ARE-HTA

Asociaţia Română de Educaţie în Hipertensiune Arterială - o nouă armă în lupta cu hipertensiunea arterială!

First published: 06 februarie 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

Abstract

Keywords

Liga Mondială de Hipertensiune (WHL) - organizaţie de tip „umbrelă” - formată din 85 de societăţi şi ligi naţionale de hipertensiune arterială, a declarat ziua de 17 mai din fiecare an drept Ziua Mondială a Hipertensiunii arteriale (WHD), în care, începând din 2005, se desfăşoară campanii de conştientizare a HTA prin toate mijloacele de comunicare pentru o cât mai largă diseminare a informaţiei (Chockalingam A, 1 iunie 2008, World Hypertension Day and global awareness. Canadian Journal of Cardiology 24 (6): 441–4).

Ca exemplu, în 2007, a avut loc o participare record a 47 de țări membre a WHL, în colaborare cu guverne locale, societăți profesionale, organizații neguvernamentale și industrii private, pentru a promova conștientizarea hipertensiunii arteriale. Prin intermediul mass-media, mesajul a ajuns la peste 250 de milioane de oameni. Având în vedere că această acțiune devine din ce în ce mai populară în fiecare an, WHL este încrezătoare că pot fi avizate aproape toate cele 1,5 miliarde de persoane afectate de hipertensiune la nivel mondial. 

România s-a aliniat iniţiativei, organizând - cu participarea Ministerului Sănătăţii, a direcţiilor de sănătate publică judeţene, precum şi a organizaţiilor profesionale - campanii de conştientizare a populaţie despre hipertensiunea arterială ca principal factor de risc cardiovascular. Studiile efectuate pe scară largă în ultimele decade au demonstrat posibilitatea de a reduce riscul cardiovascular  prin controlul riguros al valorilor tensionale.

Campaniile au avut titluri sugestive:

  • „Greutate normală, tensiune arterială normală” (2010)
  • „Cunoaşte-ţi valorile, ţinteşte o tensiune arterială normală” (2011)
  • „Viteza ucide... nu numai în trafic! Controlează-ţi tensiunea arterială” (2012)
  • „Ai grijă de inima T.A. - ZI de ZI de ZI!” (2013)
  • „Fii responsabil pentru sănătatea ta - măsoară-ţi tensiunea!” (2014).

Dar nici un program de prevenţie nu poate fi corect planificat şi implementat fără o bună cunoaştere în prealabil a magnitudinii impactului factorilor de risc cardiovascular la nivel populaţional. În anul 2005, la iniţiativa Grupului de Lucru de Hipertensiune arterială al Societăţii Române de Cardiologie şi sub coordonarea prof. dr. Maria Dorobanţu s-a desfăşurat primul studiu epidemiologic realizat pe un eşantion reprezentativ pentru întreaga populaţie adultă a ţării, studiul SEPHAR - Studiu de Prevalenţă a Hipertensiunii Arteriale şi evaluare a riscului cardiovascular în România - studiu ce a evaluat concomitent prevalenţa hipertensiunii arteriale şi a celorlalţi factori de risc cardiovascular, alături de evaluarea modului în care este perceput riscul cardiovascular la noi în ţară (gradul de cunoaştere a principalilor factori de risc şi măsurile corecte de combatere a lor).

Ulterior studiului SEPHAR, încă alte trei studii epidemiologice majore au fost desfăşurate în România - studiul CARDIO-ZONE, studiul ROMES şi studiul ATP România - vizând prevalența bolilor cardiovasculare, a sindromului metabolic, factorii de risc cardiovascular şi gradul de control al acestora. O menţiune specială pentru studiul PREDATORR, finalizat în anul 2014, care a oferit date despre prevalența HTA, deşi a avut ca principal obiectiv prevalența diabetului zaharat şi a altor afecţiuni care constituie factori de risc pentru HTA (obezitate, dislipidemie), dar şi complicaţii ale acesteia (boala cronică de rinichi).

Studiile au confirmat România ca ţară cu risc cardiovascular total înalt şi cu grad scăzut de control al factorilor de risc cardiovascular, subliniind încă o dată necesitatea diagnosticării şi iniţierii precoce a tratamentului la pacienţii aflaţi la risc înalt.

Studiul SEPHAR este deosebit şi prin faptul că beneficiază de o reevaluare la 6 ani. Astfel, din dorinţa de a oferi o bază cât mai solidă programelor de prevenţie a bolilor cardiovasculare atât de necesare în România, la iniţiativa nou înfiinţatei Societăţi Române de Hipertensiune şi sub patronajul Ministerului Sănătăţii, sub aceeaşi coordonare a prof. dr. Maria Dorobanţu, la 15 octombrie 2011 a fost iniţiat un nou studiu epidemiologic, SEPHAR II, care îşi propune evaluarea prevalenţei factorilor de risc cardiovascular în populaţia adultă a României şi tendinţa evolutivă a acestora în perioada 2005-2012.

Studiul SEPHAR III, care este în desfăşurare (16-23 noiembrie 2015 și 15 februarie - 30 aprilie 2016), prevede investigarea complexă a persoanelor selectate, având ca rezultat, pe lângă un raport medical complet asupra stării lor de sănătate, şi cartografierea riscului cardiovascular al populaţiei adulte din România.

Multitudinea factorilor de risc, dar şi diversitatea complicaţiilor hipertensiunii arteriale presupun implicarea mai multor specialităţi medicale în managementul pacientului hipertensiv. C.O.M.B.A.T. (Cursul naţional de management al bolnavului hipertensiv - actualităţi în diagnostic şi tratament) - iniţiativa Societăţii Române de Hipertensiune - a prilejuit creşterea nivelului de informare al medicilor la întâlnirile desfăşurate începând din anul 2012, în cadrul cărora medici formatori cu experienţă în patologia hipertensivă au prezentat cele mai noi informaţii în domeniu, dar şi cazuri clinice relevante din practica curentă.

Dar pentru că „prescripţia medicală este doar o parte din munca profesionistului în sănătate care lucrează cu un astfel de pacient” (as. med. Elena Păun - preşedinte ARE-HTA), iar pacientul hipertensiv are nevoie şi de altceva - înţelegere şi empatie, supraveghere şi monitorizare şi, nu în ultimul rând, informare şi consiliere - activităţi pentru care medicul nu are timpul necesar să se implice aşa cum este nevoie, Asociaţia Română de Educaţie pentru Hipertensiune Arterială încearcă să ofere soluţii.

Şi proiectele organizaţiei sunt chiar ambiţioase!

Obiectivele principale sunt instruirea personalului medical şi nemedical implicat în managementul pacientului hipertensiv, dar şi instruirea directă a pacienţilor invitaţi să participe la întâlnirile organizate.

Primul pas a fost formarea „formatorilor ARE-HTA” care au participat la instruirea asistenţilor medicali în cadrul C.O.M.B.A.T. - ASIST 2. Cele 10 echipe de formatori, alcătuite din medic, asistent medical şi psiholog, au fost acreditate de organismele competente, după parcurgerea unui program de pregătire „train the trainer” cuprinzând informație medicală corectă despre HTA, noțiuni de comunicare, psihologia pacientului, procesul de modificare a unui comportament, tehnici de comunicare cu pacientul, tipologii de pacienți, conținut de comunicare relevant pentru fiecare tip de pacient, dezvoltarea unui plan de management al bolii individual bazat pe obiectivele și nevoile fiecărui pacient.

După acumularea şi exersarea acestor abilităţi, echipele de formatori pot instrui 1.500 de asistente medicale care, în calitate de „educatori HTA”, să instruiască la rândul lor 150.000 de pacienţi hipertensivi din toată ţara. 

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT HTA | Ediţia 4 124 / 2018

Urgenţele hipertensive cu şi fără risc vital − tratăm pacientul sau măsurătoarea?

Emma Weiss, Elisabeta Bădilă

Urgenţele hipertensive, un termen medical general, includ toate afecţiunile care asociază valori tensionale crescute. Ele reprezintă o cauză frecve...

14 septembrie 2018
MEDICINA DE FAMILIE | Ediţia 3 / 2016

Hipertensiunea arterială la copil din perspectiva medicului de familie

Otilia Novac, Liliana Barbacariu

Ne-am obișnuit în această epocă a mâncatului pe fugă, „la pachet”, hipercaloric și foarte procesat să întâlnim exces ponderal la vârste din ce în c...

07 martie 2016
SUPLIMENT NEFROLOGIE | Ediţia 5 125 / 2018

Abordarea hipertensiunii arteriale la pacienţii cu boală cronică de rinichi

Şef lucrări dr. Mihaela Daniela Baltă

Majoritatea pacienţilor cu boală cronică de rinichi (BCR) au hi­per­tensiune arterială şi prezintă risc înalt şi foarte înalt de evenimente cardiov...

20 octombrie 2018
CERCETARE ORGINIALA | Ediţia 4 142 / 2021

Analiza relaţiei profilului tensional cu boala renală cronică

Moldovan Diana Andreea, Dorina Nastasia Petra, Anca Paula Şulea, Radu Tătar

Boala renală cronică (BRC) este o afecţiune care presupune degradarea progresivă a funcţiei renale. Prezenţa hipertensiunii arteriale este cunoscut...

30 septembrie 2021