Vitamina K2 naturală și sănătatea oaselor
Este un fapt dovedit că persoanele care suferă atât de boli cardiovasculare, cât și de osteoporoză prezintă o lipsă de calciu. Calciul a fost găsit depozitat pe pereții vaselor de sânge – rezultând artere rigide și fragile –, fiind insuficient în oase și afectând astfel rezistența și densitatea lor. Prin urmare, nu este suficient a se consuma cantitatea necesară de calciu, fiind nevoie și de o distribuire și utilizare corespunzătoare a mineralului în corp. 
O cantitate mică de calciu poate duce la oase friabile, iar o cantitate mai mare îmbunătățește sănătatea oaselor, dar duce la calcifierea arterelor, rezultând o proastă circulație a sângelui, cu creșterea riscului de evenimente cardiovasculare. Acest efect este cunoscut sub numele de „paradoxul calciului“. 
Osul este format dintr-un strat exterior compact, dur și o matrice interioară spongioasă, care este o substanță vie. Întregul schelet osos este complet înlocuit o dată la 7 ani, printr-un proces de remodelare. Acest proces este reglat de osteoblaste, celule care construiesc oasele, și osteoclaste, celule care descompun țesutul osos. Atâta timp cât acțiunea de construcție a osului (absorbție) este mai mare decât cea de distrucție osoasă (resorbție), procesul de menținere a oaselor în stare de sănătate este ținut sub control. 
Osteoblastele produc osteocalcin, o proteină dependentă de vitamina K2, care participă la procesul de legare a calciului în matricea osoasă, ducând la creșterea conținutului mineral al osului. Funcția sa este să dea rezistență scheletului osos și să-i minimizeze susceptibilitatea la fracturi. Osteocalcinul are nevoie de vitamina K2 pentru a funcționa optim – pentru a trece în forma activă – iar deficiența de lungă durată de vitamină K2 determină o reducere semnificativă a densității și calității oaselor. Celulele care descompun scheletul (osteoclastele) vor îndepărta mai mult țesut osos decât pot înlocui celulele producătoare (osteoblastele) și apare astfel o pierdere lentă, constantă și progresivă de țesut osos la nivelul oaselor, care în final duce la rarefierea și degradarea osului. În aceste condiții, apare un risc crescut de fracturi osoase. 
Activarea osteocalcinului are loc printr-o reacție de carboxilare, în care vitaminele K2 acționează ca un cofactor pentru gamaglutamil carboxilază - enzimă care transformă resturile de acid glutamic (Glu) ale osteocalcinului în resturi de gama‑carboxiglutamat (Gla), dându-le astfel abilitatea de a lega ioni de calciu. 
Raportul dintre osteocalcinul necarboxilat (inactiv) și cel carboxilat (activ) este un indicator important al statusului vitaminelor K în relație cu sănătatea oaselor. 
Vitamina K este recirculată, permițând organismului să o refolosească (figura 1). 
Se estimează că o moleculă de vitamină K este capabilă să carboxileze aproximativ 500.000 de molecule de proteine.
Reducerea numărului de grupări carboxilate din structura osteocalcinului (determinată de deficitul de vitamină K2) este asociată cu diminuarea densității osoase și creșterea riscului de fracturi.
Cercetările efectuate de Hart și colab(1) (1984) au arătat că pacienții cu fractură de col femural au o concentrație foarte scăzută de vitamine K în sânge. Aceasta a fost o primă constatare care sugera o asociere între nivelul scăzut de vitamine K și sănătatea osoasă precară. În ultimii ani au fost publicate multe articole științifice care susțin această descoperire. 
De asemenea, au fost descoperite mecanisme colaterale prin care vitaminele K pot modela metabolismul oaselor. Cercetările au arătat că vitamina K2 sintetică (sub formă de MK-4) – dar nu și vitamina K1 (administrate la aceeași doză) – poate reduce procesul de distrucție osoasă, prin inhibarea osteoclastelor. Lanțul lateral al vitaminelor K inhibă activarea osteoclastelor, probabil prin alt mecanism decât acela de cofactor al carboxilării enzimatice(2,3)
Raportul dintre osteocalcinul necarboxilat (ucOC) și cel carboxilat (cOC) este un indicator important al statusului vitaminelor K la nivelul oaselor. Un raport crescut de ucOC/cOC este corelat cu o sănătate precară a oaselor și cu o creștere a riscului de osteoporoză și fractură de șold(4,5,6,7,8).
Un studiu efectuat de Knapen și colab.(9) susține faptul că vitamina K2 este importantă pentru menținerea rezistenței osoase la femeile aflate la post-menopauză, prin îmbunătățirea conținutului mineral al oaselor și a lățimii colului femural. Acest studiu din 2003 a dezvăluit faptul că vitamina K2 este capabilă să prevină pierderea masei osoase. Studiul, desfășurat pe parcursul a trei ani, a investigat două grupuri de pacienți: un grup‑martor care nu a luat suplimente și un grup care a fost supus unei administrări de MK-4 (în doze mari). Rezultatele au arătat că administrarea de vitamina K2 este asociată cu reducerea pierderii rezistenței osoase.
 
Figura 1.
Figura 1.


Un studiu interesant realizat de Kaneki și colab.(10),  arătând corelația dintre consumul de Natto și osteoporoză, sugerează faptul că nivelul ridicat de MK-7 din Natto contribuie la îmbunătățirea sănătății oaselor. Creșterea consumului de MK-7 prin alimentație cu Natto duce la un nivel mai bun de osteocalcin activat și reduce riscul de fracturi.
Aceste rezultate au fost confirmate în 2006 într-un studiu realizat de Ikeda și colab.( 11) care a arătat că alimentația cu Natto, conținând o cantitate crescută de menchinonă-7, poate ajuta la prevenirea evoluției osteoporozei. Cei trei ani de studiu efectuat pe 944 de femei (cu vârsta cuprinsă între 20 și 79 de ani) leagă consumul de MK-7 de inhibarea pierderii densității minerale osoase.
Recent, un studiu publicat în 2008 de Yaegashi și colab.(12) arată că un status mai bun al vitaminelor K în organism reduce riscul fracturilor de șold. Calciul, magneziul, zincul și vitamina D au fost, de asemenea, importante în acest studiu. În orice caz, s-a stabilit că vitamina K2 naturală din Natto este factorul decisiv pentru îmbunătățirea sănătății oaselor. Consumul de vitamina K2 a fost în mod evident asociat cu scăderea riscului de fracturi de șold, indicând un rol important al MK-7 în prevenirea afecțiunilor oaselor.
A fost demonstrat faptul că vitamina K2 este mult mai eficientă decât vitamina K1, la aceeași doză, pentru menținerea osteocalcinului carboxilat.( 13) Din cele două forme disponibile ale vitaminei K2, doar MK-7 s-a dovedit a fi eficientă la doze care nu depășesc doza zilnică recomandată de vitamine K. 

Mena Q7® – vitamina K2 naturală și osteoporoza

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că osteoporoza afectează peste 200 de milioane de persoane pe glob. Supraponderea și obezitatea aduc o solicitare suplimentară asupra oaselor, de aceea se anticipează un număr în creștere al oamenilor suferinzi de osteoporoză. 
În întreaga lume, unu din trei bărbați ar putea suferi o fractură osteoporotică în viitor, în timp ce riscul la femei este de aproape 50%. Femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații din cauza a doi factori. În general, ele au mai puțină masă osoasă de la început și sunt mai predispuse la pierderi osoase decât bărbații, în perioada de după încheierea formării scheletului osos. În al doilea rând, după menopauză, pierderile anuale de masă osoasă sunt accentuate cu fiecare an care trece (figura 2). 
În prezent nu există niciun medicament care să vindece bolile osteoporotice. Cercetările au arătat că este dificil de restabilit complet structura osoasă care a fost alterată în osteoporoză. Obiectivul comun al tratamentului medicamentos și al administrării de suplimente nutritive este acela de a scădea riscul fracturilor prin reducerea pierderii osoase, îmbunătățind formarea oaselor, densitatea și rezistența lor. 
Prevenirea osteoporozei este foarte importantă, iar consumul regulat de vitamină K2 (în cantitatea recomandată) este foarte important și ușor de realizat cu Mena Q7® vitamina K2 naturală.
La ora actuală, pentru a preveni osteoporoza, se recomandă schimbarea stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, consumul limitat de alcool, exerciții fizice regulate și consumul de suplimente nutritive care combină calciul și vitamina D.
Administrarea de calciu este frecvent recomandată femeilor sănătoase aflate la post-menopauză pentru a asigura sănătatea oaselor. Se crede că suplimentarea cu calciu este sigură și foarte bine tolerată, putând să apară doar ușoare efecte adverse. Totuși, rezultatele unui studiu clinic recent din Noua Zeelandă(14) (2008) arată contrariul. Acest studiu a investigat efectele consumului zilnic de calciu (1.000 mg) pe o perioadă de 5 ani consecutivi asupra metabolismului și densității oaselor la femeile sănătoase aflate la post-menopauză. În urma studiului s-a dezvăluit faptul că suplimentarea cu calciu este bună pentru oase, dar în același timp este asociată cu creșterea frecvenței evenimentelor cardiovasculare, în mod particular a infarctului miocardic. Așadar, deși efectul suplimentării cu calciu a fost benefic pentru sănătatea oaselor, el a fost în detrimentul sănătății cardiovasculare.
Din păcate, niciunul din tratamentele pentru osteoporoză disponibile în prezent nu poate vindeca această boală. Cercetările au arătat că este dificil de restabilit complet structura osoasă care a fost slăbită în osteoporoză. Așadar, prevenirea osteoporozei este foarte importantă, iar consumul regulat de vitamină K2 (în cantitatea recomandată) este foarte important și ușor de realizat.
Figura 2. Pierderile de masă osoasă în funcție de vârstă
Figura 2. Pierderile de masă osoasă în funcție de vârstă
Figura 3. Evoluția masei osoase în funcție de vârstă
Figura 3. Evoluția masei osoase în funcție de vârstă


Vitamina K2 naturală și sănătatea copiilor 

În perioada pubertății și a adolescenței, țesuturile osoase cresc și se dezvoltă mult mai intens. După ce se obține masa osoasă maximă la finalul primilor 20 de ani ai vieții, o vreme, aceasta se menține în platou, apoi începe să apară treptat, cu vârsta, pierderea osoasă (figura 3). 

Probabilitatea de apariție a osteoporozei în cursul vieții este strâns legată de cantitatea de țesut osos format înainte de vârsta de 30 de ani. Oasele puternice formate în copilărie reduc riscul osteoporozei și al fracturilor mai târziu (Prynne CJ și colab. 2005, Public Health Nutrition). Realizarea unui vârf ridicat al masei osoase în copilărie este importantă pentru prevenirea bolilor osoase la maturitate (van Summeren M și colab., 2008, British Journal of Nutrition).
Cercetările recente au indicat faptul că majoritatea copiilor au deficiențe de vitamină K. O dietă bine echilibrată ar trebui să asigure cantitatea adecvată de vitamine K. Cu toate acestea, conform raportului prezentat de CJ Prynne și colab. (15), aportul de vitamine K în momentul de față este semnificativ mai scăzut decât acum 50 de ani, iar consumul zilnic de vitamine K a scăzut gradual din 1950 (figura 4). 
Consumul majoritar de alimente procesate și reducerea vegetalelor și a alimentelor bogate în vitamina K au determinat un aport nesatisfăcător. 
Rolul benefic al vitaminei K la copii este confirmat, printre altele, de un studiu realizat de van Summeren și colab.(16) Ei au demonstrat că există o legătură strânsă între un nivel mai bun al vitaminei K în organism și conținutul ridicat de minerale din oase (van Summeren M și colab., 2008, British Journal of Nutrition). 
Acest efect a fost recent raportat și de O’Connor și colab.(17) care, într-un studiu pe 223 de fete sănătoase (de 11-12 ani), a arătat că un nivel mai bun de vitamină K în organism este asociat cu o densitate minerală osoasă mai bună. 
Pe de altă parte, copiii cu o deficiență îndelungată de vitamină K indusă de tratamentul cu anticoagulante au suferit o scădere semnificativă a masei osoase. Acest fapt ilustrează consecințele lipsei vitaminei K în dezvoltarea oaselor. Activitatea metabolică a oaselor este, prin urmare, asociată cu statutul vitaminei K în organism. 
Atât metabolismul osos, cât și producția de osteocalcin sunt la niveluri ridicate în timpul dezvoltării și creșterii oaselor, sugerând că este necesar și un nivel ridicat de vitamină K2 (Szulc P. și colab., 2000, Osteoporosis Int.). Nivelul osteocalcinului în oase la copii este de 8-10 ori mai ridicat decât la adulți, dar o cantitate ridicată de osteocalcin din sânge este necarboxilat (inactiv), ceea ce înseamnă că necesitățile de vitamină K2 ale organismului nu sunt îndeplinite.
Realitatea este că rezultatele a numeroase studii sugerează o lipsă pronunțată de vitamină K în oasele copiilor. La majoritatea copiilor examinați s-a observat prezența în cantitate mare a osteocalcinului necarboxilat, indicând un statut necorespunzător al vitaminei K în organism(18). 
O observație similară a fost făcută de Kalkwarf și colab.‌(19) arătând interdependența între nivelul de vitamine K și procesul de absorbție/resorbție a calciului în oase. Această cercetare indică faptul că necesarul de vitamine K în organism poate fi mai mare decât recomandările curente, care au fost considerate în concordanță doar cu necesitățile coagulării, neținându-se cont de procesele extrahepatice. În consecință, nivelul de vitamine K în oasele adolescenților pare să fie insuficient pentru cerințele metabolismului accelerat din timpul creșterii.
Pentru corectarea acestei deficiențe, din ce în ce mai mulți experți din domeniu recomandă consumul alimentelor bogate în vitamina K2 și suplimentarea cu surse naturale de vitamină K2, precum menaquinona-7.
Figura 4. Consumul comparativ de vitamina K între anii 1950 și 1990 la fete și băieți
Figura 4. Consumul comparativ de vitamina K între anii 1950 și 1990 la fete și băieți


Mena Q7 – vitamina K2 naturală® 

Este eficientă la doze foarte mici - experții recomandă numai 45 de micrograme pe zi pentru menținerea sănătății oaselor și a sistemului cardiovascular!
Nu are efecte adverse - Natto/MK-7 este consumat în Japonia de mii de ani, fără efecte negative, – fiind semnalată doar acțiunea benefică a MK-7!
Nu determină hipercoagulare la persoanele sănătoase. Vitamina K2 naturală activează câteva dintre proteinele coagulării la nivelul ficatului. Când acestea sunt activate la maximum, nu se mai produce nicio altă activare, chiar dacă vitamina K există din abundență. Pentru inițierea coagulării este nevoie și de prezența altor stimuli. Un studiu realizat pe 350 de persoane timp de 3 ani a arătat că, la cei fără tulburări de coagulare, o doză crescută de 1.000 de ori nu a produs modificări ale procesului de coagulare.
Este sigură. Doza de 45 µg nu va interacționa negativ cu niciun alt tratament anticoagulant, cu derivați cumarinici sau cu warfarina. Totuși, în general, se preferă ca tratamentul să fie administrat sub supravegherea medicului; 
Se administrează la adulți și copii de peste 12 ani: în general, câte o capsulă o dată pe zi, de preferat în timpul mesei sau imediat după masă, pentru o biodisponibilitate crescută (fiind o vitamină liposolubilă).
Mod de administrare: adulți și copii de peste 12 ani: se recomandă, în general, câte o capsulă o dată pe zi, administrată cu un pahar cu apă, în timpul mesei sau imediat după masă. 
Atenționări: Se recomandă avizul medicului la administrarea produsului în sarcină și alăptare, în cazul celor care sunt sub tratament cu anticoagulante.