Accidentul vascular cerebral ischemic postvaricelă la copilul mic – importanţa vaccinării antivaricelice și a recunoașterii semnelor de stroke pediatric
Post-varicella ischemic stroke in a toddler – the importance of varicella vaccination and the recognition of pediatric stroke signs
Data primire articol: 28 Septembrie 2026
Data acceptare articol: 06 Octombrie 2026
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/Med.173.5.2026
Descarcă pdf
Abstract
This paper highlights the etiological complexity of arterial ischemic stroke (AIS) in the pediatric population and underlines the correlation between varicella-zoster virus (VZV) infection and cerebral vasculopathy. Additionally, the case highlights the vital role of varicella vaccination as a primary preventive strategy and emphasizes implementing extended triage tools (such as BE-FAST) for early diagnosis, which is crucial for reducing long-term morbidity. VZV infection is an independent and significant risk factor for arterial ischemic stroke in previously healthy toddlers, as the virus can replicate inside cerebral arteries and induce transient arteriopathy. Rapid recognition of often atypical pediatric neurological signs via the BE-FAST protocol is essential for prompt neuroprotective management. General practitioners hold a strategic position in primary prevention by actively recommending the varicella vaccine to the community.
Keywords
strokechildvaricella-zoster viruschickenpoxvaccinationRezumat
Lucrarea evidențiază complexitatea etiologică a accidentului vascular cerebral (AVC) ischemic la vârsta pediatrică și subliniază corelația dintre infecția cu virusul varicelo-zosterian (VVZ) și vasculopatia cerebrală. De asemenea, cazul atrage atenția asupra importanței vaccinării antivaricelice ca metodă preventivă primară și asupra implementării scalelor de triaj extins (precum BE-FAST) pentru diagnosticul precoce, crucial în reducerea morbidității pe termen lung. Infecția cu VVZ reprezintă un factor de risc independent și major pentru AVC-ul ischemic arterial la copiii mici anterior sănătoși, virusul având capacitatea unică de a se replica în arterele cerebrale și de a induce vasculopatii. Recunoașterea rapidă a semnelor neurologice (adesea atipice la copii) prin protocoale de tip BE-FAST este vitală pentru inițierea promptă a măsurilor neuroprotectoare. Medicul de familie are un rol strategic în prevenția primară a acestor complicații severe, prin recomandarea activă și fermă a vaccinării antivaricelice în cadrul comunității.
Cuvinte Cheie
AVCcopilvirus varicelo-zosterianvaricelăvaccinareAccidentul vascular cerebral (AVC) este definit ca o întrerupere bruscă a fluxului sanguin către o zonă a creierului cauzată de o obstrucție sau o ruptură bruscă a arterelor ori venelor cerebrale, rezultând leziuni cerebrale focale și deficite neurologice. Formele de accident vascular cerebral care rezultă din ocluzia vasculară sunt accidentul vascular cerebral ischemic arterial și tromboza sinovenoasă cerebrală sau tromboza venei corticale, iar cele care rezultă din ruptura vasculară se numesc accidente vasculare cerebrale hemoragice(1,2).
Accidentul vascular cerebral ischemic afectează anual aproximativ 1 până la 2 din 100000 de copii (excluzând nou-născuții) în țările dezvoltate occidentale. Incidența variază în funcție de vârstă și sex: cea mai mare este la sugari și copii cu vârsta sub 5 ani, iar la băieți este mai crescută decât la fete. Copiii de culoare și cei asiatici au o incidență mai mare decât copiii caucazieni(2). O metaanaliză din anul 2023, publicată în International Journal of Stroke, arată că rata de incidență pentru toate accidentele vasculare cerebrale ischemice a variat de la 0,9 la 7,9 la 100000 de persoane, cu o incidență cumulativă de 2,09(3).
Cauzele AVC-ului la copil sunt total diferite de cele ale adultului. Boli de inimă, fie congenitale, fie dobândite, arteriopatii, malformații, boli genetice, infecții recente (în special varicelă, SARS-CoV-2, infecții respiratorii), boli inflamatorii și autoimune (lupus, vasculite), tulburări metabolice și hematologice (tulburări de coagulare), precum și afecțiuni vasospastice, cum ar fi migrena, sunt observate mai des în accidentele vasculare cerebrale din copilărie.
Acuratețea și oportunitatea diagnosticării de către medicii din prima linie sunt provocări importante. Urgentiștii diagnostichează corect un accident vascular cerebral la aproximativ 60% dintre copii, restul de 40% din cazuri având un diagnostic inițial incorect de accident ischemic tranzitoriu(2).
Accidentul vascular cerebral poate apărea la sugari, copii și adolescenți aparent sănătoși. Recunoașterea timpurie a accidentului vascular cerebral din copilărie de către medicii pediatri este crucială pentru implementarea rapidă a terapiilor țintite și neuroprotectoare. Medicii trebuie să fie familiarizați cu factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral la copii și cu strategiile adecvate de prevenire(4).
La copii, semnele pot fi atipice: somnolență, iritabilitate, crize epileptice la debut, tulburări de mers sau privire fixă. Studiile arată că doar 50-60% dintre copiii cu AVC confirmat prin RMN prezintă semne FAST „clasice”. Utilizarea FAST în triajul de urgență și în informarea părinților a redus semnificativ timpul scurs până la diagnostic – factor critic pentru prognostic. De aceea, mai multe centre pediatrice au propus versiunea extinsă – BE-FAST.
Balance (echilibru) – ataxie brusc instalată, vertij, instabilitate la mers, tulburări de coordonare.
Eyes (ochi) – deviație oculară, diplopie.
Face (față) – asimetrie facială, pareză periferică de nerv facial, comisura gurii căzută.
Arm (braț) – hemipareză sau monopareză brahială, scădere de forță musculară unilaterală.
Speech (vorbire) – afazie expresivă sau receptivă, vorbire incoerentă.
Time (timp) – acțiune imediată – fiecare minut contează!
În faza postacută, evaluarea etiologică este complexă din cauza multitudinii factorilor de risc care trebuie luați în considerare. Dar este esențial să se identifice profilul de risc individual al fiecărui copil, deoarece determină prevenirea secundară, riscul de recidivă și rezultatul. Îngrijirea de lungă durată într-o echipă multiprofesională, interdisciplinară trebuie să țină cont de aspectele biopsihosociale pentru a integra copilul în mediul său social și educațional, iar ulterior profesional(5).
Multe studii au arătat că virusul varicelo-zosterian este un factor de risc important pentru AVC. Deși accidentul vascular cerebral este mai puțin frecvent în populația pediatrică, aproximativ o treime din cazurile de accident vascular cerebral ischemic arterial sunt asociate cu varicela, iar 44% dintre cazurile de arteriopatie cerebrală tranzitorie sunt precedate de varicelă(6). Interesant este că virusul varicelo-zosterian este singurul virus uman despre care s-a demonstrat că se reproduce în arterele cerebrale și produce boli. Vasculopatia cauzată de virusul varicelo-zosterian apare la adulți și copii. Într-un studiu în care s-a încercat descrierea caracteristicilor clinice și radiologice ale infarctului cerebral postvaricelă din copilărie s-a descoperit că acesta afectează copiii mici, anterior sănătoși, în decurs de câteva luni de la infecția cu virusul varicelo-zosterian și se caracterizează prin infarct pe teritoriul arterei cerebrale mijlocii și boala arterei cerebrale mijlocii proximale. Un sfert dintre pacienți prezintă recidive, de obicei, dar nu inevitabil, asociate cu arteriopatie progresivă(7).
Perioada perinatală prezintă un risc ridicat de accident vascular cerebral, care poate duce la dizabilitate pe termen lung, inclusiv întârziere motorie, tulburări cognitive sau de vorbire și epilepsie. Studii recente sugerează că cel puțin 50% dintre supraviețuitorii accidentului vascular cerebral perinatal au scoruri anormale de neurodezvoltare în urmărirea pe termen lung. Accidentul vascular cerebral în copilărie este asociat cu o morbiditate semnificativă, inclusiv epilepsie, deficiențe motorii și dizabilități comportamentale. Studii recente au identificat, de asemenea, o asociere între accidentul vascular cerebral la copii și tulburările de comportament, cum ar fi tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție și tulburări de spectru autist(8).

Prevenirea accidentului vascular cerebral secundar depinde în mare măsură de etiologia subiacentă. În timp ce ultimul deceniu a înregistrat progrese substanțiale în cercetarea AVC la copii, calitatea dovezilor pentru intervenții, cum ar fi terapiile de reperfuzie rapidă care au revoluționat îngrijirea accidentului vascular cerebral ischemic la adulți, rămâne scăzută(9).
Recomandările Royal College of Paediatrics and Child Health (RCPCH) Stroke in Childhood Guideline Development Group (GDG) îmbunătățesc calitatea îngrijirii copiilor și tinerilor (cu vârste cuprinse între 29 de zile și 18 ani) cu accident vascular cerebral(10). Este recomandat CT/RMN cerebral – util pentru excluderea hemoragiei. Angiografia (MRA/MRV) este standardul de aur pentru identificarea infarctului ischemic și a arteriopatiilor. Urmează evaluări suplimentare: ecocardiografie, analize de coagulare și screening genetic/metabolic. Monitorizarea interdisciplinară – neurologie pediatrică, cardiologie, hematologie și reabilitare timpurie – este necesară.
În continuare este prezentat un caz clinic de accident vascular cerebral ischemic postvaricelă.
Fetița M.M., în vârstă de 7 ani, născută în septembrie 2019, se prezintă în cabinetul medicului de familie pentru bilet de trimitere în vederea efectuării examenului de bilanț la aproximativ trei ani după un infarct cerebral, pentru care este în tratament cu antiagregant plachetar.
Antecedente heredocolaterale: mama – 45 de ani, tatăl – 50 de ani, sora – 9 ani, bunicul patern – diabet zaharat de tip 2 complicat.
Antecedente personale fiziologice: copil de rang II, provenit din sarcină dispensarizată cu evoluție normală, fără istoric de suferință peri-/neonatală, născut la 38 de săptămâni, GN=3280 g, scor Apgar 9, alimentat exclusiv natural până la vârsta de cinci luni, diversificat corect la șase luni, schema de vaccinare completă până la 5 ani, când a fost întreruptă temporar, apoi reluată și completată corespunzător vârstei.
Antecedente personale patologice: dermatită atopică, fractură de antebraț drept la vârsta de 1 an și jumătate, varicelă cu cinci săptămâni înainte de infarctul cerebral. Examenul obiectiv relevă o stare generală bună, afebrilă, G=26 kg, H=130 cm. Patologic – ROT prezente bilateral, discret mai vii pe dreapta.
În cursul serii de 3.08.2024, părinții observă că fata scapă borcanul de iaurt din mână când încearcă să-l scoată din frigider, la fel și alte obiecte. Mai târziu, fata a căzut din picioare, având nevoie de ajutor pentru a merge la toaletă. Neagă cefalee, tulburare de vorbire sau alte acuze. În dimineața următoare, deoarece deficitul motor persista la nivelul membrului superior drept și inferior drept, părinții se adresează serviciului de urgență din cadrul Spitalului Județean de Urgențe Craiova, unde analizele de sânge și fundul de ochi sunt în limite normale. Examenul CT cerebral nativ este în limite normale (fără leziuni vasculare recente – se exclud doar cele hemoragice – la nivelul substanței cerebrale). Este transferată la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din București.
În data de 5.08.2024 se internează în Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, pe secția Neurologie Pediatrică 1, unde începe investigații amănunțite – se pune diagnosticul prezumtiv de hemipareză dreaptă cu debut acut brahial-crural. Scor PedNIHSS (Pediatric National Institutes of Health Stroke Scale) – 3 puncte (la externare scor 0). Se efectuează secvențe FLAIR DWI – arie cu hipersemnal FLAIR și restricție de difuzie; dimensiuni maxime în plan axial de aproximativ 8/10 mm, situată la nivelul corpului nucleului caudat stâng, lenticular și braț posterior capsula internă stângă – leziune ischemică acută. Se completează ulterior cu angio-RMN cerebral, care adaugă un contur ușor neregulat și minimă reducere a calibrului segm. M1 al ACM stâng în porțiunea sa distală. Fără alte anomalii de calibru (dilatații anevrismale sau stenoze focale semnificative) la nivelul arterelor sistemelor carotidian și vertebro-bazilar.
După efectuarea mai multor investigații paraclinice (screening genetic și metabolic, analize de coagulare) s-a pus și diagnosticul de trombofilie (mutație A1298C heterozigotă și polimorfism 4G/5G PAI-1).
În noiembrie 2024 se internează la Institutul Clinic Fundeni, secția Pediatrie 1, pentru consult și investigații de specialitate. Urmează trei internări în Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” – secția Neurologie Pediatrică 1, pentru evaluare, în luna martie, în luna iulie a anului 2025, respectiv în luna iunie a anului 2026.
Evoluția stării de sănătate a fost favorabilă, fata recuperându-se în totalitate, revenind la o viață normală, rămânând pe tratament antiagregant plachetar.
Etiologia accidentului vascular cerebral ischemic la copil este complexă și diferită de cea a adultului, implicând o interacțiune multifactorială între factorii protrombotici și factorii declanșatori infecțioși. În cazul prezentat, fetița în vârstă de 4 ani la momentul producerii AVC-ului a asociat doi factori de risc majori: infecția recentă cu virusul varicelo-zosterian (VVZ) și un profil genetic de trombofilie (mutația A1298C și polimorfismul 4G/5G PAI-1). Datele din literatură susțin cu tărie această corelație; studiile arată că aproximativ o treime din cazurile de AVC ischemic pediatric sunt asociate cu varicela, iar VVZ este singurul virus uman capabil să se replice direct în pereții arterelor cerebrale, provocând vasculopatii și stenoze focale. Aspectul radiologic identificat prin angio-RMN în acest caz – leziune la nivelul nucleilor bazali și o ușoară reducere a calibrului segmentului M1 al arterei cerebrale mijlocii stângi – este absolut tipic pentru infarctul postvaricelă, descris în literatura de specialitate(7).
O provocare majoră identificată atât în acest caz, cât și în statisticile globale rămâne diagnosticul inițial corect în unitățile de primiri urgențe. Faptul că examenul CT nativ inițial a fost normal se aliniază cu datele clinice cunoscute: CT-ul are o sensibilitate scăzută în primele ore ale unui AVC ischemic, utilitatea sa principală fiind excluderea unui eveniment hemoragic. Acest lucru confirmă că imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) cu secvențe de difuzie (DWI) rămâne standardul de aur pentru confirmarea rapidă. Particularitatea cazului constă în evoluția clinică extrem de favorabilă, cu recuperare neurologică completă (scor PedNIHSS 0 la externare) sub tratament antiagregant plachetar. Limita cazului este dată de imposibilitatea monitorizării invazive a progresiei arteriopatiei, însă controalele clinice și imagistice seriate efectuate în perioada 2024-2026 au confirmat stabilitatea și siguranța conduitei terapeutice alese.

Acest caz clinic subliniază faptul că AVC-ul ischemic pediatric poate apărea la copii aparent sănătoși, infecțiile copilăriei, precum varicela, acționând ca un declanșator în prezența unor factori de risc predispozanți. Recunoașterea precoce a semnelor neurologice, care la copil sunt frecvent atipice, prin utilizarea pe scară largă a protocolului extins BE-FAST, reprezintă cheia scurtării timpului până la diagnostic și a asigurării unui prognostic neurologic favorabil.
În final, această lucrare evidențiază rolul fundamental al prevenției primare. Implementarea pe scară largă și recomandarea fermă a vaccinării antivaricelice de către medicii de familie și pediatri reprezintă cea mai eficientă strategie de a elimina riscul apariției vasculopatiei postvaricelice și a complicațiilor sale amenințătoare de viață.
Autor pentru corespondență: Linda-Nicoleta Bărbulescu E-mail: linda.barbulescu@umfcv.ro
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licența CC-BY.
Conflict de interese: niciunul declarat.
Suport financiar: niciunul declarat.
Bibliografie
- Gulati S, Kalra V. Stroke in children. Indian J Pediatr. 2003;70(8):639-648.
- Ferriero DM, Fullerton HJ, Bernard TJ, et al. Management of Stroke in Neonates and Children: A Scientific Statement From the American Heart Association/American Stroke Association. Stroke. 2019;50(3):e51-e96.
- Gao L, Lim M, Nguyen D, et al. The incidence of pediatric ischemic stroke: A systematic review and meta-analysis. Int J Stroke. 2023;18(7):765-772.
- Bernson-Leung ME, Rivkin MJ. Stroke in Neonates and Children. Pediatr Rev. 2016;37(11):463-477.
- Gerstl L, Olivieri M, Heinen F, et al. Notfall-Neuropädiatrie - Der arteriell ischämische Schlaganfall als einer der zeitkritischsten Notfälle bei Kindern und Jugendlichen (Stroke alarm-Arterial ischemic stroke as one of the most time-critical emergencies in children and adolescents). Nervenarzt. 2022;93(2):158-166.
- Amlie-Lefond C, Gilden D. Varicella Zoster Virus: A Common Cause of Stroke in Children and Adults. J Stroke Cerebrovasc Dis. 2016;25(7):1561-1569.
- Miravet E, Danchaivijitr N, Basu H, Saunders DE, Ganesan V. Clinical and radiological features of childhood cerebral infarction following varicella zoster virus infection. Dev Med Child Neurol. 2007;49(6):417-422.
- Janas AM, Barry M, Lee S. Epidemiology, causes, and morbidities of stroke in the young. Curr Opin Pediatr. 2023;35(6):641-647.
- Sporns PB, Fullerton HJ, Lee S, et al. Childhood stroke. Nat Rev Dis Primers. 2022;8(1):12.
- Royal College of Paediatrics and Child Health (RCPCH). Stroke in Childhood: Clinical Guideline for Diagnosis, Management and Rehabilitation. London: RCPCH; 2017. rcpch.ac.uk (accesat la 26 septembrie 2026).

