Efectele utilizării excesive a telefoanelor mobile asupra dezvoltării copiilor

În această eră digitală, telefoanele mobile sunt esențiale și influențează toți utilizatorii, inclusiv pe copii. Jumătate din populația lumii folosește în prezent tele­fonul mobil. Aproximativ 4,3 miliarde de oameni de pe glob dețin un smartphone, conform datelor dintr-un raport GSMA din 2023. Numărul total al abonamentelor de servicii mobile la nivel global a atins 8,3 miliarde, depășind populația mondială estimată la aproximativ 7,9 miliarde, potrivit unui raport Ericsson din septembrie 2023^(1,2). Aceste statistici evidențiază creșterea rapidă a utilizării dispozitivelor mobile, dar sunt și o dovadă a faptului că telefoanele mobile au devenit o parte esențială a vieții moderne.

Beneficiile utilizării telefoanelor mobile, a tabletelor etc. în rândul copiilor ar putea fi structurate astfel: comunicare facilă cu părinții, acces la informații noi, rol educațional (aplicații educaționale, platforme de învățare, videoclipuri explicative etc.), dezvoltarea abilităților tehnologice ale copiilor, socializare.

Există, din nefericire, riscuri și efecte negative asupra copiilor, în urma folosirii excesive a telefoanelor mobile. Dintre acestea, menționez: dependența de ecran (cu efecte negative precum tulburări de somn, scăderea atenției și concentrației, iritabilitate, tulburări de vedere etc.); reducerea activității fizice (risc de apariție a unor afecțiuni precum obezitate, deformări posturale etc.); izolare socială (timpul îndelungat în fața ecranelor poate să înlocuiască interacțiunile sociale); probleme de atenție și învățare; probleme sociale. Copiii și tinerii pot fi vulnerabili la cyberbullying, care poate conduce la suferință psihologică și la probleme de sănătate mintală⁽⁷⁾.

Deși oferă acces rapid la informații, divertisment și conectivitate, utilizarea excesivă a telefoanelor mobile poate afecta grav sănătatea fizică și mintală a copiilor. Cercetările recente sugerează că utilizarea excesivă a smartphone-urilor în rândul copiilor poate avea consecinţe devastatoare asupra dezvoltării fizice şi psihice.

În cadrul unui podcast găzduit de dr. Andrew Huberman, expert în neu­ro­știin­țe, profesor asociat de neu­roștiințe la Universitatea Stanford, care l-a avut ca invitat pe dr. Jonathan Haidt, profesor de psihologie socială la Universitatea din New York și autor de bestselleruri, s-a dis­cu­tat despre modul în care tehnologia și cultura influențează psihologia și sănătatea copiilor, adolescenților și adul­ților⁽³⁾.

O copilărie plină de „ecrane” conduce la tulburări în dezvoltarea psihologică, afectând negativ învățarea, reziliența, identitatea, cooperarea și rezolvarea conflictelor – abilități esențiale pentru relațiile din perioada de adult și pentru succesul profesional. Smartphone-urile alterează plasticitatea și funcția cerebrală, influențând negativ mecanis­mele neurobiologice fundamentale ce­rebrale.

Introducerea timpurie a telefoanelor mobile în perioadele sensibile de dezvoltare a copiilor mici poate perturba formarea normală a circuitelor cerebrale necesare dezvoltării sociale, emoționale și cognitive⁽³⁾. Creierul copiilor este extrem de plastic și receptiv la noi cone­xiuni și la învățarea din experiențe, dar expunerea excesivă la gratificarea instantanee (satisfacția imediată) oferită de telefoanele mobile prin intermediul rețelelor sociale, al jocurilor sau al altor aplicații poate afecta atenția, controlul impulsurilor și reglarea emoțională. 57% dintre copii experimentează dureri de cap cel puțin o dată pe lună, iar frecvența acestora s-a accentuat odată cu folosirea în exces a ecranelor⁽⁴⁾.

Un raport din 2016 al Clinicilor de Pediatrie din America de Nord a arătat că micuții care petrec mai mult timp în fața smartphone-urilor sunt susceptibili de a prezenta o durată de atenție mai scurtă și o capacitate de distragere cres­cu­tă⁽³⁾.

Telefoanele mobile pot avea un impact profund asupra sănătății mintale a copiilor, contribuind la creșterea de­pre­siei, anxietății și chiar a sinuciderilor, mai ales în rândul fetelor⁽³⁾. Re­țe­le­le de so­cializare amplifică presiunile legate de standardele nerealiste de frumusețe, hărțuirea cibernetică și căutarea va­li­dă­rii. Imaginația și creativitatea sunt slab dez­vol­ta­te la această categorie de copii. Apar frecvent tulburări de atenție și de con­cen­trare.

Preșcolarii lăsați mult timp în fața ecranelor telefoanelor mobile tind să prefere jocuri simple caracteristice copiilor mai mici care implică doar relațiile de tip cauză-efect, în loc să participe la jocuri complexe, imaginative, care simbolizează viața din jurul lor (jocul de-a mama și tata, de-a polițiștii sau pompierii, de-a doctorii etc.).

Una dintre consecințele semnificative ale utilizării în exces a dispozitivelor media constă în felul în care copiii socializează. Dacă în trecut ei își petreceau timpul împreună, în grupuri, în prezent copiii nu mai simt nevoia să fie împreună fizic cu prietenii, fiind suficient să se conecteze și se pot juca online. Totuşi, aceasta nu reprezintă joacă, ci timp petrecut în fața ecranului. Pentru a putea să învețe semnificația expresiilor faciale, limbajul corporal sau tonul vocii, copiii au nevoie să petreacă mai mult timp cu prietenii de vârsta lor. Smartphone-urile îi determină pe copii să își gestioneze identitatea virtuală, afectând conexiunile reale și limitând experiențele autentice de învățare socială⁽³⁾.

În ultima vreme se remarcă modifi­carea felului în care copiii învață. Cu ajutorul device-urilor, copiii nu mai au nevoie să se informeze, să caute informații, să realizeze conexiuni între informațiile găsite, deoarece le primesc instant, fără prea mult efort. Este important pentru părinți să nu interzică accesul la device-uri, ci să găsească cele mai eficiente soluții prin care copiii să se joace și cu altceva în afară de dispozitive. Tehnologia modernă le permite copiilor să vadă cum se fac diverse lucruri, dar părinții trebuie să se asigure că micuții au oportunitatea de a face lucruri cu adevărat.

În prezent se cunoaște impactul dez­vol­tării cortexului prefrontal în timpul pubertății asupra controlului impul­su­rilor, luării deciziilor și gestionării com­por­ta­men­tu­lui social. Utilizarea ex­ce­si­vă a telefoanelor interferează cu dez­vol­ta­rea cortexului prefrontal, prin ofe­ri­rea de recompense instantanee, în loc să învețe să aștepte și să muncească pen­tru recompense. Aceasta poate conduce la dificultăți în autoreglarea și con­tro­lul impulsurilor. Există riscuri de dependență create de notificările și in­te­rac­țiu­nile de pe rețelele sociale, ca­re eliberează dopamină și pot conduce la utilizare compulsivă. Acest com­por­ta­­ment afectează nu doar autocontro­lul, ci și alte aspecte ale vieții, cum ar fi performanța școlară și relațiile in­ter­uma­ne^(5,6).

Pentru a limita riscurile asociate cu utilizarea smartphone-urilor de către copii, părinții pot adopta următoarele măsuri:

• Amânarea deținerii unui smartphone. Introducerea acestora ar trebui să fie întârziată până când copiii ajung la liceu, pentru a evita interferența cu dezvoltarea creierului. Nu se recomandă utilizarea telefoanelor mobile de către copiii cu vârsta mai mică de 2 ani, având în vedere că în această perioadă creierul se află într-un intens proces de dezvoltare, iar stimularea reală (sunete, interacțiuni, atingeri etc.) este esențială (OMS).
• Stabilirea unor limite clare de timp pentru utilizarea telefonului.
• Control parțial, cu scopul de a monitoriza aplicațiile și conținutul acestora.
• Limitarea utilizării rețelelor sociale. Este recomandat să restricționați accesul la rețele sociale până la vârsta de 16 ani, pentru a preveni impactul negativ asupra sănătății mintale.
• Stabilirea unui echilibru între jocul în aer liber, activitățile sociale și tehnologie.
• Implementarea zonelor fără ecran acasă. Este important să creați spații fără dispozitive digitale, în special în timpul meselor și înainte de culcare.
• Părinții trebuie să fie un exemplu pozitiv pentru copii. Comportamentul adulților în relație cu device-urile influențează direct atitudinea copiilor.

Un nou studiu privind utilizarea teh­no­logiilor mediatice digitale de către tineri a scos la iveală rezultate sur­prin­ză­toare, inclusiv dovezi conform cărora de­ți­ne­rea unui smartphone ar putea fi de fapt în beneficiul copiilor⁽⁷⁾. Studiul su­ge­rea­ză, de asemenea, o legătură între postarea pe rețelele sociale și diverse re­zul­ta­te negative, precum și date care aso­cia­ză cyberbullyingul cu depresia, furia și semne de dependență de mediile digitale.

Sondajul Life in Media, condus de o echipă de cercetători de la University of South Florida, a chestionat peste 1500 de copii, cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani, din Florida, arătând că „experiențele din timpul copilăriei și adolescenței pot influența starea de să­nă­ta­te mai târziu în viață. Acest stu­diu ne va ajuta să înțelegem impac­tul uti­li­ză­rii media digitale asupra ca­li­tă­ții somnului și a sănătății mintale la ado­les­cenți, influențând în cele din ur­mă intervențiile pentru a atenua orice efec­te nocive”⁽⁷⁾.