PREZENTARE DE CAZ

Fibroza chistică în medicina primară: importanţa suspiciunii clinice

Cystic fibrosis in primary care: the importance of clinical suspicion

Data publicării: 09 Noiembrie 2026
Data primire articol: 28 Octombrie 2026
Data acceptare articol: 03 Noiembrie 2026
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/Med.173.5.2026
Descarcă pdf

Abstract

Cystic fibrosis (CF) is an autosomal recessive genetic disorder caused by mutations in the CFTR gene, leading to ionic imbalances that impair exocrine gland secretion. We present the case of a 9-month-old infant who, during routine checkups at the family medicine clinic, exhibited failure to thrive, accompanied by steatorrhea, along with the parents noting a salty taste of the skin. A suspicion of cystic fibrosis was raised. Diagnostic confirmation testing was recommended, with the sweat test as gold standard. A value above 60 mmol/L was registered which, combined with the clinical presentation, confirmed the diagnosis. Additional testing were conducted for evaluation and subsequent treatment. In conclusion, raising clinical suspicion for CF falls significantly on the family physician, who plays a crucial role in taking the first step toward diagnosis. Given the increasing life expectancy of patients with cystic fibrosis, familiarity with the specific disease management, becomes essential.



Keywords
cystic fibrosisroutine check-upsweat testgenetic testing

Rezumat

Fibroza chistică (FC) este o boală genetică cu transmitere autozomal-recesivă, care este definită de mutația genei CFTR (cystic fibrosis transmembrane regulator) și implică dezechilibre ionice ce afectează funcția secretorie a glandelor exocrine. Prezentăm cazul unui sugar de 9 luni care, în urma examenelor de bilanț în cabinetul medicului de familie, a prezentat o curbă de creștere deficitară, asociată cu steatoree, și la care părinții au sesizat un gust sărat al pielii. S-a ridicat suspiciunea de mucoviscidoză. S-a recomandat efectuarea testelor de confirmare diagnostică, standardul de aur fiind reprezentat de testul sudorii. Nivelul de clor din sudoare a depășit 60 mmol/l, valoare care, asociată simptomatologiei, a permis diagnosticul. S-au efectuat testări adiționale pentru evaluare și tratamentul ulterior. În concluzie, ridicarea suspiciunii FC îi revine și medicului de familie, care are un rol crucial în primul pas spre diagnostic. Având în vedere creșterea speranței de viață a pacienților cu fibroză chistică, cunoașterea particularităților de management al bolii devine indispensabilă.

Cuvinte Cheie
mucoviscidozăexamen de bilanțtestul sudoriitestare genetică

Introducere

Fibroza chistică (FC) – sau mucoviscidoza (MV) – reprezintă cea mai frecventă boală monogenică cu transmitere autozomal-recesivă, având o evoluție cronică progresivă, cu morbiditate și mortalitate crescute. Transmiterea autozomal-recisivă presupune necesitatea a două alele mutante pentru a fi homozigot (și a produce boala); astfel, poate sări peste generații, existând purtători sănătoși, fără diferențe de sex. Afecțiunea este determinată de mutația genei CFTR (reglatorul transmembranar în fibroza chistică), aflată pe brațul lung al cromozomului 7. Se cunosc peste 2000 de mutații ale genei, însă doar aproximativ 800 dintre acestea pot determina boala(1). Defectul genei determină împăturirea anormală a proteinei codificate care poartă același nume. Acest fapt împiedică proteina CFTR în rolul său de canal de clor să își ocupe locul la suprafața celulară și, implicit, să faciliteze transferul de ioni. Proteina CFTR se localizează la nivelul tuturor glandelor exocrine, acele glande ce produc sudoare, lacrimi, salivă, mucus sau enzime și sunt eliberate printr-un duct epitelial. Disfuncția creată determină scăderea hidratării secrețiilor și persistența mucusului vâscos la suprafața epitelială, ducând în final la obstrucția ducturilor epiteliale, care determină simptomatologia aferentă(2).

Simptomele sunt multisistemice, manifestările apărând la nivelul sistemelor respirator, digestiv, tegumentar și reproducător, care se traduc în general printr-un faliment al creșterii. La nivel pulmonar, întâlnim un ciclu vicios, unde producția și stagnarea mucusului vâscos reprezintă un mediu de cultură pentru patogeni. Infecția determină inflamație, prin eliberarea interleukinelor și citokinelor, ce conduc la producție suplimentară de mucus. Acest status predispune la exacerbări frecvente caracterizate prin tuse persistentă, acutizată, productivă, cu sau fără corespondent auscultatoric (raluri crepitante, wheezing), schimbarea aspectului sputei, hemoptizie, dispnee accentuată, angină, letargie/fatigabilitate marcantă, febră și scăderea apetitului. La copii, cel mai frecvent patogen incriminat este stafilococul auriu. Acesta se poate evidenția prin efectuarea exsudatelor seriate. În urma exacerbărilor repetate, apar bronșectaziile, cu scăderea funcției pulmonare și semnul clinic al hipocratismului digital. Blocarea mucusului vâscos favorizează procesul de air trapping, cu hiperinflație pulmonară și schimb gazos ineficient, ducând apoi la hipoxemie și, în final, la hipertensiune pulmonară, cu afectarea cardiacă ulterioară(2,3).

Din punct de vedere digestiv, se poate întâlni prima manifestare a nou-născutului cu FC, și anume ileusul meconial, asociată sau nu de icter neonatal prelungit. Ulterior apare constipația cronică, alternând cu diaree cronică cu steatoree, caracterizată prin scaune bogate cantitativ, grăsoase, aderente, galbene. Refluxul gastroesofagian este adesea asociat mucoviscidozei, iar prezența vărsăturilor inexplicabile poate accentua această afectare. Pancreasul exocrin fiind afectat, vorbim de diferite grade de insuficiență pancreatică exocrină, care presupune deficite de protează, amilază și lipază. Prezența excesului de mucus vâscos la nivelul canalelor biliare determină stază și ulterior litiază biliară. Observăm, de asemenea, și hiposalivație, ca manifestare definitorie a afectării glandelor salivare. Malabsorbița se instalează, determinând deficite ale vitaminelor liposolubile A, D, E, K și deficit de fier. Acestea determină fontanela bombată și cecitate nocturnă în eventualitatea deficitului de vitamina A, persistența fontanelelor și osificarea defectuoasă în cazul deficitului de vitamina D, anemia hemolitică asociată deficitului de vitamina E și hipoprotrombinemia neonatală determinată de deficitul de vitamina K(4,5). Tegumentar, transpirația este bogată în clorură de sodiu, care atrage apa, rezultând o sudorație excesivă și sărată, cu risc crescut de deshidratare. Adesea se observă cristale de sare restante după uscarea sudorației pe pielea pacientului. La nivelul aparatului reproductiv, FC este asociată cu formarea insuficientă a ductului deferent sau, ulterior, cu posibilitatea obstruării acestuia, determinând azoospermie obstructivă. Printre cauzele infertilității masculine se numără și calcificările scrotale sau pubertatea întârziată. Atingerea glandelor lacrimale determină xeroftalmie(2,3).

Rolul medicului de familie începe prin ridicarea suspiciunii clinice de FC, analizând atât istoricul familial, antecedentele personale fiziologice și patologice, cât și simptomatologia acută și evoluția simptomatologiei prezente în cadrul evaluărilor repetate.

Particularitatea cazului este reprezentată de asocierea simptomatologiei digestive și tegumentare, împreună cu un deficit de creștere, la un sugar care nu prezintă simptomatologie respiratorie aparentă.

Informații despre pacient

Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 9 luni, provenit dintr-un mediu socioeconomic defavorizat, din sarcină fiziologică, nedispensarizată, fiind născut pe cale vaginală la 40 de săptămâni, cu scor Apgar 9, icter neonatal prelungit remis prin fototerapie, vitaminizat corespunzător și vaccinat conform Programului Național de Vaccinare. Screeningul pentru fibroza chistică prin evaluarea tripsinogenului imunoreactiv în maternitate nu a fost efectuat. Antecedentele heredocolaterale sunt nesemnificative. În urma evaluării conform examenelor de bilanț în cabinetul medicului de familie, se observă creșterea deficitară atât în greutate pentru vârstă, cât și în lungime pentru vârstă, evidențiate de scăderea sub percentila 3% pe ambele grafice, însă cu păstrarea apetitului. Asociat falimentului de creștere, se evidențiază steatoreea, cu 3-4 scaune abundente, grăsoase, aderente de scutec, cu prezență constantă și accentuare odată cu începutul diversificării. Anterior, modificările de scaun au determinat administrarea prebioticelor zilnic pe bază de Lactobacillus reuteri, însă fără remiterea sau ameliorarea simptomatologiei. Cu debut cronologic asociat cu sezonul cald, părinții menționează gustul sărat al pielii sugarului la sărut și hipersudorație.

Constatări clinice

Examenul clinic obiectiv relevă o stare generală bună, hipotrofie staturo-ponderală, tegumente palide, hidratate corespunzător, mucoase deshidratate, fără modificări patologice la nivelul aparatului cardiovascular, murmur vezicular diminuat decelat la auscultația pulmonară, Sp02 98%, abdomen în plan xifopubian, cu răspuns dureros la palparea profundă din cauza prezenței meteorismului abdominal, testicule coborâte în scort. Neuromotor, sugarul este dezvoltat corespunzător, bifând mersul în patru labe și tendința de ridicare în picioare împreună cu dezvoltarea comunicării atât nonverbale, prin semne sugestive unor acțiuni, cât și verbale, prin repetarea silabelor după adult.

Cronologia cazului

Datele colectate în urma realizării examenelor de bilanț relevă un deficit de creștere care vizează atât greutatea pentru vârstă, cât și lungimea pentru vârstă, evidențiate prin scăderea pe curba percentilelor și menținerea valorilor sub nivelurile de referință (tabelul 1). Conform Organizației Mondiale a Sănătății, sunt încadrați în standardele de creștere bebelușii între 0 și 24 de luni care se află între percentilele 3 și 97, atâta timp cât își urmează propria curbă de creștere.

Tabelul 1. Dinamica datelor antropometrice colectate cu ocazia examenelor de bilanț
Tabelul 1. Dinamica datelor antropometrice colectate cu ocazia examenelor de bilanț

Simptomatologia digestivă apare progresiv, cu accentuarea diareei asociate de steatoree, odată cu debutul diversificării la vârsta de 6 luni. Modificările tegumentare apar, de asemenea, în jurul vârstei de 5 luni, sudorația fiind accentuată în sezonul cald, cu accentuare pe parcursul acestuia.

Determinarea diagnosticului

Evaluarea în vederea stabilirii diagnosticului pozitiv cuprinde anamneza, examenul clinic obiectiv și testări de laborator specifice. Având în vedere faptul că măsurarea tripsinogenului imunoreactiv cu rezultat pozitiv reprezintă un test de screening, care are doar puterea de a ridica suspiciunea de mucoviscidoză, nu se recomandă efectuarea acestuia, chiar și dacă nu a fost realizat în maternitate. Diagnosticul pozitiv, în prezența simptomatologiei menționate, se stabilește prin efectuarea testului sudorii, care rămâne standardul de aur. Acesta este realizat prin metoda iontoforezei, evaluând concentrația ionilor de clor din sudoare. Astfel, la pacientul prezentat, eșantioanele trimise relevă valori de peste 60 mmol/L (de peste două ori mai mare decât normalul), care împreună cu imaginea clinică conturează diagnosticul de fibroză chistică. Se recomandă, de asemenea, efectuarea testării genetice cu secvențierea a cel puțin două variante genetice pentru confirmarea certă a diagnosticului și inițierea terapiei modulatoare de boală. Elastaza fecală se efectuează în vederea evaluării gradului de insuficiență pancreatică exocrină. Aproximativ 90% dintre sugarii cu fibroză chistică dezvoltă un anumit grad de insuficiență pancreatică până la vârsta de 1 an, motiv pentru care se recomandă efectuarea testării pentru evaluarea statusului pancreasului exocrin cât mai precoce, odată cu stabilirea diagnosticului, în special în prezența steatoreei și a meteorismului abdominal. Luând în considerare simptomatologia digestivă, împreună cu o valoare de 123 µg/g a elastazei fecale, se asociază diagnosticul de insuficiență pancreatică moderată(6,7). Malabsorbția care se instalează determină o scădere a vitaminelor liposolubile. Astfel, este necesară măsurarea nivelurilor vitaminelor A, D, E și K, în vederea suplimentării conform gradului de deficit și greutății copilului. Nu de puține ori se observă și o creștere a bilirubinei, determinată de staza vezicală și obstrucția canalelor biliare(5). Diferența de potențial nazal este o unealtă utilă de diagnostic, însă cazul de față prezintă un test al sudorii univoc, motiv pentru care nu este recomandată această evaluare. Efectuarea computer-tomografiei toracice pentru evaluarea statusului pulmonar se recomandă în vederea stabilirii prezenței bronșectaziilor, a emfizemului pulmonar și a hiperinflației care asociază mucoviscidoza. Spirometria se temporizează până când pacientul devine cooperant, frecvent în jurul vârstei de 5 ani, moment în care se evidențiază atât scăderea FEV1 (volumul expirator forțat într-o secundă), scăderea FVC (capacitatea vitală fortață), cât și scăderea raportului dintre acestea. Hemoleucograma descrie o valoare redusă a MCV (volumul corpuscular mediu), care împreună cu scăderea valorilor sideremiei, feritinei și saturației transferinei descriu deficitul de absorbție a fierului. Anemia feriprivă simptomatică, cu scăderea hemoglobinei și a numărului de hematii, apare ulterior. Poate fi prezentă anemia hemolitică fără cauză cunoscută, precum anemia falciformă, talasemia, sferocitoza, deficiențe enzimatice – G6PD, bolile autoimune, infecțiile severe, reacția la medicamente, toxine etc. Evaluarea statusului acido-bazic poate prezenta sindromul pseudo-Barrter, care se definește prin alcaloză metabolică, asociată de scăderea valorilor clorului, sodiului și potasiului, cu niveluri crescute de renină și aldosteron compensator. Putem găsi, de asemenea, hipoproteinemie, în special hipoalbuminemie, cu sau fără asocierea edemelor(6,7,8).

Dificultatea diagnosticului este dată de tabloul clinic subtil la nivel respirator, în contrast cu manifestările digestive și tegumentare, clasificând acest caz într-o formă tipică, cu tablou clinic incomplet de mucoviscidoză.

Diagnosticele diferențiale avute în vedere vizează cauzele de insuficiență pancreatică exocrină. Printre acestea se numără sindromul de instestin iritabil cu diaree, care însă nu produce steatoree, boala celiacă, suprapopularea bacteriană a intestinului subțire, boala Chron și alte boli inflamatorii intestinale care sunt excluse prin evaluarea markerilor inflamatori, diareea prin malabsorbția acizilor biliari, colita microscopică, ce determină diaree apoasă, și se exclude, de asemenea, datorită factorului de vârstă, enteropatiile sau gastropareza asociate diabetului zaharat, care este exclus prin evaluarea statusului glicemic, și sindromul Zollinger-Ellison, care prin hiperaciditatea duodenală inactivează lipaza, dar nu explică restul modificărilor asociate(4,5,6).

Diagnosticul diferențial al pielii sărate cuprinde hiperhidroza ca manifestare izolată; hiperclorhidroza izolată, care prezintă manifestările tegumentare specifice fibrozei chistice, însă fără afectare extrategumentară; insuficiența adrenală în boala Addison, care asociază hipotensiune și hiperpigmentare cutanată, absente în cazul prezentat; pseudohipoaldosteronism, ce determină eliminarea de sare în exces atât la nivel renal, cât și digestiv, și factorii dietetici și medicamentoși, care se exclud prin heteroanamneză, sugarul nefiind expus la preparate cu sare sau medicație specifică(8).

Prognosticul pacientului este dependent de promptitudinea intervenției terapeutice și de managementul deficitelor existente. Deși nu există un tratament de eradicare a bolii, terapia modulatoare de boală crește calitatea vieții pacienților cu mucoviscidoză și prelungește supraviețuirea, în medie până în decada a treia de viață(6).

Intervenția terapeutică

Medicul de familie are un rol crucial în prevenția și tratamentul simptomatic al manifestărilor clinice, dar și al complicațiilor asociate fibrozei chistice.

Screeningul familial este un pilon esențial în prevenția bolilor genetice. În special în eventualitatea unui istoric familial pozitiv, indiferent de gradul de rudenie, dar nu numai, se recomandă testarea genetică prenatală care să includă și evaluarea mutațiilor CFTR. Consilierea ulterioară îi revine atât geneticianului, cât și medicului de familie, care are rolul de informator, pentru ca viitorii părinți să aibă posibilitatea luării unei decizii documentate.

Se recomandă vaccinarea pacienților cu mucoviscidoză conform Schemei Naționale de Vaccinare, punând accentul pe vaccinarea antipneumococică inclusă, împreună cu vaccinarea anuală împotriva virusurilor gripale și a SARS-CoV-2. Fibroza chistică reprezintă una dintre patologiile care sunt cuprinse în recomandarea de vaccinare împotriva virusului sincițial respirator. Aceasta presupune vaccinarea sugarului cu maximum cinci doze, la intervale de patru săptămâni, în perioada octombrie-martie, cu doza recomandată/kg corp(7).

Tratamentul simptomatic al constipației cronice asociate cu steatoree constă în hidratare corespunzătoare, asociind la nevoie supozitoare cu glicerină sau preparate cu lactuloză. În cazul episoadelor repetate de vomă, de primă intenție este ondasteronul, cu doza dependentă de suprafața corporală i.v. și de greutatea corporală pentru preparatele de tip sirop(1,7).

Insuficiența pancreatică exocrină cu deficit de creștere beneficiază de suplimentare cu enzime pancreatice. Acestea se administrează individualizat, conform necesarului copilului. Dacă simptomatologia digestivă persistă, este necesară reevaluarea substituției enzimatice pentru riscul de subdozare. Se administrează asociat cu alimente acide (bazele și produsele lactate inactivează enzimele), având efect timp de 20-30 de minute, motiv pentru care e ideal a fi administrate înainte de masă și masa să se finalizeze în acest timp. Trebuie administrate înainte de orice masă sau gustare care conține proteine și lipide. Sunt, de asemenea, alimente pe bază de carbohidrați care nu necesită administrare de supliment enzimatic în prealabil, precum fructe, legume, fresh-uri, șerbeturi, dulceață sau zahăr. Administrarea în continuare se face pe baza analizei elastazei fecale, la șase luni sau un an, în funcție de evoluție și tratamentele adiționale(1,7).

Deficitul de vitamine liposolubile se suplimentează conform vârstei și gradului de deficit. Deficitul de fier beneficiază de preparate de fier împreună cu vitamina B12 și acid folic. În boala de reflux gastroesofagian cu pirozis, tratamentul simptomatic este reprezentat de inhibitorii de pompă de protoni de tip omeprazol, 1 mg/kg corp pe zi sub vârsta de 1 an. Durerile abdominale determinate de meteorismul abdominal se ameliorează odată cu administrarea preparatelor pe bază de simeticonă. Acidul ursodeoxicolic este opțiunea terapeutică pentru tratamentul litiazei biliare în cabinetul medicului de familie și se administrează 12-16 mg/kg zilnic, odată ce pacientul va depăși greutatea de 8 kg(7,8).

Monitorizare și rezultate

Deși nu există un tratament de eradicare a bolii, utilizarea terapiei modulatoare de boală a revoluționat și ameliorat evoluția bolii. Această terapie se împarte în preparate precum corectorii (lumacaftor, tezacaftor, elexacaftor, vanzacaftor), care aduc proteinelor CFTR defecte în pozițiile pe care ar trebui să le ocupe la suprafața celulară, ca potențiatorii (ivacaftor, deutivacaftor) să crească timpul în care canalul rămâne deschis. Astfel se ajunge la cea mai bună funcționare posibilă a transferurilor de ioni. Este important ca în timpul terapiei să evaluăm statusul psihic al copilului, valorile tensiunii arteriale, valorile vitaminelor liposolubile, funcția hepatică prin măsurarea enzimelor hepatice și a fracțiunilor bilirubinei, elastaza fecală și testul sudorii pentru monitorizarea eficienței terapiei și recomandarea consultului oftalmologic regulat pentru prevenția cataractei. Este necesară continuarea riguroasă a examenelor de bilanț, deoarece există cazuri în care, odată cu stabilirea terapiei modulatoare CFTR, copiii pot ajunge de la starea de faliment a creșterii la un status de obezitate, prin creșterea rapidă în greutate(1,8).

Creșterea speranței de viață aduce în cabinetul medicului de familie și pacienți adulți cu fibroză chistică, motiv pentru care e important să evidențiem în evoluție și complicațiile pe termen lung. La nivelul aparatului respirator inferior, se instalează emfizemul pulmonar, unde ruperea unei bule emfizematoase cauzează pneumotorace acut. Hiperinflația pulmonară determină consecutiv afectarea vasculară, cu apariția hipertensiunii pulmonare, afectând cordul drept, până la statusul de cord pulmonar cronic. Insuficiența respiratorie cronică, de cele mai multe ori dependentă de oxigen, peste care se suprapun multiple exacerbări, reprezintă o consecință frecventă a afectării pulmonare. La adulți, cel mai des incriminat patogen este Pseudomonas aeruginosa. La nivelul aparatului respirator superior, observăm polipoza nazală și sinuzita cronică. Digestiv, adultul cu mucoviscidoză prezintă constipație cronică sau diaree cronică cu steatoree, cu risc de obstrucție intestinală distală. După vârsta de 10 ani, se observă deseori apariția diabetului zaharat asociat fibrozei chistice. Litiaza biliară apare frecvent, iar evolutiv pot apărea semne de obstrucție și inflamație de tipul colecistitei acute. La nivel osteoarticular, pacientul va fi evaluat pentru gradul de osteoporoză, cu efectuarea scorului FRAX (unealta de calculare a riscului de fractură) și se urmăresc semnele și simptomele artropatiei asociate cu FC prin complexe imune, HPOA (osteoartropatie asociate hipertensiunii pulmonare), artritei reumatoide, artropatiei ca efect advers la ciprofloxacină și moxifloxacină, atât la copii, dar în special la adulți. Din cauza deshidratării din perioadele calde, dar și după efort fizic, sindromul pseudo-Bartter la adult poate mima simptomatologia unui infarct miocardic acut. Infertilitatea la femei este determinată de modificarea consistenței mucusului cervical, iar deficitele nutriționale susțin cu greu sarcina, deși secreția lactată nu este uzual afectată. La bărbați, azoospermia obstructivă este principala cauză de infertilitate. Incontinența de stres apare din cauza tusei persistente, invalidante, dispneei, spirometriilor repetate și a exercițiilor respiratorii. La nivelul aparatului vestibular și auditiv pot apărea disfuncții și tinitus. Xerostomia și xeroflamia sunt prezente, conducând la complicații specifice din cauza lipsei de hidratare a mucoaselor, cu risc de leziuni cronice cu acutizări repetate(1,4,9).

Discuție

Medicul de familie, prin cunoașterea istoricului pacientului și urmărirea evoluției din punctul de vedere al antecedentelor personale fiziologice și patologice, este responsabil de ridicarea suspiciunii de fibroză chistică. Managementul complex al bolii necesită colaborarea dintre medicul de familie și echipa ce deservește pacientul în centrele de fibroză chistică spre care este îndrumat. Limitările cazului sunt reprezentate de aspectele socioeconomice, precum mediul precar de proveniență a sugarului, nivelul de educație redus al părinților, dificultățile financiare și accesul dificil al acestora în vederea evaluărilor, dar și complianța scăzută la tratament.

Concluzii

Cunoașterea complexității tabloului clinic și deschiderea spre formele mai puțin tipice de boală reprezintă temelia suspiciunii clinice în cazul prezentat. Ameliorarea evoluției rapid progresive prin administrarea tratamentelor simptomatice și efectuarea substituțiilor necesare oferă șansa unei dezvoltări cât mai armonioase a copilului. Odată inițiată, terapia modulatoare de boală, prin urmărirea îndeaproape a pacientului, continuă să își păstreze importanța, iar medicul de familie este principalul responsabil de efectuarea examinărilor de rutină și de soluționarea sau temporizarea complicațiilor apărute, reprezentând primul pas în îngrijirea integrată a pacientului.

Particularitatea cazului constă în faptul că suspiciunea clinică este primul pas spre diagnostic, iar medicului de medicină primară îi revine sarcina de a integra toate piesele tabloului clinic, simptomatologiei și evaluărilor paraclinice și de a îndruma pacientul în vederea stabilirii diagnosticului.

 

Autor pentru corespondență: Alina-Cristina Jurca E-mail: cristina.muntean20@gmail.com

Conflict de interese: niciunul declarat.

Suport financiar: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licența CC-BY.

Bibliografie


  1. Ella A, Saji A, Khalif A, et al. Clinical Guidelines: Care of Children with Cystic Fibrosis. 10th Ed. Royal Brompton Hospital. 2026.
  2. Garg U, Oermann C. Cystic fibrosis: a brief review of pathogenesis, clinical features, diagnosis and therapies. Int J Clin Transl Med. 2025;1(4):4.
  3. Mall MA, Burgel PR, Castellani C, et al. Cystic fibrosis. Nat Rev Dis Primers. 2024;10:53.
  4. Smith K, Black R, Thomas T, et al. Gastrointestinal manifestations in cystic fibrosis. Curr Treat Options Peds. 2025;11:31.
  5. Sabharwal S. Gastrointestinal manifestations of cystic fibrosis. Gastroenterol Hepatol (N Y). 2016;12(1):43-47.
  6. Shteinberg M, Haq IJ, Polineni D, Davies JC. Cystic fibrosis. Lancet. 2021;397(10290):2195-2211.
  7. Burgel P, Southern K, Addy C. Standards for the care of people with cystic fibrosis (CF); recognising and addressing CF health issues. J Cyst Fibros. 2024;23:187-201.
  8. Girish D. Cystic fibrosis. Medscape. Updated January 2, 2025. Accessed: November 3, 2026. https://emedicine.medscape.com/article/1001602-overview
  9. Sullivan LJ, Mingora CM, Flume PA. The aging patient with cystic fibrosis. Drugs Aging. 2025;42:513-525.
Articole din ediția curentă

TEMA EDIŢIEI

Creșterea și pubertatea la adolescentă: între fenotip și etiologie. Repere pentru diagnosticul diferenţial

Roxana Chiruță, Andreea Niţă
Statura mică, întârzierea pubertară și amenoreea primară pot reprezenta expresia unor mecanisme foarte diferite, de la anomalii cromozomiale și disgenezii gonadale până la malformații mülleriene, tulb...
TEMA EDIŢIEI

Impactul expunerii precoce la dispozitive digitale asupra neurodezvoltării copilului mic – implicaţii pentru screeningul și intervenţia în medicina de familie

Carmen-Adriana Dogaru, Linda-Nicoleta Bărbulescu
Dezvoltarea accelerată a tehnologiilor digitale a crescut expunerea copiilor la dispozitive cu ecran încă din primii ani de viață. Numeroase studii observaționale și longitudinale au evaluat relația d...
TEMA EDIŢIEI

Accidentul vascular cerebral ischemic postvaricelă la copilul mic – importanţa vaccinării antivaricelice și a recunoașterii semnelor de stroke pediatric

Linda-Nicoleta Bărbulescu, Carmen-Adriana Dogaru
Lucrarea evidențiază complexitatea etiologică a accidentului vascular cerebral (AVC) ischemic la vârsta pediatrică și subliniază corelația dintre infecția cu virusul varicelo-zosterian (VVZ) și vascul...
Articole din edițiile anterioare

PREZENTARE DE CAZ

Rolul medicului de familie în diagnosticul precoce și managementul pacientului cu talasemie

Andreea-Iulia Moldovan, Zsuzsanna-Erzsebet Papp
Talasemiile sunt hemoglobinopatii ereditare cu manifestări clinice variabile. Microcitoza persistentă, în prezența rezervelor normale de fier, impune suspiciunea diagnosticului. Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de...
UP-TO-DATE

Liver involvement in cystic fibrosis in children

Bogdan A. Stana, Laura Bozomitu, Sabina Grigoraş, Paula Popovici
Printre atingerile sistemice din mucoviscidoză se regăseşte şi afectarea hepatobiliară, unele determinări genetice ale bolii manifestându-se cu boală hepatică asociată fibrozei chistice (CFLD). ...
PAGINA REZIDENTULLUI

Mucoviscidoza - prezentare de caz

Emma Oana Horhotă, Evelina Moraru
Fibroza chistică (FC), sau mucoviscidoza, este cea mai frecventă afecțiune monogenică autozomal recesivă, cu evoluție cronică, progresivă, potențial letală, a populației de origine caucaziană, care constă într-o suferință generalizată a glandelor exocrine, predominant a celor secretante de mucus, având drept ...