CAZ CLINIC

Aplicaţii de telemedicină în practica medicinei dentare în România

 Telemedicine applications in the practice of dental medicine in Romania

First published: 27 aprilie 2019

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/MED.128.2.2019.2355

Abstract

The first references to tele-dentistry were made in the 1990s when the US Army established the first dental project “Total Dental Acces” that allowed dental practitioners in a dental clinic from a base military to consult dentists specialists who were at a distance. After this, distance dental pro­jects increased especially in the US, Europe, Australia and Brazil. Tele-dentistry is defined as a combination of te­le­com­mu­nication and dentistry, which involves the ex­change of clinical information and images at distance, for dental consultation and treatment planning. Currently, using the technology available for these applications, den­tal professionals can display, record, sort, diagnose, and order remote care. Tele-dentistry can be available to anyone from an individual cabinet located in a rural or underprivileged area or in an urban clinic with state-of-the-art equipment and specialists in various areas of den­tal medicine. The authors outline a number of ways to use telemedicine in current practice. In conclusion, the benefits of tele-dentistry are felt both at the level of the patient and the provider of services, leading to su­pe­rior quality care and a wide societal resonance.

Keywords
accessibility, dentistry, tele-dentistry

Rezumat

Primele referinţe despre telestomatologie („teledentistry”) au fost făcute în anii 1990, când armata americană a înfiinţat pri­mul proiect de medicină dentară la distanţă, „Total Dental Ac­ces“, care le permitea medicilor dentişti aflaţi într-o clinică dentară din cadrul unei baze militare să se consulte cu medici specialişti sto­ma­to­logi aflaţi la distanţă. După acest moment, proiectele de medicină dentară la distanţă s-au înmulţit mai ales în SUA, Eu­ro­pa, Australia şi Brazilia. Telestomatologia este definită ca o combinaţie de te­le­comunicaţii şi stomatologie care implică schim­bul de informaţii clinice şi imagini pe distanţe îndepărtate pen­tru consultarea den­ta­ră şi planificarea tratamentului. În pre­zent, prin folosirea teh­no­logiei disponibile pentru aceste apli­caţii, profesioniştii stomatologi pot afişa, înregistra, sorta, diagnostica şi ordona îngrijirea de la distanţă. Telesto­ma­to­lo­gia poate fi la îndemâna oricui, fie dintr-un cabinet individual aflat chiar într-o zonă rurală sau defavorizată, fie într-o clinică ur­ba­nă cu echipamente de ultimă generaţie şi cu specialişti în diferite domenii ale medicinei dentare. Autorii expun o serie de mo­da­li­tăţi de utilizare a telemedicinei în practica de zi cu zi. În con­clu­zie, beneficiile telestomatologiei sunt resimţite atât la ni­ve­lul pacientului, cât şi al furnizorului de servicii, realizându-se în­gri­jiri de calitate superioară şi cu un amplu răsunet societal.

Se observă că strategiile de telemedicină, respectiv de realizare a actului medical la distanţă, sunt în creştere din punctul de vedere al popularităţii asistenţei medicale peste tot în lume. În combinaţie cu software-ul înregistrărilor medicale electronice şi cu alte tehnici de sănătate, soluţiile de telemedicină pot face ca asistenţa medicală să fie mai eficientă, accesibilă şi convenabilă atât pentru pacienţi, cât şi pentru furnizorii de servicii(1).

Aceleaşi strategii sunt în prezent aplicate sănătăţii orale. Cu asistenţa medicală, furnizorii speră să fie capabili să crească accesul la îngrijirile dentare, în timp ce scad costurile pentru pacienţii din zonele rurale şi cu venituri mici. În timp ce procedurile precum obturaţia de canal şi coroanele necesită în mod clar o vizită în persoană la medicul dentist, există multe componente ale stomatologiei care pot fi asistate de întâlniri la distanţă. Aceste soluţii în medicina dentară sunt menite să crească accesul pacientului la servicii de specialitate din zone care poate nu au medici dentişti sau specialişti în igienă dentară.

Putem stabili că primele referinţe despre telestomatologie („teledentistry”) au fost facute în anii 1990, când armata americană a înfiinţat primul proiect de medicină dentară la distanţă, „Total Dental Acces”, în cadrul Departamentului Apărării, care permitea medicilor dentişti aflaţi într-o clinică dentară din cadrul unei baze militare să se consulte cu medici specialişti stomatologi aflaţi la distanţă(14,15). După acest moment, proiectele de medicină dentară la distanţă s-au înmulţit mai ales în SUA, Europa, Australia şi Brazilia(15). Din punct de vedere tehnologic, abordarea aplicaţiilor de telemedicină în medicina dentară se face prin tehnicile în timp real şi store-and-forward (stochează şi transmite). Deşi serviciile de telestomatologie sunt încă utilizate în mare măsură în timp real, totuşi tehnologia store-and-forward s-a dovedit a fi mult mai eficientă în reducerea costurilor şi mai eficientă în comparaţie cu abordările în timp real şi personal(15,16).

Aplicaţiile de telemedicină în stomatologie pot juca un rol important inclusiv în tratamentul pediatric. Astfel, copiii provenind din familii cu venituri mici şi copiii unor grupuri defavorizate au acces redus la serviciile dentare, cu atât mai mult cu cât cabinetele dentare din şcoli au dispărut şi încă nu există un program coerent pentru această problemă. Lipsa de îngrijire dentară de calitate poate avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii orale la vârsta adultă, ceea ce conduce la probleme semnificative şi costisitoare ulterior în viaţă.

Această problemă ar putea fi soluţionată prin telestomatologie, aşa cum se petrece, de exemplu, în zonele rurale ale New Yorkului, printr-un program dentar rural în parteneriat cu Eastman Institute for Oral Health at the University of Rochester pentru asistenţă şi îngrijiri specializate pentru copiii din comunitate. Sunt folosite consultaţiile video, echipa oferind consultanţă de specialitate, proiecţii, îngrijire ulterioară şi alte servicii către pacienţi. S-a observat creşterea ratei adresabilităţii copiilor de la 15% la 93%(1).

Similar, în 2010, în Irlanda de Nord a fost înfiinţat un prototip de sistem de telestomatologie de către Community Dental Service of the Homefirst Legacy Trust, în parteneriat cu Departamentul de medicină orală al Şcolii de Medicină Dentară, Belfast Trust, şi s-a stabilit în mod pozitiv fezabilitatea telestomatologiei ca abordare alternativă în managementul trimiterilor/transferurilor în medicina orală(10).

În prezent, prin folosirea tehnologiei disponibile pen­tru aceste aplicaţii, profesioniştii dentari pot afişa, în­re­gistra, sorta, diagnostica şi ordona îngrijirea de la dis­tan­ţă. Telestomatologia poate fi la îndemâna oricui, dar nu a fost accesibilă pentru multe practici şi programe de sănătate publică, deoarece a fost considerată complexă, nesigură şi costisitoare. Nu mai este cazul să fie considerată aşa în ziua de astăzi. În acest sens, platforma TeleDent de la MouthWatch oferă o modalitate uşoară, eficientă din punctul de vedere al costurilor şi sigură pentru a facilita calitatea serviciilor medicale, fiind un sistem conceput special pentru telestomatologie(2,3).

În SUA, reglementările în folosirea telestomatologiei la nivelul statelor au fost adoptate şi prin codurile transmise spre aprobarea/reglementarea Code Maintenance Committee (CMC), grupul responsabil pentru stabilirea codurilor. S-a convenit că telestomatologia nu este o procedură, ci mai degrabă o zonă de servicii(4). Astfel, a fost adoptată în SUA declaraţia completă a politicilor în telestomatologie (Comprehensive Policy Statement on Teledentistry), iar codurile au fost definite ca telestomatologie: sincron – procedură în timp real, şi telestomatologie: asincron – informaţiile sunt stocate şi transmise dentistului pentru o examinare ulterioară(5,6).

Deci, putem defini telestomatologia ca o combinaţie de telecomunicaţii şi stomatologie care implică schim­bul de informaţii clinice şi imagini pe distanţe în­de­păr­ta­te pentru consultarea dentară şi planificarea tra­ta­men­tu­lui(8,9).

În România, în anul 2012, a fost lansat de către Uniunea Naţională a Asociaţiilor Stomatologice un sistem de telemedicină în stomatologie. În cadrul aplicaţiei se realizează o discuţie video live între un grup de experţi şi un medic dentist cu privire la managementul unor cazuri speciale de tratament. Astfel, prin platforma de telemedicină se pun la dispoziţia medicului dentist solicitant soluţiile terapeutice complexe ale specialiştilor recunoscuţi din toate domeniile medicinei dentare, inclusiv o abordare terapeutică interdisciplinară în vederea realizării celui mai eficient tratament, abordând în acelaşi timp şi o latură educţională(11).

Pentru ca sistemul să fie funcţional, medicul trebuie să fie înregistrat în platformă printr-un cont, punând la dispoziţie atât date personale, cât şi informaţii despre dotările tehnice care să permită accesul live cu ceilalţi experţi. În baza unei autentificări, medicul furnizează toate datele în sistem folosind fotografii, radiografii, modele de studiu, descrierea problemei etc. Solicitările vor fi transmise experţilor prin e-mail, iar aceştia le vor putea accepta sau vor solicita noi detalii. În situaţia acceptării se va realiza o programare pentru o dată şi o oră când cazul va fi dezbătut live. Ulterior, medicul dentist va fi anunţat printr-un e-mail privind data şi ora dezbaterii. Sesiunile de telemedicină vor fi înregistrate şi vor putea fi urmărite şi de către alţi medici(12,13).

La baza funcţionării acestor sisteme de telemedicină stă internetul, conferind în prezent costuri tot mai reduse în realizarea suportului comunicaţiilor, mai ales în România.

În stomatologie se folosesc din ce în ce mai des programe de evidenţă a pacienţilor care îi ajută pe medici să aibă o bază de date cu toţi pacienţii şi cu toate manoperele şi tratamentele efectuate, în care se regăsesc atât statusul clinic, cât şi cel radiologic. În acest fel se poate vedea clar într-o clinică medicală în care lucrează medici de diferite specialităţi ce a lucrat fiecare, care este statusul pacientului, ce mai este de făcut din punctul de vedere al tratamentului şi care este situaţia financiară a pacientului.

Se poate vizualiza astfel pe calculator fişa pacientului, inclusiv imaginile radiografice, la care au acces toţi medicii din cabinetul respectiv, nemaifiind nevoie să îşi facă fiecare o fişă şi să se piardă timp. Rămân astfel arhivate toate manoperele şi radiografiile efectuate. Stocarea imaginilor împreună cu fişa pacientului într-un calculator, prin intermediul unui program de evidenţe al cabinetului, permite fişarea şi accesul rapid la informaţii atât la revenirea de-a lungul timpului la control periodic, cât şi la decelarea unor aspecte evolutive apărute în ţesuturile cavităţii orale, informaţii ce pot fi lesne partajate cu alţi specialişti.

Având radiografiile în format digital pe calculator, este mult mai uşor să se colaboreze cu alţi medici de diferite specialităţi din domeniul stomatologic. Accesul digital al datelor ajută la fluidizarea consulturilor interdisciplinare (ortodonţic, endodonţic, chirurgical, implantologie ş.a.) sau de second opinion, putând avea discuţii intercolegiale în timp real şi fără să fie nevoie ca pacientul să se deplaseze la diferite programări. Acest lucru economiseşte foarte mult timp şi este mult mai eficient atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi, scăzând costurile de ambele părţi.

La momentul actual, majoritatea serviciilor de radiologie trimit aproape instant pe e-mail radiografiile, astfel încât se poate vizualiza situaţia pacientului încă dinainte ca acesta să se prezinte în cabinet cu rezultatul investigaţiei pe suport fizic (figura 1). În acest mod se poate stabili un plan de tratament corelat cu situaţia clinică observată înainte de efectuarea radiografiei şi care să poată fi prezentată pacientului când acesta vine la programare.
 

Figura 1. Ortopan­tomo­gra­fia unui pacient cu ano­don­ţie de incisiv lateral superior şi punţi metalo-ceramice
Figura 1. Ortopan­tomo­gra­fia unui pacient cu ano­don­ţie de incisiv lateral superior şi punţi metalo-ceramice

În afară de acest avantaj, mai există şi posibilitatea măririi imaginilor pe calculator, tabletă sau telefon, putându-se astfel observa detalii care înainte nu erau perceptibile. Totodată, se pot proiecta radiografiile respective pe un ecran în cabinet şi astfel ele pot fi tot timpul vizualizate în timpul manoperelor, dar fără să fie atinse şi contaminate în vreun fel.
 

Figura 2. Detalii din radiografia retroalveolară a primului molar inferior stâng (3.6) înainte (a) şi după tratamentul endodonţic efectuat la microscop (b)
Figura 2. Detalii din radiografia retroalveolară a primului molar inferior stâng (3.6) înainte (a) şi după tratamentul endodonţic efectuat la microscop (b)

Este foarte utilă utilizarea radiologiei digitale în cazul endodonţiei, pentru că este nevoie de un control foarte bun al lungimii de canal atât în timpul lucrului, cât şi al obturaţiei de canal după realizarea acesteia (figurile 2a şi 2b). În cazul în care există posibilitatea efectuării unei radiografii digitale în cabinet, rezultatul apare pe loc, dar şi dacă pacientul merge într-un serviciu specializat şi se primeşte rezultatul pe e-mail se poate afla din start dacă obturaţia de canal este corectă, eliminând astfel revenirea pacientului în cabinet cu rezultatul pe suport fizic (figura 3). Acest aspect se doveşte util şi dacă medicul curant stomatolog colaborează cu un endodont sau un chirurg, dar şi dacă pacientul este nevoit să apeleze la continuarea tratamentului într-o altă localitate/cabinet, permiţându-le tuturor să aibă dovada că tratamentul a fost corect efectuat.
 

Figura 3. Radiografie di­gi­­ta­­­­lă după tratamentul en­do­­don­­ţic efectuat  la microscop – set complet de detalii după ob­tu­rarea ca­na­lelor ra­di­cu­la­re la pri­mul molar inferior stâng (3.6)
Figura 3. Radiografie di­gi­­ta­­­­lă după tratamentul en­do­­don­­ţic efectuat la microscop – set complet de detalii după ob­tu­rarea ca­na­lelor ra­di­cu­la­re la pri­mul molar inferior stâng (3.6)

În concluzie

  • Telestomatologia poate fi la îndemâna oricărui profesionist, fie dintr-un cabinet individual aflat chiar într-o zonă rurală sau defavorizată, fie într-o clinică urbană cu echipamente de ultimă generaţie şi cu specialişti în diferite domenii ale medicinei dentare.
  • Beneficiile telestomatologiei sunt resimţite atât la nivelul pacientului, cât şi al furnizorului de servicii, realizându-se îngrijiri de calitate superioară şi cu un amplu răsunet societal.

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

  1. https://www.nuemd.com/news/2015/12/04/telemedicine-strategies-reach-field-dentistry.
  2. https://www.dentistryiq.com/articles/2017/04/teledentistry-reaches-the-tipping-point-with-cdt-2018-codes.html.
  3. https://www.mymouthwatch.com/teledentistry.php.
  4. Code Maintenance Committee. CDT Code Action Request 9/16/17 (internal document).
  5. American Dental Association. House passes guidelines on teledentistry. ADA News website, Published December 7, 2015. http://www.ada.org/en/publications/ada-news/2015-archive/december/house-passes-guidelines-on-teledentistry. 
  6. Burger D. Code Maintenance Committee OKs teledentistry, A1c codes. ADA News website. Published March 14, 2017 http://www.ada.org/en/publications/ada-news/2017-archive/march/code-maintenance-committee-oks-teledentistry-a1c-codes. 
  7. Yoshinaga L. The Use of Teledentistry for Remote Learning Applications. Pract Proced Aesthet Dent.2001;13:327-8.
  8. Estai M, Kruger E, Tennant M, Bunt S, Kanagasingam Y. Challenges in the uptake of telemedicine in dentistry. Rural Remote Health. 2016 Oct-Dec;16(4):3915. Epub 2016 Nov 28.
  9. Clark GT. Teledentistry: What is it Now, and What Will it be Tomorrow? J Calif Dent Assoc.2000;28:121-7.
  10. Bradley M, Black P, Noble S, Thompson R, Lamey PJ. Application of Teledentistry in Oral Medicine in a Community Dental Service, N. Ireland. Br Dent J. 2010;209:399-404.
  11. http://formare-continua.ro/index.php/informaii-utile/stiri-medicale/625-sistem-de-telemedicina-in-premiera-in-medicina-dentara-romaneasca.
  12. http://www.paginamedicala.ro/video/Dentistii-pot-dezbate-cazurile-complicate-in-sistem-de-telemedicina_1150/
  13. http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Sistem-de-telemedicina_-in-premiera-in-medicina-dentara-romaneasca_16769/
  14. Rocca MA, Kudryk VL, Pajak JC, Morris T. The evolution of a teledentistry system within the Department of Defense. Proceedings of the AMIA Symposium 1999;921-924.
  15. Estai M, Kruger E, Tennant M, Bunt S, Kanagasingam Y. Challenges in the uptake of telemedicine in dentistry. Rural and Remote Health. 28 November 2016;16:3915.
  16. Butler TN, Yellowlees P. Cost analysis of store-and-forward telepsychiatry as a consultation model for primary care. Telemedicine Journal and e-Health. 2012;18(1):74-77. http://dx.doi.org/10.1089/tmj.2011.0086.

Articole din ediţiile anterioare

MEDICINĂ DE FAMILIE | Ediţia 4 / 2017

Fibroza pulmonară idiopatică

Dr. Cătălina Panaitescu

Fibroza pulmonară idiopatică este o boală cronică rară, de cau­ză necunoscută, ce afectează persoane în vârstă de 60-70 de ani. Principalele simpto...

18 septembrie 2017