STERILITATE

Noi concepte în tratamentul infertilităţii. Quatrefolic® versus acid folic

 New concepts in the treatment of infertility. Quatrefolic® versus folic acid

First published: 18 decembrie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.18.4.2017.1334

Abstract

The emergence of life remains a miracle, while the lack of a descendant for a couple is a problem. The failure of the concept generates a series of socio-emotional problems, feelings of guilt, futility, social isolation, resulting in a decrease in socio-professional performance and the emergence of tensions in the couple. Statistics show that 40% of infertile couples have a female etiological factor, for 40% the etiology is masculine and for the remaining 20% a combination of female and male factors. A new form of folic acid, Quatrefolic®, is designed to be consumed without being metabolised. Nutrients in the supplement can be processed by the body in its existing form. Quatrefolic® acid comes with increased bioavailability in existing supplements. Up to 50% of women cannot metabolise folic acid so that they benefit fully from beneficial effects. Quatrefolic® acid bypasses the mechanism in the body that prevents proper metabolism, with increased absorption.

Keywords
infertility, folic acid, quatrefolic

Rezumat

Apariţia vieţii rămâne un miracol, în timp ce lipsa unui urmaş pentru un cuplu reprezintă o problemă. Eşecul concepţiei generează o serie de probleme socioemoţionale, sentimente de vinovăţie, inutilitate, izolare socială, având ca rezultat scăderea randamentului socioprofesional şi apariţia de tensiuni în cuplu. Statistica arată că 40% dintre cuplurile infertile prezintă factor etiologic feminin, pentru 40%, etiologia este masculină şi pentru restul de 20%, o combinaţie a factorului feminin cu cel masculin. O nouă formă de acid folic existentă, acidul quatrefolic®, este concepută pentru a fi consumată fără metabolizare. Nutrienţii din supliment pot fi prelucraţi de către organism în forma sa existentă. Acidul quatrefolic® vine cu o biodisponibilitate crescută în suplimentele existente. Până la 50% dintre femei nu pot metaboliza acidul folic, astfel încât acestea să beneficieze pe deplin de efectele favorabile. Acidul quatrefolic® ocoleşte mecanismul din organism care împiedică metabolizarea în mod adecvat, beneficiind de metabolizare crescută. 

Introducere

Pentru cuplurile fertile, şansa de a obţine o sarcină este de 57% în 3 luni de încercări, 75% în 6 luni, 90% într-un an şi de 95% în 2 ani.

Statisticile ultimilor ani(1,2,3) arată ca unu din şase cupluri care încearcă să aibă un copil va avea dificultăţi în a obţine sarcina. Fertilitatea scade cu vârsta, 25% din femei au dificultăţi în a obţine o sarcină între 35 şi 39 de ani şi 34% dintre femei în jurul vârstei de 40 de ani. În 50% din cazuri, o problemă masculină contribuie la cauza infertilităţii.

O treime din cuplurile infertile au mai mult de o cauză implicată în inabilitatea de a concepe un copil. În 10-20% din cazuri, motivul infertilităţii nu poate fi determinat.

Aproximativ 25% din femeile infertile au disfuncţii ovulatorii. Ovarele micropolichistice afectează 5-10% din populaţia feminină(3,4,5,6).

Folatul activ (forma biologic activă a acidului folic), un micronutrient esenţial, este un cofactor important în metabolism. Mamiferele nu pot sintetiza acid folic şi depind de suplimentare pentru a menţine nivelurile normale. Un status scăzut de acid folic poate fi cauzat de un aport alimentar scăzut sau de slaba absorbţie a folatului ingerat şi de alterarea metabolismului folatului din cauza unor defecte genetice sau interacţiuni medicamentoase(7).

Deficitul de folat reprezintă una dintre cele mai frecvente deficienţe nutriţionale şi poate apărea atunci când aportul alimentar este inadecvat, când o nevoie crescută nu corespunde unui consum crescut (condiţii fiziologice speciale, cum ar fi sarcina, alăptarea, creşterea copiilor), când există modificări de absorbţie/excreţie (sau pierderi) şi când metabolismul sau consumul de droguri interferează cu capacitatea organismului de a utiliza folatul(8,9).

Mai multe afecţiuni pot duce la deficienţa nutriţională a folatului, cum ar fi defectele enzimatice, malabsorbţia, patologia sistemului digestiv, afecţiunile hepatice, dar şi afecţiuni cu o rată ridicată a turnoverului celular, cum ar fi creşterea rapidă a ţesutului (sugari, copii şi adolescenţi)(5,10,11).

În cazurile severe, deficienţa poate provoca multe anomalii clinice, inclusiv anemie macrocitară, boli cardiovasculare, defecte de tub neuronal la naştere (NTD) şi carcinogeneză.

Deficitul de folat este asociat cu niveluri crescute de homocisteină, boli cerebrovasculare, neurologice, precum şi tulburări de dispoziţie(8,9,12).

Materiale şi metodă

Cercetările curente sugerează că există beneficii pentru consumarea unei vitamine prenatale cu conţinut de acid folic(9,13,14).

Cele mai multe ţări au stabilit aportul recomandat de acid folic prin suplimente de acid folic sau alimente îmbogăţite. Suplimentarea externă a folatului poate să fie ca acid folic sau 5-methyltetrahydrofolate (5-MTHF)(6,7,9,11).

În septembrie 2013, Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), din SUA, recomanda ca femeile aflate la vârsta fertilă să ia un supliment de 400 de micrograme de acid folic pe zi, pentru a reduce riscul apariţiei malformaţiilor congenitale, însă mulţi medici specialişti în fertilitate recomandă ca pacientele să consume 1 miligram de acid folic pe zi(11).

Numai vitaminele prenatale cu prescripţie conţin 1 mg de acid folic, deşi chiar şi această cantitate poate să nu fie suficientă dacă organismul nu poate metaboliza corect acidul folic.

Suplimentarea alimentaţiei cu folat activ este necesară începând cu perioada de planificare a sarcinii şi trebuie asigurată încă din momentul concepţiei, pentru a preveni necesitatea crescută de folaţi. Între zilele a 21-a şi a 28-a de la concepţie, creierul şi coloana vertebrală (tubul neural) a copilului încep să se dezvolte, iar tubul neural se închide(10,11).

Rezultate

O nouă formă de acid folic existentă, acidul quatrefolic®, este concepută pentru a fi consumată fără metabolizare. Quatrefolic® face parte din a patra şi cea mai nouă generaţie de folaţi activi. Nutrienţii din supliment pot fi prelucraţi de către organism în forma sa existentă. Acidul quatrefolic® vine cu o biodisponibilitate crescută în suplimentele existente(7,8,11).

Până la 50% dintre femei nu pot metaboliza acidul folic, astfel încât acestea să beneficieze pe deplin de efectele favorabile. Acidul quatrefolic® ocoleşte mecanismul din organism care împiedică femeile să metabolizeze în mod adecvat acidul folic, existând astfel numeroase beneficii (tabelul 1).
 

Tabelul 1. Beneficiile acidului quatrefolic®
Tabelul 1. Beneficiile acidului quatrefolic®

În condiţiile în care acidul folic necesită trei etape intermediare până la nivelul de folat activ, L-Metilfolat (quatrefolic™) este un acid folic metabolizat, ceea ce duce la absorbţia sa imediată şi integrală ca folat biologic activ (figura 1)(12).
 

Figura 1. Metabolizarea Quatrefolic® versus acid folic(12)
Figura 1. Metabolizarea Quatrefolic® versus acid folic(12)

Deoarece fătul atrage nutrienţii esenţiali de la mamă, este important ca mama să îşi mărească aportul suplimentar nu numai cu suplimente de folat, ci şi cu calciu, fier şi acid docosahexaenoic (DHA).

În mod natural, 5-MTHF are avantaje importante comparativ cu acidul folic sintetic, fiind mai bine absorbit chiar şi atunci când pH-ul gastrointestinal este alterat, iar biodisponibilitatea sa nu este afectată de defecte metabolice. Folosind 5-MTHF în loc de acid folic, se reduce potenţialul de mascare a simptomelor hematologice prin deficit de vitamină B12, se reduc interacţiunile cu medicamente care inhibă dihidrofolat-reductaza şi se depăşesc defectele metabolice cauzate de polimorfismul reductazei metilenetetrahidrofolate. Utilizarea 5-MTHF previne potenţialele efecte negative ale acidului folic neconvertit în circulaţia periferică (tabelul 2)(11,14,15).
 

Tabelul 2. Avantajele Quatrefolic® versus acid folic
Tabelul 2. Avantajele Quatrefolic® versus acid folic

Studii paralele susţin necesitatea administrării acidului quatrefolic® în tratamentul infertilităţii, potenţat de vitex agnus castus, supliment natural care acţionează asupra hipotalamusului şi a glandei pituitare (hipofizei), determinând secreţia hormonală specifică sau transmiterea semnalelor chimice necesare către ovare pentru eliberarea de estrogeni şi progesteron(16,17,18).

De asemenea, combinaţia acid quatrefolic - maca (Lepidium Peruvianum Chacon), rădăcină în formă de inimă a unei legume din familia Brassicaceae (crucifere), este responsabilă pentru abilitatea de a susţine balanţa hormonală.

Maca are proprietatea de a acţiona asupra hormonilor-cheie atât la bărbaţi, cât şi la femei, fără a avea conţinut hormonal(19,20). La persoanele de sex feminin, maca acţionează prin controlul nivelului estrogenic din organism. Utilizarea de maca poate să determine creşterea nivelului de progesteron, esenţial pentru apariţia sarcinii şi pentru o desfăşurare fără evenimente a acesteia.

Concluzii

Folatul activ este necesar începând cu perioada de planificare a sarcinii. Aportul de folat activ trebuie asigurat încă din momentul concepţiei pentru a preveni necesitatea crescută de folaţi.

Acidul quatrefolic® ajută la combaterea deficienţei de folat, care este esenţială pentru prevenirea mal­for­ma­ţiilor congenitale.

Riscul apariţiei defectului de tub neural este redus cu până la 70% prin administrarea preconcepţională şi în primele 28 de zile de la concepţie.

Suplimentul poate fi consumat de femeile care încearcă să conceapă, în tratamentul fertilităţii sau la gravide.

Combinaţia vitex, maca şi quatrefolic® reglează ciclul menstrual, stimulează ovulaţia şi creşte probabilitatea instalării sarcinii.

Femeile ar trebui să colaboreze cu medicul specialist în infertilitate, să îşi investigheze propria persoană mai degrabă, decât să se bazeze doar pe presupunerile că toate vitaminele prenatale sunt la fel, pentru a putea astfel înţelege pe deplin beneficiile consumului de vitamine şi dozele recomandate fiecărui supliment. 

Bibliografie

1. Patanwala I., et al. Folic acid handling by the human gut: implications for food fortification and supplementation. Am J ClinNutr. 2014; 100(2):593-9.
2. Scaglione F., Panzavolta G. Folate, folic acid and 5-methyltetrahydrofolate are not the same thing. Xenobiotica. 2014; 44(5):480-8.
3. Ulrich C.M., Potter J.D. Folate supplementation: too much of a good thing? Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2006; 15(2):189-93.
4. Pietrzik K., et al. Folic acid and L-5-methyltetrahydrofolate: comparison of clinical pharmacokinetics and pharmacodynamics. Clin Pharmacokinet. 2010; 49(8):535-48.
5. Lawrence Kripalani et al. Profiling National Mandatory Folic Acid Fortification Policy Around the World. NY Springer; 2012.
6. Ulric C.M., Potter J.D. Folate Supplementation: Too much of a good thing? Cancer Epidemiol Biomarkers Prev, 2006; 15:189-93.
7. Strum W.B. Enzymatic reduction and methylation of folate following pH-dependant, carrier-mediated transport in rat jejunum. Biochim Biophys Acta 1979; 554(1):249-57.
8. Kelly P., McPartlin J., Goggins M., Weir D.G., Scott J.M. Unmetabolized folic acid in serum: acute studies in subjects consuming fortified food and supplements. Am J Clin Nutr 1997; 65:1790-5.
9. Jamil K. Clinical implications of MTHFR Gene polymorphism in various diseases. Biol Med. 2014:S3.
10. Seremak-Mrozikiewicz A., Drews K., Kurzawinska G., Bogacz A., Grzeskowiak E., Mrozikiewicz P.M. The significance of 1793G>A polymorphism in MTHFR gene in women with first trimester recurrent miscarriages.Neuro Endocrinol Lett. 2010; 31(5):717-23.
11. Tsang B.L., et al. Assessing the association between the methylenetetrahydrofolate reductase (MTHFR) polymorphism and blood folate concentrations: A systematic review and meta-analysis of trials and observational studies. Am J Clin Nutr, 2013.
12. Morita H., Taguchi J., Kurihara H., Kitaoka M., Kaneda H., Kurihara Y., Maemura K., Shindo T., Minamino T., Ohno M., Yamaoki K., Ogasawara K., Aizawa T., Suzuki S., Yakazi Y. Genetic polymorphism of 5,10-methylenetetrahydrofolate reductase (MTHFR) as a risk factor of coronary artery disease. Circulation, 1997; 95:2032-6.
13. Sweeney M.R., et al. Persistent circulating unmetabolized folic acid in a setting of liberal voluntary folic acid fortification. Implications for further mandatory fortification? BMC Public Health. 2009; 9:295.
14. Smith A.D. Folic acid fortification: the good, the bad, and the puzzle of vitamin B-12. Am J ClinNutr. 2007; 85(1):3-5.
15. Christie S., Walker A. Vitex agnus-castus L.: (1) A review of its traditional and modern therapeutic use; (2) current use from a survey of practitioners. Eur J Herbal Med 1997-1998; 3:29-45.
16. Merz P.G., Gorkow C., Schrödter A., et al. The effects of a special agnuscastus extract (BP1095E1) on prolactin secretion in healthy male subjects. Exp Clin Endocrinol Diabetes 1996; 104(6):447-53.
17. Winterhoff H. Arzneipflanzen mit endokriner. Wirksamkeit. Z Phytother 1993; 14:83-94.
18. Bubenzer R. Therapy with agnus-castus extract (Strotan®). Therapiewoche1993; 43:32-33,1705-6.
19. Ganzera M., Zhao J., Muhammad I., Khan I.A. Chemical profiling and standardization of Lepidiummeyenii (Maca) by reversed phase high performance liquid chromatography. Chem. Pharm. Bull., 2002; 50:988.
20. Sandovala M., Okuhamaa N.N., Angelesa F.M., Melchora V.V., Condezob L.A., Laob J., Millera M.J.S. Antioxidant activity of the cruciferous vegetable Maca (Lepidium meyenyii). Food Chemistry, 2002; 79:207-13.

Articole din ediţiile anterioare

GINECOLOGIE | Ediţia 12 (2) / 2016

Istmocelul - complicaţie a naşterii prin operaţie cezariană

Ciprian Andrei  Coroleucă, Cătălin Bogdan Coroleucă, Costin Berceanu, Profesor universitar Claudia Mehedinţu

Istmocelul reprezintă un defect al peretelui anterior al istmului uterin şi este localizat la nivelul cicatricei uterine apărute în urma naşterii p...

15 aprilie 2016
STERILITATE | Ediţia 3 17 / 2017

Sindromul ovarelor polichistice, cea mai frecventă cauză de infertilitate

George Alexandru Filipescu, Asist. univ. dr. Andreea Boiangiu, Amelia Milulescu, Nicoleta Clim, Oana Solomon

Sindromul ovarelor polichistice reprezintă principala cauză de infertilitate la femei. Etiologia acestei patologii nu este complet elucidată, princ...

05 octombrie 2017
STERILITATE | Ediţia 4 (2) / 2014

Infertilitatea de cauză necunoscută: inseminare artificială sau fertilizare in vitro?

Andreea Velișcu, Bogdan Marinescu, Mihai Mitran, Bogdan Luchian, Lucia Costoiu

Introducere. În practica medicală în domeniul infertilităţii cuplului, sterilitatea de cauză necunoscută ocupă, din păcate, aproape 20% şi pune pro...

15 aprilie 2014
GYNECOLOGY | Ediţia 1 31 / 2021

Evaluarea durerii la efectuarea sonohisterosalpingografiei 3D

Adrian G. Costin, A. Voichitoiu, Nicolae Suciu

Evaluarea permeabilităţii tubare la pacienta infertilă este o etapă iniţială în conduita diagnostică şi care, practicată în am­bu­latoriu, presupun...

22 martie 2021