Epilepsia, o posibilă cauză de vărsături la copil

Vărsăturile alimentare pot avea multiple cauze, unele banale (indigestie, gastroenterită etc.), altele grave (meningită, tumoră cerebrală). O cauză mai puțin știută este epilepsia.

Există o formă de epilepsie numită „epilepsie focală benignă occipitală, cu debut precoce - sindrom Panayiotopoulos”, care apare la un copil normal din punct de vedere neurologic și se caracterizează prin crize apărute în general în legătură cu somnul (de noapte sau de siestă), cu manifestări de tip vegetativ (vărsături alimentare, paloare/cianoză, tahicardie, micțiuni involuntare), cu durată variabilă, frecvent cu tendință la status epileptic.

Părinții se prezintă adesea la medic și povestesc astfel: „copilul s-a trezit din somn cu senzație de greață, a vărsat, a dat ochii într-o parte/peste cap, a devenit moale ca o cârpă, nu răspundea când îl strigam, după câteva minute și-a revenit, dar era somnolent” . Foarte frecvent, această simptomatologie este interpretată de către părinți și medicul de familie/medicul de gardă ca fiind un episod de dispepsie acută, fiind tratat ca atare. Dacă episoadele se repetă sau au durată mai lungă, iar investigațiile gastroenterologice nu stabilesc cauza, atunci copiii ajung și la neurolog.
 

Filmarea manifestării de către aparținători este foarte utilă.

De mare ajutor pentru stabilirea diagnosticului este efectuarea unei electroencefalograme (EEG) atunci când descrierea manifestării sugerează o posibilă criză epileptică.

EEG poate arăta descărcări multifocale, dar în general cu predominanță posterioară.

EEG de somn poate identifica activarea importantă a descărcărilor epileptiforme, uneori această activare este marcată, situație în care vorbim despre status epileptic electric de somn sau ESES (Electric status epilepticus during slow sleep).

Sunt foarte importante identificarea și tratarea unui status epileptic electric de somn deoarece, pe termen lung, acesta poate predispune la declin cognitiv. De aceea, o electroencefalogramă de somn este obligatoriu de efectuat la toți pacienții epileptici.

Sindromul Panayiotopoulos este o formă de epilepsie cu evoluție benignă, în general, cu crize rare (dar posibil cu durată lungă), care, de regulă, răspunde favorabil la tratament, fiind autolimitată (remisiune în perioada de adolescent).

Etiologia este probabil genetică, în unele cazuri s-a raportat afectarea genei SCN1A (gena implicată în mai multe forme de epilepsie, majoritatea cu crize facilitate febril).

Această formă de epilepsie afectează în mod egal ambele sexe, iar debutul se situează în copilărie (1-14 ani). Din cauza simptomatologiei cu componentă vegetativă (greață, vărsături, paloare/cianoză), crizele pot fi interpretate greșit ca o afecțiune digestivă și astfel diagnosticul este întârziat.

Prezentare de caz

Prezentăm cazul unei fete în vârstă de 5 ani internată pentru trei episoade paroxistice apărute în somnul de noapte. Mama descrie debutul manifestărilor cu vărsături, urmate de hipotonie generalizată, alterarea stării de conștiență, privire fixă, cu durată de 3-4 minute și revenire spontană. În antecedentele personale fiziologice nu se remarcă evenimente cu semnificație patologică, dezvoltarea neuromotorie și cognitivă fiind în limite normale.

Istoricul medical relevă episoade frecvente de enterocolită/gastroenterocolită, pentru care a primit tratament simptomatic.

Examenul neurologic a fost în limite normale, cu excepția unui enuresis nocturn.

Investigațiile paraclinice (inclusiv cele gastroenterologice) au fost, de asemenea, normale.

Am efectuat EEG de veghe și am identificat descărcări epileptiforme în derivațiile posterioare, bilateral.

Rezultatul EEG împreună cu datele anamnestice și clinice au permis stabilirea diagnosticului de epilepsie cu crize focale, cu componentă vegetativă: sindrom Panayiotopoulos și instituirea tratamentului antiepileptic.

Evoluția ulterioară a fost favorabilă, fără repetarea crizelor.

EEG efectuată în somnul nocturn a relevat activarea importantă a descărcărilor epileptiforme.

În acest caz, evaluarea de către neurolog a unui copil cu vărsături recurente fără o cauză acută evidentă a dus la stabilirea diagnosticului corect și la administrarea tratamentului adecvat.

Este important de subliniat faptul că evaluarea completă a unui pacient necesită o echipă multidisciplinară: medic de familie, pediatru, gastroenterolog, radiolog, neurolog, psiholog şi, nu în ultimul rând, familia.

Această colaborare este cheia stabilirii unui diagnostic corect și a unui tratament corespunzător pentru o evoluție favorabilă a copilului.

Atunci când un copil are episoade repetate de vărsături asociate cu alterarea stării de conștiență, în special legate de somn, trebuie luată în calcul posibilitatea unei epilepsii și îndrumarea către neurolog pentru o evaluare de specialitate.