SUPLIMENT DERMATO-COSMETOLOGIE

Cosmetice vs. Cosmeceutice

 Cosmetics vs. Cosmeceuticals

First published: 02 mai 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

Abstract

The cosmetics industry has today a unique position. It is characterized by extremely competitive marketing strategies and depends on its ability to rapidly introduce innovative new products on the market. Cosmeceuticals are products applied topically (skin care products, sunscreen products, hair care products) that are able to affect the biological function of the skin due to the type of functional ingredients contained.
Cosmeceuticals market will continue to evolve in line with advances that will be made to harmonize and for global legislative regulation, to ensure stability, effectiveness and safety of these products.

Keywords
cosmetics, cosmeceuticals, regulations, development prospects, harmonization

Rezumat

Industria produselor cosmetice deține astăzi o poziție unică, se caracterizează prin strategii de marketing extrem de competitive și depinde de capacitatea sa de a introduce rapid noi produse inovatoare pe piață. Cosmeceuticele sunt produse cu aplicare topică (produse de îngrijire a pielii, produse fotoprotectoare, produse de îngrijire a părului) capabile de a afecta funcția biologică a pielii datorită tipului de ingrediente funcționale pe care le conțin. 
Piața cosmeceuticelor va continua să evolueze în paralel cu progresele care vor fi făcute, în sensul armonizării și reglementării legislative globale, al asigurării stabilității, eficacității și siguranței acestor produse

Introducere

De la începutul existenței umane, produsele cosmetice au fost foarte importante în asigurarea stării de sănătăte și a igienei corporale, fără a minimiza valențele lor spirituale. Originea produselor cosmetice se pierde în negura timpurilor și este de obicei atribuită vechilor egipteni, secondați de vechii sumerieni. Primele atestări documentare ale cosmeticelor figurează în papirusul Ebers (1600 î.Hr.). Cosmetologia ca știință, prin cele două ramuri reprezentative, cosmetologia integrală și cosmetologia decorativă, este astăzi în măsură să managerieze problemele de bioestetică și să studieze mijloacele individuale de menţinere a pielii în perfectă sănătate și frumuseţe pe un interval de timp cât mai lung posibil.

În acest context, asigurarea asistenţei farmaceutice a populaţiei din țara noastră implică furnizarea de servicii competente, în scopul realizării corecte a tratamentelor nu doar cu medicamente, ci și cu alte produse pentru sănătate, printre care figurează și produsele cosmetice (Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 639 din 05.06.2006).

Cosmetice. Cosmeceutice. Definiții. Aspecte de reglementare. Clasificare

Și în prezent, cosmeticele, în marea lor varietate de prezentare și compoziție, își păstrează aceleași atribute ca la începutul existenței lor, cu apariția și a altor categorii de produse hibride sau borderline reprezentate de cosmeceutice și nutricosmetice.

Conform Cosmetic Products Notification Portal (CPNP), sistemul de notificare online creat pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele cosmetice, produsul cosmetic este definit ca „orice substanţă sau amestec care urmează să fie pus în contact cu diverse părţi externe ale corpului uman, precum piele, păr, unghii, buze, organe genitale externe, sau cu dinţii și mucoasa bucală, cu scopul exclusiv sau principal de a le curăţa, a le parfuma, a le modifica aspectul și/sau a le corecta mirosurile corporale și/sau a le proteja ori a le menţine în bună stare“. În sensul definiţiei, anumite articole nu sunt considerate produse cosmetice: de exemplu, perucile sau dispozitivele (aparatele) de înfrumuseţare nu sunt considerate produse cosmetice. Există anumite articole care sunt impregnate cu produse cosmetice (ex.: șerveţele demachiante, serveţele parfumate etc.).

Clasificarea produselor cosmetice este diversă, dar ne vom rezuma la cea care corespunde scopurilor specificate în definiţia produsului cosmetic reprezentate în industria produselor cosmeticelor europene de produse pentru:

  • îngrijirea pielii, inclusiv protecţie solară și alte produse de îngrijire a pielii;
  • îngrijirea părului, inclusiv șampoane, balsamuri;
  • îngrijirea corpului, inclusiv deodorante și o gamă largă de articole de toaletă;
  • produse decorative, inclusiv pentru îngrijirea unghiilor, ochilor.

Produsele cosmetice conțin ingrediente cosmetice definite ca „orice substanță sau preparat de origine sintetică ori naturală folosit în compoziția unui produs cosmetic, cu excepția impurităților din materiile prime folosite, materialelor tehnice auxiliare folosite în prepararea produsului final, dar care nu sunt prezente în acesta, și a materialelor folosite în cantități strict necesare ca solvenți sau purtători de parfum ori compoziții aromatice“.

Înregistrarea și notificarea produselor cosmetice în România

Documentaţia de notificare cuprinde în principal două părţi:

  • informaţii privind producătorul/ importatorul produsului cosmetic,
  • informaţia produsului cosmetic (I.P.C.) (tabelul 1).
Informația-produsului-cosmetic

Principalele acţiuni urmărite prin aplicarea cosmeticelor sunt: menţinerea hidratării normale, a gresării fiziologice a tegumentului, revitalizarea pielii, creșterea turgescenţei, a conţinutului în elemente minerale și proteine.

Datele prezentate în tabelul 1 evidențiază toate aspectele de reglementare care vizează materiile prime folosite la obținerea produselor cosmetice, descrierea detaliată a fluxului tehnologic, cu respectarea principiilor de bună practică de fabricaţie pentru produsele cosmetice, controlul produsului cosmetic, stabilitatea acestuia și mai ales evaluarea riscului pentru sănătatea umană a produsului cosmetic și elemente de cosmeto-vigilență.

Conceptul de cosmeceutice a fost creat în 1961 de Raymond Reed, fondator al Societății Chimiștilor Cosmeticieni din Statele Unite ale Americii, dar a fost popularizat de dermatologul american dr. Albert Kligman, de la Universitatea din Pennsylvania, în 1984, pentru a defini substanțele biologic active (cosmetic active) care nu pot fi încadrate drept cosmetice sau ca medicamente.

În ultima perioadă de timp a fost posibilă diferenţierea preparatelor cosmetice de cele biocosmetice care conţin substanţe biologic active, apropiate de preparatele de uz dermatologic și care realizează o cosmetică terapeutică.

Substanţele biologic active (hormoni, vitamine, enzime, alcaloizi, aminoacizi, antibiotice, antiseptice, astringente, dezodorizante, substanţe fotoprotectoare, compuși cu fluor) acţionează ca un adjuvant eficient în revitalizarea și menţinerea troficităţii pielii.

Cosmeceuticele sunt folosite atât pentru hrănirea, cât și pentru îmbunătățirea aspectului pielii, mai ales în produsele anti-aging, și au fost, de asemenea, documentate ca fiind agenți activi în vindecarea diverselor afecțiuni dermatologice.

Cosmeceuticele nu sunt reglementate ca atare în Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii sau Japonia. În Uniunea Europeană, cele mai multe sunt considerate în continuare produse cosmetice. Nu există nici o încadrare juridică recunoscută pentru cosmeceutice, oriunde în lume, comparativ cu definiția legală a unui cosmetic sau a unui medicament.

Pentru conceptul de cosmeceutice se pot folosi mai mulți termeni sinonimi, cum ar fi: „produse cosmetice de performanță“, „produse cosmetice funcționale“, „dermaceutice“, „cosmetice active“, „fitocosmetice“, „skinceutice“ și „nutricosmetice.

Clasificarea cosmeceuticelor

Datorită creșterii popularității cosmeceuticelor, acestea sunt special preparate și comercializate în diferite categorii pentru îngrijirea corpului, îngrijirea feței, îngrijirea pielii, îngrijirea și creșterea părului, dar și în cosmeceutice pentru protecție solară. Aceste preparate conțin de obicei ingrediente care previn sau modifică procesul de îmbătrânire cutanată, ce este în mare parte cauzat de molecule de oxigen puternic reactive, care afectează structura pielii extrinsec sau intrinsec.

Există mulți compuși de origine vegetală ce se găsesc în diferite preparate cosmeceutice, cum ar fi: quercetolul, hesperina, diosmina, nangiferina, luteina, licopenul, acidul rosmarinic, acidul elagic și acidul clorogenic.

În ciuda folosirii răspândite a substanțelor de origine vegetală în cosmeceutice, foarte puține dintre aceste cosmeceutice prezintă dovezi științifice asupra eficacității lor. Un raport recent arată că studiile clinice publicate au fost efectuate doar pe soia, ceai verde și negru, rodie și curmale pentru tratamentul extrinsec al îmbătrânirii.

Din cauza lipsei de studii clinice și preclinice cu substanțele naturale din cosmeceutice în ceea ce privește eficacitatea și siguranța folosirii lor, există o nevoie urgentă de validare științifică a acestor preparate.

Caracteristicile dezirabile ale produselor cosmeceutice vizează eficacitatea, siguranța, concentraţia optimă, forma biologic activă, formularea, capacitatea de penetrare, stabilitatea, retenţia la nivelul pielii, inovația, brevetarea, metabolismul la nivelul pielii și o tehnologie accesibilă de fabricare.

Evaluarea unui nou produs cosmeceutic care revendică un efect fiziologic benefic trebuie să răspundă cel puțin acestor trei cerințe:

1. Poate ingredientul activ să penetreze stratul cornos și să fie cedat în concentrații suficiente pentru ținta vizată în piele, într-un interval de timp în concordanță cu mecanismul său de acțiune?

2. Ingredientul activ prezintă un mecanism biochimic specific de acțiune în celula‑țintă sau țesut din pielea umană?

3. Sunt publicate studii peer-review, studii dublu-orb, studii clinice controlate placebo, statistic semnificative pentru a dovedi eficacitatea?

Principalele clase de substanțe biologic active utilizate la obținerea cosmeceuticelor sunt redate în tabelul 2.
 

Substanțe-biologic-active-prezente-în-cosmeceutice

De asemenea, sunt luate în considerare și următoarele aspecte legate de:

  • excipienții utilizați pentru asigurarea formulării, stabilității (surfactanți, emulgatori, agenți de creștere a vâscozității, apă);
  • tehnologia de obținere adecvată;
  • controlul calității produsului, stabilitatea produsului.
Cosmeceutice care conțin vitamina C


În ceea ce privește formularea cosmeceuticelor, nanotehnologia reprezintă o soluție de moment. Utilizarea nanoparticulelor în cosmeceutice asigură:

  • stabilitatea ingredientelor cosmetice (vitamine, acizi grași nesaturați și antioxidanți) prin încapsulare;
  • o protecție eficientă a pielii la acțiunea razelor ultraviolete;
  • aspect estetic plăcut (de exemplu, în produsele de protecție solară minerale);
  • direcționarea ingredientului activ la locul dorit;
  • eliberarea controlată a ingredientelor active pentru efect prelungit.
Cosmeceutice cu acizi organici (α-hidroxiacizi și β-hidroxiacizi)

Studiile publicate privind acțiunea topică a cosmeceuticelor sunt necontrolate și sunt efectuate pe grupuri mici de studiu. Producătorii trebuie să finanțeze studiile
clinice controlate, dublu-orb, pentru a demonstra eficacitatea acestor produse (așa cum a fost făcut pentru acidul retinoic).

Produsele cosmeceutice conțin doar câteva metale, printre ele numărându-se zincul, cuprul, seleniul, stronțiul, magneziul, manganul sub formă de săruri și complecși organici.

Metalele au funcții specifice atunci când acționează asupra pielii, funcții de obicei asociate cu rolul lor de cofactori necesari în activitatea metaloenzimelor; mecanismele asociate metalelor individuale sunt variate.

Unii compuși metalo-organici funcționează foarte bine singuri; de exemplu, zinc piritionul și sulfura de seleniu sunt agenți antifungici care pot fi folosiți și ca agenți antimătreață. Zincul este, de asemenea, asociat cu proteine antioxidante și cu metalotionina.

Cuprul este un cofactor în cazul multor proteine (liziloxidaza și prolilhidroxilaza) implicate în sinteza colagenului. Seleniul este un cofactor în cazul unor enzime antioxidante (glutationperoxidaza și tioredoxinreductaza).

Unele metale și complecșii lor sunt colorați (de exemplu, cuprul este albastru-verde), astfel încât poate fi o provocare estetică utilizarea lor la doze mari.

Sărurile metalice, de asemenea, pot afecta stabilitatea și eficacitatea agenților de îngroșare din formulare.

De exemplu, avobenzona folosită ca filtru de protecție solară UVA poate fi inhibată de Zn din formula fotoprotectoare, rezultând:

  • cristalizarea avobenzonei din soluție,
  • colorarea produsului (îngălbenire),
  • scăderea eficacității protecției solare.

Peptidele bioactive sunt folosite din ce în ce mai mult în conținutul produselor pentru îngrijirea tenului. Există mai multe motive ce justifică acest interes ridicat pentru peptidele bioactive, iar cel mai important este activitatea biologică pe care o au asupra tenului. Peptidele au o contribuție semnificativă în foarte multe procese naturale ce țin de îngrijirea tenului, precum modularea proliferării celulare, migrația celulelor, inflamația, angiogeneza, melanogeneza, sinteza și reglarea proteinelor.

În plus, peptidele folosite au de obicei în componență L-aminoacizi, care în general nu sunt imunogeni și din ei se obțin aminoacizi individuali. Deși sinteza peptidelor este simplă și scalabilă, prețul lor este influențat de numărul de aminoacizi de care este nevoie și de tipul acestora.

Proprietățile care se aplică unui ingredient cosmeceutic se aplică și peptidelor bioactive, incluzând aici activitatea reproductibilă, stabilitatea, siguranța, formularea și eliberarea. Având în vedere variațiile în secvența aminoacizilor, numărul de aminoacizi, folosirea derivaților din aminoacizi, numărul de posibile peptide este infinit. Unele peptide cu secvențe cunoscute prezintă interes în rândul industriei cosmeceuticelor, cum ar fi pal-KTTKS - palmitoyl-lysine-threoninethreonine-lysineserine (Matrixyl), Ac-EEMQRR - acetyl-glutamate-glutamate-methionineglutamine-arginine-arginine (Argireline) și tripeptidul Cu-glycine-histidine-lysine, Cu-GHK.

Peptida pal-KTTKS este un fragment de colagen dermal uman care stimulează producția de colagen nou și a fost propusă pentru tratarea rănilor. Sinteza pal-KTTKS funcționează și în stimularea producției de colagen in vitro. De asemenea, la niveluri scăzute, pal-KTTKS reduce excesul dermal de GAG, acest efect contribuind la tratamentul antirid. La fel ca și KTTKS, GHK este tot un fragment de colagen dermal. Cuprul este un element esențial pentru activitatea liziloxidazei, o enzimă implicată în sinteza colagenului. Cu-GHK a stimulat vindecarea rănilor, crescând producția de colagen.

Ac-EEMQRR este descrisă drept un Botox-like, care „relaxează“ mușchii implicați în crearea ridurilor faciale.

Peptida pal-KTTKS este foarte eficace, cu rezultate la concentrații foarte scăzute in vitro. S-a dovedit că pal-KTTKS îmbunătățește aspectul pielii cu riduri. Această peptidă este bine tolerată de către participanții la experiment, nu irită pielea și nici nu intervine în funcția de barieră a pielii.

Comparativ cu pal-KTTKS, alte peptide necesită concentrații mai mari, cum ar fi 2% pentru Cu-GHK și chiar 10% pentru Ac-EEMQRR. Un dezavantaj îl reprezintă rata scăzută de penetrare a peptidelor, în special în cazul creșterii numărului de aminoacizi reziduali. O soluție constă în adăugarea în formulă a palmitatului, care crește absorbția prin piele.

 Un alt dezavantaj este prețul. Dacă numărul de aminoacizi reziduali crește, costul peptidei devine și el mai ridicat. Ca urmare, un număr mic de peptide poate fi folosit în produsul final (acceptabil dacă peptida este puternică) sau costul produsului final este ridicat.

Perspectivele dezvoltării cosmeceuticelor vor viza următoarele direcții:

  • validarea eficacității ingredientelor, în special a extractelor naturale, a compușilor de origine vegetală;
  • orientarea spre produsele naturale și extracte care vor continua să înlocuiască materialele chimice;
  • conceperea unor sisteme de eliberare mai complexe și eficiente, oferind eliberarea controlată a substanțelor bioactive;
  • cercetarea și dezvoltarea sistemelor de tip nanostructuri (lipozomi, niozomi, nanocristale);
  •  descoperirea de noi substanțe bioactive fotoprotectoare cu spectru larg de protecție solară;
  • reglementarea și armonizarea legislativă globală în domeniul cosmeceuticelor.

Concluzii

Industria cosmeticelor reglementată și cvasiarmonizată se caracterizează prin strategii de marketing extrem de competitive și depinde de capacitatea sa de a introduce rapid noi produse inovative pe piață.

Se poate concluziona cu ușurință că piața cosmeceuticelor va continua să evolueze în paralel cu progresele care vor fi făcute în sensul armonizării și reglementării legislative globale, al asigurării stabilității, eficacității și siguranței acestor produse.

Bibliografie

  1. Abdullah B. J., Nasreen R., Cosmeceuticals: a revolution in cosmetic market, International Journal of Pharmacy & Technology, 2012, 4 (1), 3925-3942.
  2. Alka Lohani, Anurag Verma, Himanshi Joshi, Niti Yadav, Neha Karki, Nanotechnology-Based Cosmeceuticals, ISRN Dermatology, Volume 2014, Article ID 843687, 14 pages, http://dx.doi.org/10.1155/2014/843687.
  3. Anuradha S. N., Vilashene A., P. Ganasan, Lalithambigai A., P. Joobi, Arunkumar S., „Cosmeceuticals“: An opinion in the direction of pharmaceuticals, Asian J Pharm Clin Res, 8 (2), 2015, 64-69.
  4. Peter Elsner, Howard I. Maibach Cosmeceuticals-Drugs vs Cosmetics, Marcel Dekker, Inc. New York. 2000; 23:1-11.
  5. Victoria Hîrjău, Dumitru Lupuleasa, Ana Maria Dumitrescu – Dermato-cosmetologie, Editura Polirom, 1997.
  6. Kadam Vaishali S., Chintale Ashwini G., Deshmukh Kshitija P., Nalwad Digambar N., Cosmeceuticals an emerging concept: a comprehensive review, International Journal of Research in Pharmacy and Chemistry, 2013, 3 (2), 308 – 316.
  7. Bello Shaibu Oricha, Cosmeceuticals: A review, African Journal of Pharmacy and Pharmacology, 4 (4), 2010, 127-129.
  8. Priyank Sharma, Cosmeceuticals: Regulatory scenario in U.S, Europe & India, International Journal of Pharmacy & Technology, 2011, 3 (4), 1512-1535.
  9. Nikita Wanjari, Jyotsna Waghmare, Review on Latest Trend of Cosmetics-Cosmeceuticals, International Journal of Pharma Research & Review, 2015; 4 (5):45-51.
  10. Cosmetic Products Notification Portal (CPNP), http://ec.europa.eu/consumers/sectors/cosmetics/files/pdf/cpnp_user_manual_en. pdf.

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT FARMACOLOGIE | Ediţia 4 / 2016

Beneficiile uleiului de cocos în cosmetică

Georgeta Pavalache

Conform Directivei Europene 93/35/EEC (Comisia Europeană), „produsele cosmetice“ se definesc ca orice substanţă sau preparat destinat intrării în c...

01 iunie 2016
COSMETICE NATURALE | Ediţia 6 191 / 2019

Surfactanţi naturali

Diana Dăncău, Georgiana Niţulescu

Conştientizarea problemelor de mediu, precum şi a celor de sănătate publică are ca efect orientarea consumatorilor spre produse ecologice. Piaţa pr...

21 noiembrie 2019
DERMATOCOSMETICĂ | Ediţia 5 202 / 2021

Îmbătrânirea cutanată între prevenţie şi tratament. Ingrediente cosmetice anti-aging

Ioana Lavinia Radulian, Georgiana Niţulescu

Deşi ireversibilă, îmbătrânirea pielii poate fi încetinită.

30 octombrie 2021
NUTRICOSMETICĂ | Ediţia 6 191 / 2019

Nutricosmetice. Actualităţi şi perspective

Florentina Roncea, Radu Cazacincu, Horaţiu Mireşan, Romulus Adrian Roșca

Astăzi, consumatorii sunt foarte atenţi cu alimentele pe care le consumă şi există, de asemenea, o cerere din ce în ce mai mare de produse naturale...

21 noiembrie 2019