STUDII CLINICE/CLINICAL STUDIES

Educaţia pentru sănătate în şcoli, o şansă pentru o generaţie viitoare sănătoasă

 School health programs, a chance for a healthier future generation

First published: 18 decembrie 2019

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Pedi.56.4.2019.2795

Abstract

Non-communicable diseases (NCD) are the main cause of death and morbidity worldwide. Unhealthy eating behaviors have been present in our society in recent years and affect the nutri­tional intake. Overweight, obesity and lack of physical activity are risk factors for metabolic syndrome, a cause of cardiovascular disease in adults. Malnutrition has important consequences, as an undernourished child is exposed to poor growth, low immunity and risk of infections, and gastrointestinal mucosal lesions associated with mal­absorption. Promoting health in schools can help improve the health of the children’s population. School is the place where skills and behavior related to health can be developed and maintained as a future adult. There are many health education programs that have been developed in schools in Romania. „Healthy lifestyle for a healthy child – a healthy child is a happy child!“ was such a program developed under the NCD Child Advocacy in Action Framework, during 2018-2019. The purpose of this program was to promote for the children from three schools in Cluj-Napoca a healthy lifestyle, healthy nutrition (including healthy cooking workshops) and physical activity (a running event for the children involved in the program). In conclusion, health education in school-age children could be one of the most effective ways to reduce NCD risk factors and improve the health of future adults.

Keywords
school health, education, non-communicable diseases, adolescents, nutrition

Rezumat

Bolile netransmisibile legate de stilul de viaţă (NCD) reprezintă principala cauză de deces şi morbiditate la nivel mondial. Com­­por­­tamentele alimentare nesănătoase sunt prezente în so­cie­tatea noastră în ultimii ani şi afectează aportul nu­tri­tiv. Supra­ponderea, obezitatea şi lipsa activităţii fizice sunt fac­tori de risc pentru sindromul metabolic, o cauză a bo­li­lor car­dio­vas­culare la adulţi. Malnutriţia are consecinţe im­por­tan­te, de­oa­rece un copil subnutrit este expus la o creştere deficitară, la o imu­nitate scăzută şi risc de infecţii, la leziuni ale mucoasei gas­tro­intestinale asociate cu malabsorbţia. Promovarea să­nă­tăţii în şcoli poate contribui la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei copiilor. Şcoala reprezintă locul în care competenţele şi stilul de viaţă legate de sănătate pot fi dezvoltate şi menţinute ca viitor adult. Există multe programe pentru educaţie din sănătate care au fost derulate în şcolile din România. „Stil de viaţă să­nă­tos pentru un copil sănătos – un copil sănătos este un copil fe­ri­cit!” a fost un astfel de program derulat în cadrul NCD Child Ad­vo­cacy in Action Grant, în perioada 2018-2019. Scopul acestui pro­gram a fost de a promova pentru copiii din trei şcoli din Cluj-Napoca un stil de viaţă sănătos, alimentaţia sănătoasă (inclusiv ateliere de gătit sănătos) şi activitatea fizică (cros pentru copiii implicaţi în program). În concluzie, educaţia pentru sănătate la copiii de vârstă şcolară este una dintre cele mai eficiente metode de a reduce factorii de risc pentru NCD şi de a îmbunătăţi starea de sănătate a viitorilor adulţi.

Bolile cardiovasculare reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în România. Comportamentele nesănătoase, malnutriţia (incluzând supraponderea şi obezitatea) şi lipsa activităţii fizice reprezintă factori de risc pentru sindromul metabolic. Pe lângă bolile cardiovasculare, şi alte cauze importante de deces, dizabilitate, morbiditate şi probleme sociale ale tinerilor şi adulţilor îşi au originea în perioada adolescenţei. Aceste cauze cuprind, pe lângă comportamentele nutriţionale necorespunzătoare şi lipsa activităţii fizice, şi diferite comportamente care duc la accidentări şi violenţă, consum de alcool, tutun şi droguri, comportamente sexuale ce determină sarcini nedorite în adolescenţă şi boli transmisibile pe cale sexuală. Chiar dacă impactul major al acestor boli este în perioada de adult, un impact important există în perioada adolescenţei(1,2,3).

În ultima decadă, Naţiunile Unite au făcut din reducerea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (NCD – non-communicable diseases) şi promovarea sănătăţii un punct important pe agenda de activitate, după adoptarea în 2011 a declaraţiei privind prevenţia şi controlul acestor boli netransmisibile: „The Declaration of the High-level Meeting of the General Assembly on the Prevention and Control of Non-communicable Diseases (NCD)”(4).

Asociaţia Europeană de Pediatrie (European Pediatric Association – Union of National European Societies and Associations) susţine importanţa rolului pe care medicii pediatri în special trebuie să îl aibă în promovarea unui stil de viaţă sănătos, în consilierea şi urmărirea copiilor şi adolescenţilor cu factori de risc pentru boli netransmisibile(3).

Şcoala are o influenţă asupra sănătăţii copiilor şi a educaţiei acestora, cu rol important în viitorul unei populaţii. Un copil sănătos va învăţa mult mai bine decât unul cu probleme de sănătate. Cea mai mare parte a timpului activ pe parcursul unei zile este petrecut în şcoală, iar pentru mulţi dintre copii şi adolescenţi şcoala reprezintă locul unde ar putea deprinde comportamente şi un stil de viaţă sănătos, care să fie menţinute şi în perioada de adult(5).

Figura 1. Aspecte din timpul cursurilor şi discuţiilor privind nutriţia sănătoasă şi importanţa activităţii fizice pentru o dezvoltare sănătoasă
Figura 1. Aspecte din timpul cursurilor şi discuţiilor privind nutriţia sănătoasă şi importanţa activităţii fizice pentru o dezvoltare sănătoasă
Figura 2. Aspecte din timpul cursurilor şi discuţiilor privind nutriţia sănătoasă şi importanţa activităţii fizice pentru o dezvoltare sănătoasă
Figura 2. Aspecte din timpul cursurilor şi discuţiilor privind nutriţia sănătoasă şi importanţa activităţii fizice pentru o dezvoltare sănătoasă
Figura 3. Aspecte din timpul workshopului pentru gătit sănătos în vederea deprinderilor pentru o alimentaţie echilibrată
Figura 3. Aspecte din timpul workshopului pentru gătit sănătos în vederea deprinderilor pentru o alimentaţie echilibrată
Figura 4. Aspecte din timpul workshopului pentru gătit sănătos în vederea deprinderilor pentru o alimentaţie echilibrată
Figura 4. Aspecte din timpul workshopului pentru gătit sănătos în vederea deprinderilor pentru o alimentaţie echilibrată

O analiză recentă arată că programele şcolare de sănătate (programe de promovare a sănătăţii, şcoli sănătoase, şcoli care promovează sănătatea, şcoli pentru sănătate, aşa cum se mai pot denumi acestea) integrează multiple componente care duc la îmbunătăţirea sănătăţii şi a educaţiei copiilor din şcoală(2). Aceste programe pot fi incluse în cadrul programei şcolare sau pot fi realizate extracurricular (cum ar fi în cadrul programului „Săptămâna altfel”).

Activitatea fizică regulată este necesară copiilor pentru îmbunătăţirea stării de sănătate, incluzând sistemul osos şi muscular, sistemul cardiovascular, controlul greutăţii şi reducerea obezităţii, dar şi starea mentală (reducerea stărilor de anxietate şi depresie). În plus, activitatea fizică în cadrul şcolii are un rol important în ameliorarea performanţelor şcolare(5).

Şcoala poate avea un rol important şi în ceea ce priveşte asigurarea unei nutriţii adecvate pentru menţinerea sănătăţii, inclusiv învăţarea unor comportamente sănătoase pentru prevenirea obezităţii şi a altor boli netransmisibile asociate. De asemenea, asigurarea unui aport nutritiv corespunzător la aceşti copii contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, având un rol important în dezvoltarea creierului, în ameliorarea performanţelor cognitive, a memoriei, atenţiei, comportamentului şi a prezenţei la şcoală(5).

Mergând mai departe, Organizaţia Mondială a Să­nă­tăţii (OMS) a introdus conceptul de şcoală care pro­mo­vează sănătatea, punând accent pe modificările organizaţionale şi structurale care să amelioreze mediul şcolar, curriculumul, metodele de predare(6). O analiză efectuată pe baza acestui concept al OMS a unor trialuri controlate randomizate a permis concluzii importante privind programele de sănătate de la nivelul şcolilor. Astfel, intervenţiile bazate pe modelul introdus de OMS la nivelul şcolilor s-au dovedit eficace în reducerea indexului de masă corporală (IMC), în creşterea nivelului de activitate fizică, ameliorarea consumului de fructe şi legume, reducerea fumatului şi în diminuarea fenomenului de bullying (ca victimă). În schimb, datele nu au fost destule, astfel încât să fie posibile concluzii privind eficacitatea în modificarea altor comportamente(7).
 

Figura 5. Afişul pentru Crosul Copiilor, evenimentul sportiv din cadrul proiectului, de la 1 iunie 2019
Figura 5. Afişul pentru Crosul Copiilor, evenimentul sportiv din cadrul proiectului, de la 1 iunie 2019

Caracteristicile pentru programe eficiente de educaţie pentru sănătate, derulate în şcoală, sunt următoarele(8):

1. Programe dedicate comportamentelor care influenţează sănătatea şi procesul de învăţare.

2. Sprijinirea fiecărui copil şi adolescent.

3. Prezenţa celor opt componente de bază: educaţie pentru sănătate (curriculum), servicii de medicină şcolară, mediu şcolar sănătos, educaţie fizică (activităţi sportive), servicii de nutriţie şcolară, servicii de consiliere, psihologie şi asistenţă socială, programe de promovare a sănătăţii dedicate personalului şcolii, implicarea familiei şi a comunităţii.

4. Intervenţii multiple.

5. Coordonare şi supervizare a programului.

6. Planificare sistematică a programului.

7. Dezvoltarea continuă a personalului implicat în programe.

8. Implicarea activă a elevilor în programe.

Deşi numeroase studii au demonstrat eficienţa acestui tip de programe educaţionale la nivelul elevilor, integrarea educaţiei pentru sănătate în curriculumul şcolar poate întâmpina diferite piedici, astfel încât scopul educaţional poate să nu fie atins întru totul(9).

Există multe programe pentru educaţie din sănătate care au fost derulate în şcolile din România. „Stil de viaţă sănătos pentru un copil sănătos – un copil sănătos este un copil fericit!” (Healthy lifestyle for healthy childhood – a healthy child is a happy child!) a fost un astfel de program derulat în cadrul programului „NCD Child Advocacy in Action Grant”, în perioada 2018-2019. Scopul acestui program a fost de a promova un stil de viaţă sănătos în rândul elevilor din clasa a VI-a din trei şcoli din Cluj-Napoca.

Figura 6. Start pentru cei mai tineri participanţi la Crosul Copiilor, de la 1 iunie 2019
Figura 6. Start pentru cei mai tineri participanţi la Crosul Copiilor, de la 1 iunie 2019
Figura 7. O parte din echipa proiectului după terminarea alergării în parc (1 iunie 2019)
Figura 7. O parte din echipa proiectului după terminarea alergării în parc (1 iunie 2019)

În perioada programului „Săptămâna altfel”, elevii au beneficiat de prezentări interactive despre ceea ce înseamnă alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică şi rolul acestora în dezvoltarea copiilor. Ulterior, copiii au putut să îşi arate îndemânarea în pregătirea unui mic dejun sănătos, în cadrul unui atelier de gătit sănătos, sub îndrumare specializată. Elevii incluşi în acest program, alături de alţi copii, au participat de Ziua Copiilor la un cros organizat în parcul oraşului, cu scopul de a promova activitatea sportivă. În plus, a fost derulat şi un concurs online de reţete sănătoase, astfel încât copiii să fie stimulaţi să îşi prezinte propriile reţete sănătoase, precum şi să îşi verifice cunoştinţele privind un stil de viaţă sănătos. În cadrul acestui program am beneficiat şi de sprijinul comunităţii locale, prin Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, precum şi AROBS Transilvania, o companie clujeană de software care sprijină diferite proiecte educaţionale. Pe baza experienţei acestui proiect, activităţile vor fi continuate şi în următorii ani, cu mărirea numărului de şcoli implicate(10).

În concluzie, educaţia pentru sănătate – promovarea unui stil de viată sănătos în rândul copiilor şi adolescenţilor – poate fi considerată cea mai eficientă măsură preventivă pentru a asigura o populaţie sănătoasă, cu reducerea riscului pentru sindromul metabolic, bolile cardiovasculare şi alte morbidităţi asociate.   n

 

Conflict of interests: The authors declare no conflict of intersts.

Bibliografie

  1. Negrea AG, Grama A, Sirbe C, Pop TL. Contemporary Teenager and the Risk of Non-Communicable Diseases. Journal of School and University Medicine. 2019;6(3):15-20.
  2. Kolbe LJ. School Health as a Strategy to Improve Both Public Health and Education. Annual Review of Public Health. 2019;40(1):443-63.
  3. Pop TL, Namazova-Baranova L, Mestrovic J, et al. The Role of Healthy Lifestyle Promotion, Counseling, and Follow-up in Noncommunicable Diseases Prevention. J Pediatrics. 2019, in press.
  4. United Nations General Assembly. Political declaration of the high-level meeting of the general assembly on the prevention and control of non-communicable diseases. New York: United Nations, 2011. Disponibil la http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/66/L.1&referer=http://www.un.org/en/ga/ncdmeeting2011/&Lang=E. 
  5. Lee A, Lo ASC, Keung MW, et al. Effective health promoting school for better health of children and adolescents: indicators for success. BMC Public Health. 2019;19, 1088 (2019). 
  6. WHO. Development of health-promoting schools - A framework for action. WHO/WPRO, Manila, Filipine; 1996. Disponibil la https://iris.wpro.who.int/bitstream/handle/10665.1/1435/Health_promoting_sch_ser.5_eng.pdf
  7. Langford R, Campbell R, Magnus D, Bonell CP, Murphy SM, Waters E, Komro KA, Gibbs LF. The WHO health promoting school framework for improving the health and well-being of students and their academic achievement. Cochrane Database Sys Rev. 2014;4(4):CD008958.
  8. Olsen L, Allensworth D. School Health Education. Characteristics of Effective Programs, Conclusion. Disponibil la https://education.stateuniversity.com/pages/2035/Health-Education-School.html.
  9. Rajan S, Roberts KJ, Guerra L, Pirsch M, Morrell E. Integrating health education in core curriculum classrooms: successes, challenges, and implications for urban middle schools. J Sch Health. 2017;87:949-57.
  10. Pop TL, Rajka D, Ştefănescu A, Racz O, Cainap S. Healthy lifestyle for a healthy childhood - a program of education for health in children. Arch Dis Child. 2019;104(suppl 3):A279.

Articole din ediţiile anterioare

STUDII CLINICE | Ediţia 4 / 2016

Evaluarea nutriţională cu particularităţi evolutive la pacienţii cu mucoviscidoză

Evelina Moraru, Ramona Diaconu, Aurica Rugină

Mucoviscidoza este cea mai frecventă maladie monogenică, autozomal recesivă, în populațiile de origine caucaziană, cu evoluție cronică, letală, cu ...

09 noiembrie 2016
STUDII CLINICE | Ediţia 3 / 2016

Rolul statusului nutriţional în evoluţia și prognosticul copiilor cu ciroză hepatică

Bogdan A. Stana, Evelina Moraru

Ciroza hepatică la vârsta pediatrică reprezintă încă o realitate înconjurătoare dură, atât prin problemele de diagnostic şi tratament, cât şi prin ...

09 septembrie 2016
URGENŢE | Ediţia 54 (2) / 2019

Malnutriţia acută severă, consecinţă a statusului socioeconomic precar – serie de cazuri clinice

Claudia Sîrbe, Alina Grama, Tudor Lucian Pop

Malnutriţia severă la copil constituie o problemă importantă la nivel mondial. Deficitele protein-calorice şi ale micronutrienţilor pot cuprinde ma...

28 mai 2019
STUDII CLINICE | Ediţia 3 55 / 2019

Particularităţi şi aspecte comune ale intoxicaţiilor în populaţia pediatrică şi cea adultă

Roxana Mihaela Barbu, Maria Cristina Gavrilescu, Bogdan A. Stana, Victoria Paraschiva Luca

Intoxicaţiile acute la grupa de vârstă pediatrică reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate şi de morbiditate, cu impact major în cee...

18 noiembrie 2019