Complianţa la normele de igienă privind utilizarea lentilelor de contact şi riscul infecţiilor corneene

Introducere

Lentilele de contact sunt dispozitive medicale utilizate de apro­­xi­ma­tiv 300 de milioane de oameni din întreaga lume, în prin­­­ci­­pal pentru corectarea erorilor refractive, reprezentând o me­to­dă eficientă şi estetică⁽¹⁾.

Purtarea lentilelor de contact este principalul factor de risc pentru dezvoltarea infecţiilor corneene, reprezentând 50,3% din totalul cauzelor în ţările dezvoltate. Infecţiile corneene, numite şi cheratite infecţioase, sunt o problemă semnificativă de sănătate publică, reprezentând una dintre cauzele majore ale dizabilităţilor vizuale din întreaga lume⁽⁴⁾. Acestea cauzează la nivel global între 1,5 şi 2 milioane de cazuri de cecitate pe an⁽⁵⁾. S-a demonstrat faptul că respectarea regulilor de igienă privind utilizarea lentilelor de contact poate scădea semnificativ riscul de apariţie a complicaţiilor infecţioase. Cu toate acestea, majoritatea studiilor au raportat o complianţă slabă în ceea ce priveşte respectarea acestor reguli la 99% dintre utilizatori, ceea ce constituie o provocare suplimentară pentru prevenirea apariţiei acestor complicaţii^(2,6). Înţelegerea modului în care populaţia generală utilizează lentilele de contact este un pas esenţial către reducerea complicaţiilor infecţioase aferente purtării acestora, putând contribui la implementarea unor măsuri preventive eficiente⁽³⁾.

Lentilele de contact sunt dispozitive medicale utilizate pentru o gamă variată de afecţiuni oculare, fiind adaptate în funcţie de nevoile pacienţilor. De aceea, există numeroase tipuri de lentile ce pot fi clasificate în funcţie de natura materialului din care sunt confecţionate, de perioada de utilizare, modul de purtare şi de scopul pentru care sunt utilizate⁽⁸⁾. Totodată, complicaţiile asociate lentilelor de contact sunt frecvente, afectând aproximativ o treime dintre utilizatori⁽⁹⁾. Din cauza faptului că acestea se află în contact direct cu suprafaţa oculară, pot produce modificări prin: traumă, scăderea umectării corneei şi conjunctivei, scăderea oxigenării corneei, stimularea răspunsurilor alergice şi inflamatorii şi favorizarea apariţiei infecţiilor⁽⁸⁾.

Cheratitele infecţioase sunt o complicaţie severă a utilizării lentilelor de contact, cu potenţial invalidant asupra vederii⁽⁸⁾. Rezultatele studiilor arată că aproximativ 80% din totalul factorilor de risc asociaţi cheratitelor infecţioase sunt modificabili şi legaţi de nerespectarea regimurilor de purtare a lentilelor de contact şi a normelor de igienă privind utilizarea acestora⁽¹⁰⁾.

Utilizarea lentilelor de contact poate afecta negativ corneea prin hipoxie şi modificarea homeostaziei epiteliale. Hipoxia corneană şi disfuncţia endotelială aferentă duc la edem acut şi la compromiterea integrităţii epiteliale. Purtarea lentilelor de contact încetineşte homeostazia epiteliului cornean prin suprimarea proliferării şi migrării celulare şi prin reducerea ratei de descuamare celulară. Lentilele de contact nu afectează în mod normal flora conjunctivală, însă anumite substanţe utilizate pentru dezinfectarea acestora pot influenţa mediul microbian al suprafeţei oculare, cauzând infecţii cu tulpini rezistente. De asemenea, în timpul aplicării şi îndepărtării lentilelor de contact pot apărea traumatisme corneene minime^(10,11).

Atunci când lentilele de contact sunt aplicate pe su­prafaţa oculară, acumulează rapid proteine, glicoproteine şi lipide din filmul lacrimal, care facilitează aderarea microorganismelor. Dacă lentile de contact nu sunt utilizate în mod corespunzător, la scurt timp după apariţia unei leziuni corneene, microorganismele colonizate pe suprafaţa acestora aderă la defectul epitelial^(10,12). Odată ce bacteriile ajung la nivelul stromei corneene, se replică rapid şi induc apariţia un infiltrat inflamator pronunţat, ce va declanşa o serie de evenimente care vor duce la afectarea integrităţii funcţionale şi structurale a ochilor⁽¹²⁾.

Materiale şi metodă

Pentru a evalua complianţa la regulile de igienă aferente utilizării lentilelor de contact şi apariţia complicaţiilor oculare infecţioase în rândul utilizatorilor, s-a realizat un studiu transversal folosind un chestionar compus din 28 de întrebări. Administrarea acestuia s-a efectuat cu ajutorul platformei online Google Forms, pe parcursul lunii aprilie 2021, fiind distribuit online, pe reţelele de socializare. Eşantionul de studiu a cuprins 3604 persoane, cu vârsta de peste 18 ani, care utilizează lentile de contact.

Participanţii au fost intervievaţi cu privire la practicile lor în ceea ce priveşte regulile de igienă aferente utilizării lentilelor de contact. Pe baza datelor obţinute s-a calculat un scor de complianţă cu valori cuprinse între 0 şi 15, reprezentând numărul de reguli pe care aceştia le respectă pe deplin. A fost analizată prezenţa simptomelor oculare specifice infecţiilor corneene şi a infecţiilor corneene diagnosticate în decursul utilizării lentilelor de contact. Factorii sociodemografici, caracteristicile lentilelor de contact utilizate, precum şi nivelul de informare al participanţilor în ceea ce priveşte regulile de igienă privind utilizarea acestora au fost comparaţi atât cu nivelul de complianţă, cât şi cu prezenţa complicaţiilor oculare infecţioase. În plus, au fost analizate relaţiile nivelului de complianţă cu prezenţa simptomelor oculare specifice infecţiilor corneene şi a infecţiilor corneene diagnosticate în decursul utilizării lentilelor de contact.

Prelucrarea statistică a fost efectuată cu ajutorul softurilor GraphPad Prism V6 şi Microsoft Excel. Rezultatele au fost exprimate sub formă de frecvenţe absolute, procente, medie şi deviaţie standard. Pentru analizarea datelor categorice s-a folosit testul Chi pătrat, în vederea identificării unor asocieri între variabile. Iar pentru analizarea datelor cantitative s-a utilizat testul Man Whitney, pentru date independente neparametrice. ANOVA Variance Analysis a fost folosit pentru compararea mai multor grupuri/variabile, iar testul Kolmogorov-Smirnov a fost folosit pentru testarea normalităţii datelor. Pragul de semnificaţie ales a fost alfa=0,05.

Rezultate

Caracteristicile demografice arată o predominanţă clară a persoanelor de sex feminin (97,8%). Vârsta majorităţii respondenţilor este cuprinsă între 18 şi 24 de ani, reprezentând 55,4%. Distribuţia în funcţie de mediul de provenienţă arată că 83,3% dintre participanţi provin din mediul urban, iar referitor la nivelul educaţional, 60,6% dintre participanţi au absolvit studii superioare.

În ceea ce priveşte caracteristicile lentilelor de contact, majoritatea participanţilor utilizează lentile moi (96,8%), lunare (61,7%), cu port zilnic (73,6%). Principalul scop al utilizării este cel optic, în proporţie de 92,6%, comparativ cu cel terapeutic şi cosmetic. 15,4% dintre respondenţi au declarat că utilizează lentile de contact fără prescripţie din partea unui specialist.

Din numărul total de participanţi, 84,1% au afirmat că se consideră informaţi în ceea ce priveşte utilizarea corespunzătoare a lentilelor de contact şi riscurile asociate purtării acestora. Referitor la principala sursă de informare, 66,7% dintre participanţi apelează la medicul oftalmolog sau la un alt specialist pentru informaţii; 16,5% se informează din mass-media; 16,5% din reviste, articole sau cărţi de specialitate; 6,8% din alte surse faţă de cele menţionate; iar 1,6% nu se informează deloc cu privire la aceste aspecte.

În ceea ce priveşte simptomele oculare specifice infecţiilor corneene, toţi participanţii au declarat că au avut cel puţin un simptom în decursul utilizării lentilelor de contact, dintre care 75% având două sau mai multe simptome. Manifestările oculare investigate au fost: senzaţie de corp străin (56,4%), înroşirea ochilor (55,2%), vedere înceţoşată (49,9%), senzaţie de arsură, înţepătură şi/sau mâncărime la nivelul ochiului (31,2%), lăcrimare excesivă (29,8%), sensibilitate la lumină (25,2%), durere oculară (20,7%), scăderea acuităţii vizuale (17,7%) şi secreţii oculare anormale (7,3%). Cu toate acestea, prevalenţa infecţiilor corneene diagnosticate în decursul utilizării lentilelor de contact a fost de 13,8%.

Figura 1 prezintă un scor de complianţă cu valori cuprinse între 0 şi 15, reprezentând numărul regulilor de igienă privind utilizarea corectă a lentilelor de contact pe care participanţii le respectă pe deplin. 99,7% dintre participanţi au raportat că fac cel puţin o greşeală în ceea ce priveşte respectarea acestor reguli, iar 13,9% au declarat că respectă 9 din cele 15 reguli.

În tabelul 1 este prezentată comparaţia dintre scorul de complianţă şi diferiţi parametri.
 

A fost calculată valoarea medie a scorului de complianţă al participanţilor pentru fiecare dintre parametrii investigaţi. Se observă o diferenţă a scorului de complianţă în rândul persoanelor de sex masculin comparativ cu cele de sex feminin. Acestea din urmă au un scor de complianţă semnificativ mai mare (p=0,001). S-a observat o relaţie direct proporţională între scorul de complianţă şi vârsta respondenţilor. Persoanele cu vârsta de peste 35 de ani au un scor de complianţă mai mare (p=0,001). Participanţii care utilizează lentile de contact de unică folosinţă au un scor de complianţă mai mare în comparaţie cu cei care utilizează lentile săptămânale, bilunare, lunare sau trimestriale (p<0,0001). Totodată, respondenţii care utilizează lentile de contact rigide au un scor de complianţă mai mare faţă de cei care utilizează lentile moi (p<0,0001); iar cei care utilizează lentile ortokeratologice au scorul de complianţă semnificativ mai mare în comparaţie cu cei care utilizează lentile cu port zilnic sau extins (p<0,0001). Există o diferenţă şi în ceea ce priveşte scopul utilizării lentilelor de contact, şi anume, persoanele care le utilizează cu scop optic au un scor de complianţă semnificativ mai mare faţă de cele care le utilizează cu scop terapeutic şi cosmetic (p=0,004). Este important de menţionat faptul că persoanele care utilizează lentile de contact prescrise de către un specialist şi cele care se consideră informate cu privire la utilizarea corespunzătoare a lentilelor de contact şi la riscurile asociate purtării acestora au un scor de complianţă semnificativ mai mare (p<0,0001). Scorul de complianţă a fost, de asemenea, mai mare în rândul respondenţilor care apelează la medicul oftalmolog sau la un alt specialist pentru informaţii, urmaţi de cei care se informează din reviste, articole sau cărţi de specialitate. Participanţii care nu se informează deloc sau care se informează din alte surse au un scor de complianţă mai mic, diferenţa între sursele de informare fiind statistic semnificativă (p<0,0001).

În tabelul 2 se observă comparaţia dintre valoarea medie a scorului de complianţă al participanţilor şi prezenţa infecţiilor corneene diagnosticate în decursul utilizării lentilelor de contact. S-a demonstrat astfel că există o asociere între prezenţa infecţiilor corneene şi complianţa participanţilor la regulile de igienă aferente utilizării lentilelor de contact. Persoanele care respectă aceste reguli şi care, implicit, au un scor de complianţă mai mare au o prevalenţă semnificativ mai mică a infecţiilor corneene (p<0,0001).
 

În tabelul 3 este prezentată comparaţia dintre valoarea medie a scorului de complianţă al participanţilor şi numărul simptomelor oculare specifice infecţiilor corneene apărute în decursul utilizării lentilelor de contact. S-a demonstrat că există o diferenţă semnificativă între numărul simptomelor oculare apărute la persoanele compliante faţă de cele mai puţin compliante. Persoanele care au un scor de complianţă mai scăzut prezintă mai frecvent două sau mai multe simptome, p<0.0001.
 

Discuţie

Analiza rezultatelor obţinute evidenţiază o com­plian­ţă redusă în ceea ce priveşte respectarea regulilor de igienă aferente utilizării lentilelor de contact, 99,7% dintre participanţi raportând că fac cel puţin o greşeală în ceea ce priveşte aceste reguli. De asemenea, a fost evidenţiată o prevalenţă ridicată a simptomelor oculare specifice infecţiilor corneene apărute în decursul utilizării lentilelor de contact, toţi participanţii raportând cel puţin un simptom.

Este de menţionat faptul că persoanele care utilizează lentile de contact prescrise de către un specialist, cele care se consideră informate privind utilizarea corespunzătoare a lor şi riscurile infecţioase asociate şi cele care au ca principală sursă de informare un specialist sau literatura de specialitate prezintă cel mai mare scor de complianţă şi mai rar două sau mai multe simptome oculare specifice infecţiilor corneene în decursul utilizării lentilelor de contact. Participanţii de sex feminin, cei cu vârsta de peste 35 de ani şi cei care utilizează lentile de contact de unică folosinţă prezintă cel mai mare scor de complianţă.

De asemenea, s-a demonstrat că există o diferenţă semnificativă între participanţii complianţi şi cei mai puţin complianţi la normele de igienă aferente utilizării lentilelor de contact. Participanţii care respectă aceste norme şi care implicit au un scor de complianţă mai mare prezintă mai rar două sau mai multe simptome oculare specifice infecţiilor corneene şi au o prevalenţă mai redusă a infecţiilor corneene diagnosticate în decursul utilizării lentilelor de contact. Aceste rezultate sunt în acord cu cele din literatura de specialitate, un studiu realizat în anul 2020 demonstrând că există o asociere între nivelul de informare şi complianţa în ceea ce priveşte utilizarea corespunzătoare a lentilelor de contact în rândul utilizatorilor, precum şi existenţa unei asocieri între nivelul de complianţă şi apariţia complicaţiilor oculare infecţioase⁽¹³⁾.

Concluzii

Rezultatele obţinute evidenţiază o complianţă redusă la regulile de igienă aferente utilizării lentilelor de contact, rezultând o prevalenţă ridicată a simptomelor oculare specifice infecţiilor corneene şi, totodată, a infecţiilor corneene în rândul utilizatorilor. Aceste rezultate subliniază importanţa educării purtătorilor de lentile de contact cu privire la utilizarea corespunzătoare a acestora şi la riscurilor infecţioase asociate, pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele şi practicile în legătură cu aceste aspecte şi pentru a putea fi prevenite astfel complicaţiile oculare severe.

Având în vedere faptul că medicul de familie este specialistul la care pacientul se poate adresa pentru infecţii corneene, este important ca acesta să cunoască riscul asocierii infecţiilor cu manipularea incorectă a lentilelor de contact. De asemenea, este importantă consilierea pacientului în vederea prevenţiei infecţiilor corneene recurente şi, implicit, a apariţiei celei mai severe complicaţii, cecitatea.  

Conflict of interests: The authors declare no con­flict of interests.