în monitorizarea atentă și în prevenirea complicațiilor împreună cu o echipă multidisciplinară(7,10).

Educația pacientului și a familiei este o componentă esențială; chiar și persoanele cu forme minore la care modificările hematologice sunt minime sau absente trebuie să înțeleagă implicațiile genetice pe care le are această boală(1,2).

Diagnosticul prenatal și consilierea genetică reprezintă piloni fundamentali în prevenția modernă a acestei boli, deoarece cuplul implicat află informații despre modul de transmitere, prognostic, dar și despre opțiunile reproductive disponibile(2,5).

Concluzii

Diagosticul talasemiei începe în cabinetul medicului de familie, prin interpretarea corectă a unei hemoleucograme și prin corelarea acesteia cu parametrii de metabolism ai fierului. Calculcarea indicelui Mentzer, cu valoare strict orientativă, este facilă direct în cabinet, ridicând suspiciunea unei hemoglobinopatii ereditare(3,5).

Medicul de familie are un rol important în parcursul diagnostic, fiind primul contact cu sistemul de sănătate; el orientează și coordonează traseul pacientului, monitorizează și previne apariția complicațiilor. Fiind o boală cu transmitere autozomal-recesivă, implicarea medicului de familie depășește grija pe care o are asupra pacientului index și poate influența sănătatea generațiilor viitoare(2,10).

 

Autor pentru corespondență: Andreea-Iulia Moldovan E-mail: lapusan.andreea16@yahoo.com

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licența CC-BY.

Conflict de interese: niciunul declarat.

Suport financiar: niciunul declarat.

Bibliografie


  1. Taher AT, Weatherall DJ, Cappellini MD. Thalassaemia. Lancet. 2018;391(10116):155–167.
  2. Langer AL. Beta-Thalassemia. In: GeneReviews®. Seattle (WA): University of Washington, Seattle; Updated 2024–2026.
  3. Baird DC, Batten SH, Sparks SK. Alpha-and beta-thalassemia: Rapid Evidence Review. Am Fam Physician. 2022;105(3):272–280.
  4. Harteveld CL, Higgs DR. Alpha-thalassaemia. Orphanet J Rare Dis. 2010;5:13.
  5. Viprakasit V, Ekwattanakit S. Clinical classification, screening and diagnosis for thalassemia. Hematol Oncol Clin North Am. 2018;32(2):193–211.
  6. Wood JC. Cardiac complications in thalassemia throughout the lifespan: Victories and challenges. Ann N Y Acad Sci. 2023;1530:64–73.
  7. Akiki N, Hodroj MH, Bou-Fakhredin R, et al. Cardiovascular Complications in β-Thalassemia: Getting to the Heart of It. Thalassemia Reports. 2023;13(1):38–50.
  8. Venou TM, Barmpageorgopoulou F, Peppa M, Vlachaki E. Endocrinopathies in beta thalassemia: a narrative review. Hormones (Athens). 2024;23(2):205–216.
  9. Evangelidis P, Venou TM, Gavriilaki E, et al. Endocrinopathies in Hemoglobinopathies: What Is the Role of Iron? Int J Mol Sci. 2023;24(22):16263.
  10. Thalassaemia International Federation. Guidelines for the Management of Transfusion-Dependent Thalassaemia (TDT). 4th Ed. Nicosia: Thalassaemia International Federation; 2023.
Articole din ediția curentă

TEMA EDIŢIEI

Creșterea și pubertatea la adolescentă: între fenotip și etiologie. Repere pentru diagnosticul diferenţial

Roxana Chiruță, Andreea Niţă
Statura mică, întârzierea pubertară și amenoreea primară pot reprezenta expresia unor mecanisme foarte diferite, de la anomalii cromozomiale și disgenezii gonadale până la malformații mülleriene, tulb...
TEMA EDIŢIEI

Impactul expunerii precoce la dispozitive digitale asupra neurodezvoltării copilului mic – implicaţii pentru screeningul și intervenţia în medicina de familie

Carmen-Adriana Dogaru, Linda-Nicoleta Bărbulescu
Dezvoltarea accelerată a tehnologiilor digitale a crescut expunerea copiilor la dispozitive cu ecran încă din primii ani de viață. Numeroase studii observaționale și longitudinale au evaluat relația d...
TEMA EDIŢIEI

Accidentul vascular cerebral ischemic postvaricelă la copilul mic – importanţa vaccinării antivaricelice și a recunoașterii semnelor de stroke pediatric

Linda-Nicoleta Bărbulescu, Carmen-Adriana Dogaru
Lucrarea evidențiază complexitatea etiologică a accidentului vascular cerebral (AVC) ischemic la vârsta pediatrică și subliniază corelația dintre infecția cu virusul varicelo-zosterian (VVZ) și vascul...
Articole din edițiile anterioare

PREZENTARE DE CAZ

Fibroza chistică în medicina primară: importanţa suspiciunii clinice

Alina-Cristina Jurca, Luminița- Ecaterina Boitor
Fibroza chistică (FC) este o boală genetică cu transmitere autozomal-recesivă, care este definită de mutația genei CFTR (cystic fibrosis transmembrane regulator) și implică dezechilibre ionice ce afectează funcția secret...
TEHNICI DE DIAGNOSTIC AVANSATE

Anemia hemolitică autoimună secundară infecţiilor hemoparazitare la câine

Cătălina‑Victoria Georgescu, Oana Vasiliu, Nicoleta‑Andreea Mincă, Iuliana Codreanu
Hemoparazitozele reprezintă o cauză majoră a anemiilor la câine și sunt frecvent diagnosticate în practica medical-veterinară. ...
CERCETARE

Cercetări clinice și paraclinice în anemia cronică la animale de companie

Maria Roșca, Alexandra‑Mihaela Cristian, Mario-Darius Codreanu
Diagnosticarea anemiei cronice necesită un algoritm riguros, care să garanteze identificarea corectă a cauzelor subiacente ale acestei afecțiuni. ...