MOAŞE ŞI ASISTENTŢI MEDICALI

„Ora magică a nou-născutului”

 ”Magical hour of the newborn”

First published: 28 septembrie 2018

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.21.3.2018.1953

Abstract

The 9 months of pregnancy are crowned at the end with the birth, and then the encounter between the mo­ther and the newborn. The link created during the 9 intrauterine months should be strengthened after birth. Thus, the con­cept of the Magic Hour appeared. The World Health Or­ga­ni­za­tion, together with other orga­ni­za­tions concerned with obstetrics and neonatology, have repeatedly high­lighted the countless benefits of this prac­tice. This paper presents the main inter­na­tio­nal studies and their results on skin-to-skin contact im­mediately post­par­tum, in order to increase the application of this prac­tice also in maternities on the territory of Romania.

Keywords
Magical Hour, skin-to-skin, newborn, breastfeed

Rezumat

Cele 9 luni de sarcină sunt încununate la sfârşit de naşterea şi întâlnirea dintre mamă şi nou-născut. Legătura creată în cele 9 luni intrauterine trebuie consolidată după naştere. Astfel a apă­rut conceptul „Orei magice”. Organizaţia Mondială a Să­nă­tăţii, împreună cu alte foruri de specialitate preocupate de obstetrică şi neonatologie au subliniat, în repetate rân­duri, bene­fi­ciile ne­nu­mărate ale acestei practici. Lucrarea de faţă vine să ex­pună prin­ci­palele studii internaţionale şi rezultatele acestora pe tema contactului skin-to-skin imediat post-partum, cu scopul de a extinde aplicarea acestei practici şi în maternităţile de pe te­ri­to­riul României.

Ce este „Ora magică” a nou-născutului?

„Ora magică” − sau „skin-to-skin în prima oră după naştere” − se referă la procedura de aşezare a nou-născutului dezbrăcat şi cu pielea uscată (şters, nu spălat) pe abdomenul mamei şi lăsarea lui acolo, timp de o oră, în contact neîntrerupt, piele pe piele, cu mama sa. Această practică face parte din standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi ale UNICEF pentru spitale „Prietene ale copilului” (Baby Friendly Hospitals), are beneficii demonstrate ştiinţific de numeroase studii şi se aplică cu succes în multe ţări încă din anii ’90, devenind procedura de rutină din maternităţi. Aşezarea bebeluşului pe pieptul mamei, în contact direct piele pe piele, a început să fie studiată la începutul anilor ’90 de către cercetătorii de la Institutul Healthy Children din SUA, în colaborare cu Institutul Karolinska din Suedia, care desemnează laureaţii Premiilor Nobel pentru Medicină şi Fiziologie.

Din ce în ce mai mulţi cercetători studiază şi analizează care este efectul acestei „ore magice”, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, şi care este influenţa sa asupra nou-născutului şi a mamei. În rândurile ce urmează, am încercat să sintetizăm câteva dintre beneficii şi să punctăm câteva lucruri care ni se par pur şi simplu uimitoare.

Studiu

Dr. Marshall Klaus a prezentat în anul 2009, la Congresul Asociaţiei de Psihologie Prenatală, Perinatală şi Sănătate, concluziile unui studiu ce a observat comportamentul pe termen lung în patru grupuri de bebeluşi ale căror mame au avut atât sarcina, cât şi travaliul normale (nu au necesitat medicaţie analgezică). S-au urmărit importanţa contactului piele pe piele şi a alăptatului în intervalul de 30-120 de minute după naştere.

  • Copiii din grupul 1 au beneficiat de contact piele pe piele cu mamele din minutul 30 până în minutul 120, 5 zile de rooming-in şi alăptare.

  • Copiii din grupul 2 au beneficiat de alăptare din minutul 30 până în minutul 120, 5 zile de rooming-in şi alăptare.

  • Copiii din grupul 3 au beneficiat de contact cu mamele în orele 3-4 (anterior au stat în Secţia de neonatologie), fiind ulterior alăptaţi de 7 ori pe zi timp de 5 zile şi duşi înapoi la Neonatologie.

  • Copiii din grupul 4 au stat la Neonatologie din minutul 30 până în minutul 120, fiind alăptaţi apoi şi au stat în rooming-in după 3 ore de la naştere timp de 5 zile.

Constatările au subliniat importanţa contactului timpuriu piele pe piele dintre mamă şi copil, care a modificat comportamentul ambilor până la vârsta de 1 an. Bebeluşii din studiu au dovedit autoreglare îmbunătăţită, reciprocitate şi concomitenţă în diadă (procese circulare de rezonanţă, care se manifestă în primul rând prin schimbul reciproc de afecte), iar mamele, interac­ţiune şi ataşament sporit faţă de copii. Copiii care au stat în Secţia de neonatologie au prezentat o autoreglare mai slabă, fiind mai irascibili, cu reciprocitate superficială în diadă, iar mamele au dovedit interes şi interacţiune reduse.

Dacă aceste clipe magice sunt pierdute, nici măcar perioada de alăptat de 5 zile nu a putut suplini alăptarea timpurie şi contactul piele pe piele.

Sfaturi

În trecut, procedurile medicale primau, bebeluşul fiind preluat de o asistentă, care îl examina, cântărea, curăţa şi îl îmbrăca/îi aplica scutec, iar apoi, după o oarecare perioadă de aşteptare, părinţii îşi puteau ţine în braţe copilul. În prezent însă se cunoaşte faptul că un contact imediat piele pe piele este cel mai bun mod de a realiza o legătură între mamă şi copil, cu cât mai repede, cu atât mai bine. De altfel, Asociaţia Americană a Pediatrilor ne recomandă să ţinem cont de următoarele:

1. Nou-născuţii aşezaţi imediat după naştere pe pielea mamei plâng mai puţin decât cei care sunt supuşi procedurilor medicale. Diferenţa este de 15 secunde versus 900 de secunde (care înseamnă 15 minute − atât plânge nou-născutul separat de mamă!). Acest aspect a fost observat şi urmărit de cercetătorii de la Healthy Children.

2. Un important studiu al COCHRANE Review a urmărit contactul precoce skin-to-skin între mamă şi nou-născutul sănătos şi a evaluat efectele sale, comparativ cu contactul standard (aşezarea nou-născutului înfăşat sau îmbrăcat în braţele mamei, în pătuţ sau sub radiant de căldură), care se practică încă în câteva ţări, cum ar fi şi România.

S-a demonstrat că, imediat după naştere, temperatura sânilor mamei creşte cu 1-2 grade Celsius pentru a-l încălzi pe nou-născut, spune prof. Nils Bergman, în cadrul conferinţei Kangaroo Mother Care.

Astfel, nou-născutul nu mai are nevoie să fie încălzit artificial sub radiantul de căldură din sala de naştere sau neonatologie, ci corpul mamei este cel care acţionează ca „termostat”. Deci, contactul direct piele pe piele între bebeluş şi mamă îi asigură celui mic temperatura optimă, făcându-i, practic, mai uşoară adaptarea de la mediul intrauterin la cel extrauterin.

3. În primele două ore după naştere, reflexul de supt al bebeluşului este cel mai puternic şi de aceea, dacă el este pe pieptul mamei, reuşeşte să iniţieze singur alăptarea, ataşându-se spontan la sân. Acest lucru creează premisele unei alăptări de succes.

4. Nou-născuţii aşezaţi pe pieptul mamei imediat după naştere parcurg, în mod natural şi instinctiv, 9 stadii, printre care şi iniţierea alăptării, şi totul se finalizează cu somn liniştit atât pentru mamă, cât şi pentru bebeluş. Aceste 9 etape fiziologice prin care trece nou-născutul imediat după ce s-a născut sunt: plânsul (imediat după naştere), relaxarea, trezirea, activitatea, căţărarea spre sân, odihna, familiarizarea cu sânul, ataşarea spontană la sân şi suptul, somnul. Aceste stadii au fost observate, studiate şi promovate la nivel internaţional de către cercetătorii de la Healthy Children şi de la Institutul Karolinska.

5. Imediat după naştere, nou-născutul se „caţără” pe abdomenul mamei pentru a ajunge la sân, fiind stimulat de culoarea contrastantă a areolei (acesta este motivul pentru care în timpul sarcinii areola se închide la culoare, devenind brun închis). Mai mult, la naştere, sânii mamei au miros de lichid amniotic, singurul miros pe care nou-născutul îl cunoaşte. Acesta este un alt ajutor pentru bebeluş, ghidându-l pe micuţ spre sân pentru a putea iniţia alăptarea.

6. Procedura „Ora magică a nou-născutului” a dovedit o rată crescută a alăptării, exclusiv în primele 4-6 luni, la mamele care îşi primesc copiii pe piept imediat după naştere şi o alăptare de durată, arată un studiu COCHRANE Review.

7. Contactul skin-to-skin în prima oră după naştere între mamă şi bebeluş are beneficii extraordinare şi asupra mamei: declanşează rapid lactaţia (prin stimularea hormonilor prolactină şi oxitocină implicaţi în alăptare), o ajută la eliminarea rapidă a placentei, la prevenirea riscului de hemoragii post-partum şi chiar la reglarea tensiunii arteriale imediat după naştere.

8. „Potrivit studiilor realizate în domeniul neuro­ştiin­ţei mamiferelor, contactul intim inerent între puiul proaspăt născut şi mama sa (care reprezintă habitatul pentru pui) subliniază comportamente neurologice care asigură îndeplinirea nevoilor biologice de bază. Acest interval scurt de timp, imediat după naştere, poate fi o perioadă sensibilă şi extrem de importantă pentru programarea comportamentului şi fiziologiei puiului în viitor”, arată un studiu de tip review („Early skin-to-skin contact for mothers and their healthy newborn infants”) condus de dr. Nils Bergman şi publicat în Biblioteca Cochrane (http://cochranelibrary-wiley.com/doi/10.1002/14651858.CD003519.pub4/abstract;jsessionid=2DC72338731561562E9063252850D01A.f04t02).

9.OMS subliniază că practica de a ţine bebeluşul pe pieptul mamei timp de o oră imediat după naştere este crucială pentru îmbunătăţirea sănătăţii.

Mai mult decât atât, cercetătorii de la Institutul Karolinska au demonstrat o scădere a riscului de mortalitate neonatală cu până la 22%!

10. Procedura „Ora magică a nou-născutului” contribuie şi la îmbunătăţirea ataşamentului dintre cei doi. Mamele au dovedit o atenţie crescută faţă de copiii lor şi răspund mai prompt şi eficient la nevoile acestora (efectul oxitocinic). Acest lucru a condus inclusiv la scăderea ratei abandonului neonatal.

Oxitocina secretată de mamă în timpul alăptării o face să fie mai iubitoare, mai calmă, mai tolerantă, reducând stările de anxietate (o protejează inclusiv de riscul depresiei post-partum). Practic, acesta este un rol important al oxitocinei, numit şi „hormonul iubirii” − întăreşte relaţia de dragoste şi ataşamentul dintre mamă şi copil! Este hormonul care învaţă creierul matern cum să răspundă nevoilor bebeluşului. Oxitocina transformă femeia în mamă.

Specialiştii în neurologie de la centrul medical NYU Langone au descoperit cum acţionează oxitocina asupra celulelor individuale din creier pentru a determina anumite comportamente sociale. „A fost remarcabil să priveşti cum oxitocina a schimbat comportamentul animalelor, astfel încât şoareci care nu ştiau cum să îndeplinească o sarcină socială puteau dintr-odată să o facă perfect”, declară cercetătoarea Bianca Marlin.

În concluzie, prima oră după naştere este cu adevărat magică. Să-ţi ţii copilul pentru prima oară în braţe, după ce l-ai purtat nouă luni în pântec, să-l priveşti cu drag în ochi şi să-i miroşi pielea este o experienţă dincolo de cuvinte. Specialiştii spun că acest contact direct dintre pielea mamei şi a bebeluşului creează o legătură puternică, benefică pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. Bebeluşul este alert în primele 60 de minute după naştere, privindu-şi mama şi ascultând-o.  

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

  1. Newman J. Alăptarea pe înţelesul tuturor. https://www.bbcenter.ro/blog/2016/11/04/situatii-speciale-in-alaptare-dr-jack-newman/; https://www.i-medic.ro/evenimente/alaptarea-pe-intelesul-tuturor-cu-dr-jack-newman
  2. http://cochranelibrary-wiley.com/doi/10.1002/14651858.CD003519.pub4/abstract;jsessionid=2DC72338731561562E9063252850D01A.f04t02

Articole din ediţiile anterioare

INTERDISCIPLINARY | Ediţia 3 33 / 2021

Caracteristicile clinice ale nou-născuţilor cu sindrom de detresă respiratorie care au necesitat transferul cu ambulanţa la alte unităţi spitaliceşti

Adriana Nistor, Romina-Marina Sima, Liana Pleș, Anca Daniela Stănescu

Sindromul de detresă respiratorie (SDR) este o pa­to­logie critică importantă şi reprezintă o cauză semnificativă de morbiditate şi mortalitate neo...

28 septembrie 2021
NEONATOLOGY | Ediţia 3 37 / 2022

Caracteristicile neonatale în malformaţiile cardiace congenitale – experienţa noastră

Daniela-Mariana Manea (Lascoschi), Romina-Marina Sima, Liana Pleș, Anca Daniela Stănescu

Introducere. Malformaţiile cardiace congenitale (MCC) re­­pre­­zintă cel mai frecvent defect congenital, apărând la 1% până la 5% din nou-născuţii ...

29 septembrie 2022
NEONATOLOGIE | Ediţia 2 16 / 2017

Coarctaţia de aortă - dificultăţi de diagnostic fetal. Prezentare de caz şi review al literaturii

Iulia Petrescu, Anca Dumitrescu, Gabriela Iordache, Simona Vlădăreanu, Mihai Mitran

Coarctaţia de aortă (CoA) este defectul cardiac ductal-dependent cel mai frecvent omis în cadrul screeningului neonatal şi, de asemenea, este unul ...

22 mai 2017

Metodologia de achiziţie a plânsului nou-născutului

Prof. Dr. Elvira Brătilă, Diana-Elena Comandașu, Ştefan-Stelian Diaconescu, Mircea Sorin Rusu, ​​​​​​​Gheorghiţa ​​​​​​​Sardescu

Plânsul reprezintă iniţierea comunicării vocale umane, fiind cel mai important mijloc de transmitere a nevoilor şi dorinţelor sugarilor. Acest arti...

15 noiembrie 2015