Prin definiţie, mama-surogat (mama naturală) este o femeie care poartă sarcina şi naşte un copil care va fi crescut de o altă familie (părinţi sociali). Sarcina poate fi un embrion obţinut din gameţii familiei sociale sau un embrion care nu are nici o legătură genetică cu viitorii părinţi.
Principalul motiv pentru care se apelează la mame-surogat este incapacitatea unui cuplu de a obţine un copil (sterilitate sau infertilitate)
Din punct de vedere juridic, indiferent de provenienţa materialului genetic din care copilul este conceput, este considerată ca mamă femeia care dă naştere copilului, iar în cazul instituţiei mamei-surogat, aceasta este mama purtătoare.
Mama-surogat renunţă la copil în faţa notarului. Înainte de începerea procedurilor de reproducere umană asistată medical, între cuplul reproductiv şi mama purtătoare, dacă aceasta este necăsătorită, se vor întocmi, prin biroul notarului public, mai multe acte autentificate, între care:
-
consimţământul mamei purtătoare de a ajuta cuplul asistat medical pentru a avea unul sau mai mulţi copii;
-
declaraţia mamei purtătoare privind cedarea drepturilor parentale cuplului, precum şi acordul necondiţionat de încredinţare a copilului imediat după naştere; consimţământul soţului mamei purtătoare (în eventualitatea în care aceasta este căsătorită) privind procedura de fertilizare in vitro.
Înainte de începerea procedurilor de reproducere umană asistată medical, cuplul reproductiv va înainta o cerere instanţei de judecată, în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti, care este definitivă şi irevocabilă şi care stă la baza întocmirii certificatului de naştere al copilului.
În reproducerea umană asistată prin intermediul unei mame purtătoare, cuplul reproductiv este înscris în certificatul de naştere al copilului ca părinţi naturali.
Puncte de vedere
Deşi mama-surogat pare a fi o salvare pentru femeile care nu pot avea copii, ea ridică o serie de probleme.
Din moment ce acest copil este conceput de alte persoane şi hrănit cu sângele mamei-surogat înseamnă că el este moştenitorul unei zestre genetice de la două personae. În această situaţie, ce relaţie există între această mamă-surogat şi copilul hrănit şi purtat de ea în pântece? De vreme ce în această mamă/surogat pulsează viaţa pe care o împărtăşeşte copilului pe care îl poartă, ea nu poate fi redusă la statutul de obiect în care s-ar afla un „produs” care aşteaptă livrarea.
Potrivit Codului familiei, mama care naşte este mama naturală. Dacă acest Cod are întâietate faţă de contractul semnat înainte de implantarea embrionului, înseamnă că, pe de o parte, mama surogat are dreptul de a păstra copilul pe care îl poartă, iar pe de altă parte, că părinţii biologici ar trebui să-l înfieze.
Întrebări fără răspuns
-
Ce se întâmplă în cazul în care părinţii biologici îi cer mamei de împrumut să avorteze, iar aceasta refuză?
-
Poate fi ea pedepsită?
-
Să nu uităm că prezenţa mamei-surogat duce la creşterea comodităţii vieţii umane în sine.
-
Nu puţine sunt cazurile când anumite femei refuză să aibă copii, pe motiv că îşi pierd frumuseţea, că le este teamă să nască, că nu-şi doresc să treacă prin suferinţele pe care le poate avea o sarcină…
-
Este adevărat că proiectul de lege prevede că infertilitatea trebuie declarată după 12 luni de încercări pe cale naturală sau imediat în cazul în care există o malformaţie anatomică declarată de medic.
-
Dar, ţinând seama de câte abateri de la lege avem parte, nu cred că aici vom fi lipsiţi de ele.
-
Aşa că nu ar fi exclus ca, peste câţiva ani, mulţi copii să se nască cu ajutorul mamelor-surogat, deşi s-ar fi putut naşte cu ajutorul mamei biologice.
Propunere de proiect legislativ
Pentru a fi mamă purtătoare, o femeie:
-
trebuie să aibă cel puţin 20 de ani împliniţi şi cel mult 35 de ani;
-
trebuie să aibă cel puţin un copil propriu;
-
trebuie să fie declarată aptă din punct de vedere medical în urma investigaţiilor preliminare;
-
contractul de surogat va fi semnat anterior implantării embrionului, mama purtătoare pierzându-şi dreptul natural asupra copilului născut din momentul semnării contractului de surogat;
-
contractul de surogat se va încheia cu titlu gratuit;
-
mama purtătoare va putea primi însă bani de la viitorii părinţi ai copilului pentru investigaţiile medicale preliminare, pentru îngrijirile medicale din timpul sarcinii, pentru transport, cazare şi mâncare;
-
după naşterea copilului, mama purtătoare şi soţul acesteia (dacă este cazul) vor accepta predarea copilului cuplului beneficiar, renunţând la toate drepturile legale ce decurg din actul naşterii;
-
de asemenea, viitorii părinţi sunt obligaţi să preia copilul indiferent de starea de sănătate a acestuia;
-
cei care vor încheia contractul de surogat în scopul obţinerii unor profituri vor fi pedepsiţi cu închisoare de la 3 la 7 ani şi cu interzicerea unor drepturi;
-
aceeaşi pedeapsă o vor primi şi cei care vor face trafic şi comercializare de gameţi şi ovule fecundate.
Concluzii
Dacă mama purtătoare va putea primi bani de la părinţii biologici ai copilului pentru investigaţiile şi îngrijirile medicale din timpul sarcinii, pentru mâncare, cazare şi transport, nu ar fi exclus ca, pornind de la aceste drepturi, surogatul să devină o afacere, în care mamele de împrumut să se privească şi să fie privite ca trupuri ce pot fi închiriate, iar copilul să fie redus la statutul unui chiriaş.