PSIHIATRIE SOCIALĂ

Modelul integrativ biopsihosocial – factor determinant în creşterea calităţii vieţii pacientului cu tulburări psihice

 Integrative biopsychosocial model – factor contributing to an increased quality of life in patients with psychiatric disorders

First published: 15 noiembrie 2019

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Psih.59.4.2019.2610

Abstract

The “Doctor Gheorghe Preda” Psychiatric Hospital of Sibiu is the first psychiatric hospital founded in south-eastern Europe, with over 150 years of rich history and tradition, being established in 1863. Over time, at the head of the institution, have been several medical personalities, including Dr. Pandy, who developed “The Pandy Reaction”, and Dr. Preda, whom the hospital is currently named after.
The interest towards complementary activities and medico-socio-administrative development was manifested early by involving the patients in administrative-household actions, the initiation of social inclusion programs such as “Family care” and the establishment of the “Medical-pedagogical school near the Mental and Nervous Illness Hospital of Sibiu”.
These actions can be considered the prototype of today’s ergotherapy, having an important evolution continuously adapted to the needs of patients with psychiatric pathology and to the standards of a society in perpetual development.
Currently, within The “Doctor Gheorghe Preda” Psychiatric Hospital, complementary activities are carried out both within the hospital and in the Mental Health Center, which aims to improve the quality of the patient’s life by supporting social and family reintegration. These include the ergotherapy and occupational therapy department, which comprises painting, clay sculpture, handcraft, ergoNet and ergocrafting workshops, but also melotherapy, complementary therapy through theater, music auditions and dance therapy. In addition there are multiple projects established with the help of The Psychiatric Hospital Association of Sibiu.
Thus, the tradition of developing patient-centered activities continues by adapting according to his needs, having as primary objectives the regaining of daily abilities, social inclusion and increasing the quality of life.

Keywords
ergotherapy, complementary therapies, psychiatry, social inclusion

Rezumat

Spitalul de Psihiatrie „Doctor Gheorghe Preda” din Sibiu este primul spital cu specific psihiatric din sud-estul Europei, cu o istorie bogată şi o tradiţie de peste 150 de ani, fiind înfiinţat în 1863. De-a lungul timpului, la conducerea instituţiei s-au aflat numeroase personalităţi medicale, printre care doctorul Pandy, cel care a dezvoltat „Reacţia Pandy”, şi doctorul Preda, al cărui nume spitalul îl poartă în prezent.
Interesul faţă de activităţile complementare şi dezvoltarea medico-socio-administrativă s-au manifestat timpuriu, prin implicarea pacienţilor în acţiuni administrativ-gospodăreşti, dezvoltarea unor programe de incluziune socială precum „Patronajul familial” şi înfiinţarea „Şcolii medico-pedagogice de pe lângă Spitalul de boale mentale şi nervoase din Sibiu”.
Aceste acţiuni pot fi considerate prototipul ergoterapiei de astăzi, având o importantă evoluţie adaptată în mod continuu la nevoile pacienţilor cu patologie psihiatrică şi la standardele societăţii aflate într-o perpetuă dezvoltare.
În prezent, în Spitalului de Psihiatrie „Doctor Gheorghe Preda” se desfăşoară activităţi complementare atât în cadrul spitalului, cât şi în Centrul de Sănătate Mintală, care au ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientului prin susţinerea reintegrării sociale şi familiale. Dintre acestea menţionăm compartimentul de ergoterapie şi terapie ocupaţională, în care sunt incluse laboratoarele de pictură, bricolaj, sculptură în lut, artizanat, ergomeşteşuguri şi ergoNet, dar şi meloterapie, terapie complementară prin teatru, audiţii muzicale, dansterapie. Acestora li se adaugă multiple proiecte sociale derulate cu ajutorul Asociaţiei Spitalului de Psihiatrie din Sibiu.
Astfel, tradiţia de dezvoltare a activităţilor axate pe pacient continuă prin adaptarea în funcţie de nevoile acestuia, având ca obiective primordiale redobândirea abilităţilor cotidiene, incluziunea socială şi creşterea calităţii vieţii. 

Introducere – istoricul unui spital

Cu o tradiţie de peste 150 de ani, Spitalul de Psihiatrie din Sibiu este primul spital din sud-estul Europei care trata acest tip de patologie şi unul dintre cele două spitale de acest profil din Europa, care funcţionează neîntrerupt în aceeaşi locaţie de la înfiinţare şi până astăzi. Încă din momentul întocmirii planurilor de construcţie, alături de activitatea medicală, s-a pus accent deosebit şi pe activităţi complementare actului medical(1).

Decizia construirii Spitalului de Psihiatrie a fost luată în 1830 la Viena, când s-a constituit un fond intitulat Fondus mente captorum, în vederea finanţării ­lucrărilor de construcţie a unui spital în regiunea Transilvaniei. În 1852, Consiliul Sanitar Superior din Viena hotărăşte construcţia spitalului pe actuala locaţie, documentele vremii arătând principiile care trebuiau respectate: „Înfăţişarea să fie prietenoasă, fără inscripţii care ar putea aminti bolnavului că se află într-un ospiciu ale cărui uşi se închid pentru totdeauna. Să fie o ambianţă familială, să se evite curţile interioare, ferestrele să fie fără gratii de închisoare, menţinându‑se acest dispozitiv numai la saloanele de agitaţi de la parter, cu condiţia să aibă aspectul caselor de locuit din oraş”(2).

Construcţia efectivă a spitalului a început în 1860 şi s-a încheiat în 1863, fiind inaugurat la 1 noiembrie 1863, având o capacitate de 200 de paturi, amplasarea fiind pe terenul rezultat din unirea a două moşii particulare(1).
 

Figura 1. Ospiciul de Alienaţi, 1863
Figura 1. Ospiciul de Alienaţi, 1863

Încă de la înfiinţare, planurile spitalului prevedeau, pe lângă construcţia efectivă, şi spaţii în care pacienţii internaţi să-şi poată petrece timpul liber, ocupându-se cu diverse activităţi. Datele din arhiva spitalului arată că: „Pe lângă construcţia efectivă, trebuie să mai existe o seră, o grădină de vară, un teren agricol organizat ca o gospodărie model, având drept şcoală pentru bolnavi”(2).
 

Figura 2. Grădina de zarzavaturi,1872
Figura 2. Grădina de zarzavaturi,1872

Preocupările cadrelor medicale pentru activităţile complementare sunt certificate de faptul că în 1864 s-au încadrat, ca personal terapeutic ajutător, cadre didactice, profesor, pedagog de muzică şi educaţie fizică, ce aveau ca principal scop, dincolo de activităţile cu pacienţii, şi alfabetizarea lor. Acest fapt a fost obiectivat ulterior de înfiinţarea unei biblioteci în interiorul spitalului.
 

Figura 3. Crescătorie de porcine,1897
Figura 3. Crescătorie de porcine,1897

Doctorul Szabo introduce implicarea pacienţilor în activităţi administrativ-gospodăreşti în 1872, acestea putând fi considerate precursorul terapiei ocupaţionale de astăzi(1). Astfel, s-au înfiinţat „colonii de muncă” precum: grădinărit, apicultură, crescătorii de animale.
 

Figura 4. Pacienţi beneficiari al programului
Figura 4. Pacienţi beneficiari al programului

În 1880, ca terapie conexă actului medical, se introduc activităţi terapeutic-ocupaţionale, cum ar fi plimbările şi excursiile în grup ale pacienţilor în exteriorul spitalului. De asemenea, în cadrul spitalului se organizau spectacole cu ajutorul artiştilor din localitate, pacienţii contribuind la desfăşurarea acestora prin cântece şi poezie, putând spune că acestea ar fi punctul de pornire al unei timide meloterapii la nivelul spitalului(4).
 

Figura 5. Atelier meşteşugăresc, 1933
Figura 5. Atelier meşteşugăresc, 1933

După 1897, „coloniile de muncă” s-au diversificat ca activitate, au apărut ferme de cai şi vaci, o crescătorie de porcine, dar şi cultivarea de suprafeţe agricole ale spitalului din ce în ce mai extinse, fapt explicat de înfiinţarea unei bucătării proprii a spitalului, care folosea ca materii prime roadele acestor „colonii de muncă”(2).
 

Figura 6. Laborator ergoterapie, 2017
Figura 6. Laborator ergoterapie, 2017

Ca o metodă de stimulare a acestor pacienţi, s-a încercat, după 1906, ca pacienţii recuperaţi psihic şi parţial social, dar respinşi de familie, să fie preluaţi de alte familii din localităţile învecinate Sibiului, care le ofereau alimentaţie şi cazare în schimbul muncii în gospodărie, spitalul obligându-se să asigure asistenţă medicală şi îmbrăcămintea acestor pacienţi(5). Acestea erau primele forme de reintegrare socială şi profesională, dar se poate vorbi şi despre primele echipe mobile de la nivelul spitalului, deoarece personalul medical se deplasa periodic la domiciliu, pentru a observa starea medicală a pacientului. Organizaţia asociată spitalului care se ocupa de acest lucru purta numele de „Patronaj Familial” şi a fost înfiinţată de doctorul Epsthein(5).
 

Figura 7. Laborator ergomeşteguri, 2016
Figura 7. Laborator ergomeşteguri, 2016

Munca acestuia a fost continuată de doctorul Preda care, în 1921, înfiinţează „Societatea de ocrotire a alienaţilor şi anormalilor mintali, precum şi a familiilor lor” care avea ca scop asistenţa medico-socială la domiciliu, dar care încerca şi o reinserţie în muncă a pacienţilor care au fost internaţi în Spitalul de Psihiatrie(5).
 

Figura 8. Atelier de muzică şi mişcare,2017
Figura 8. Atelier de muzică şi mişcare,2017

Tot în acelaşi an, ca mijloace de reorientare şi recalificare profesională a pacienţilor internaţi, ia naştere „Şcoala medico-pedagogică de pe lângă Spitalul de boale mintale şi nervoase din Sibiu”, aceasta fiind înfiinţată în cadrul spitalului şi urmărea plasarea în muncă „cu o înţelegere mai mare faţă de capacitatea psihică mai redusă a bolnavilor de către angajator”. La nivelul instituţiei, punerea bazelor ergoterapiei ştiinţifice este legată de numele doctorului Liviu Ionasiu, care, în 1933, nu mai implică bolnavii doar în activităţi administrativ gospodăreşti, ci recomandă implicarea lor în diferite tipuri de muncă în funcţie de starea lor psihică. S-a încercat chiar şi schimbarea profesiei pacienţilor, urmând a fi realizată din timpul internării, când starea psihică nu le mai permitea să-şi reia vechea ocupaţie. Atelierele care funcţionau la nivelul spitalului erau coordonate de personalul de specialitate şi dotate cu materiale corespunzătoare. Pe lângă cele existente până acum, s-au înfiinţat şi atelierele de confecţionat covoare, preşuri şi de împletit coşuri(4).
 

Figura 9. Terapie complementară prin teatru,2019
Figura 9. Terapie complementară prin teatru,2019

Tot ca preocupări pentru terapii conexe actului medical, dar şi pentru o reabilitare şi reintegrare socială mai uşoare, în 1934 se înfiinţează Azilul de Cronici Mintali de la Râul Vadului, care aparţinea administrativ de spital şi care avea ca scop petrecerea unei perioade între condiţiile de spitalizare şi condiţiile familiale, cu scopul readaptării în mediul familial(3). În această unitate, condiţiile erau diferite de cele din spitalizarea clasică, punându-se accent pe terapiile complementare.

Structura

În prezent, Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gh. Preda” are la dispoziţie un număr de 453 de paturi distribuite între 6 secţii pentru adulţi şi 3 secţii pentru copii, la care se adaugă 85 de locuri aparţinând staţionarului de zi. Acesta mai cuprinde Centrul de Sănătate Mintală pentru adulţi, respectiv copii, ambulatoriul de specialitate integrat care beneficiază de cabinete de Psihiatrie adulţi, Psihiatrie pediatrică, Neurologie adulţi, Neurologie pediatrică, recuperare Balneofizioterapie. Structura spitalului cuprinde şi o linie de gardă adulţi, o linie de gardă pediatrică, compartimentul de asistenţă socială, psihologie clinică, laborator de imagistică medicală, laborator de analize medicale, farmacie şi compartiment de terapie ocupaţională şi ergoterapie.
 

Figura 10. Activitate sportivă, 2019
Figura 10. Activitate sportivă, 2019

Compartimentul de ergoterapie şi terapie ocupaţională este un serviciu pus la dispoziţie atât pacienţilor internaţi în cadrul Spitalului de Psihiatrie, cât şi celor care nu sunt internaţi, dar urmează un tratament în cadrul Ambulatoriului integrat sau în cadrul Centrului de Sănătate Mintală (CSM), acesta fiind structurat în funcţie de vârsta pacienţilor (adulţi şi copii) şi în funcţie de statusul psihic al pacienţilor (acuţi şi cronici).
 

Figura 11. Serbare de Crăciun, 2016
Figura 11. Serbare de Crăciun, 2016

CSM Adulţi Sibiu a fost înfiinţat în 1975 cu titlul de LSM (Laborator de Sănătate Mintală) şi a funcţionat continuu până în prezent, el fiind considerat „dispensarul psihiatriei pentru boli psihice cronice”. Pe parcursul anilor, activităţile permanente au fost consulturile psihiatrice, evaluările psihologice, asistenţa socială primară şi vizitele la domiciliul pacientului după externarea din spital. CSM a menţinut serviciile oferite până la acea dată de fostul LSM, dar a completat paleta de servicii oferite beneficiarilor cu numeroase alte activităţi medicale sau psihosociale. Printre activităţile medicale de o mare eficacitate s-au dovedit a fi vizitele la domiciliul beneficiarului de către asistentele medicale de psihiatrie, în vederea creşterii complianţei la tratament şi a evaluării exacte a reinserţiei familiale şi profesionale.
 

Figura 12. Grădina terapeutică, 2014
Figura 12. Grădina terapeutică, 2014

Centrul de Sănătate Mintală Adulţi are ca scop articularea serviciilor spitaliceşti cu monitorizarea reinserţiei socioprofesionale a persoanelor cu tulburări psihice severe, unde sunt constatate deficienţe, fiind implementate planuri terapeutice complexe, personalizate fiecărui pacient.

Asociaţia Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” a fost înfiinţată în 2010, fiind formată din medici, psihologi, asistenţi sociali, jurişti şi economişti şi are ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu afecţiuni psihice şi a îngrijirilor de sănătate acordate acestora, atât pentru pacienţii adulţi/copiii internaţi în spital, cât şi pentru cei trataţi în ambulatoriu sau dispensarizaţi în centrele de sănătate mintală.
 

Figura 13. Program MUVIT, 2015
Figura 13. Program MUVIT, 2015

Activităţi

Dezideratele reabilitării psihosociale sunt cele prevăzute de Legea sănătăţii mintale nr. 478/2002, completată cu Ordinul nr. 375/2006, care prevede înfiinţarea şi organizarea centrelor de sănătate mintală care sunt responsabile de asistenţa comunitară, din care fac parte şi aceste servicii de reabilitare.

Obiectivele reabilitării sunt de natură calitativă, se adresează patologiei psihiatrice severe cu remisiuni parţiale sau cu deficit funcţional socioprofesional, sunt centrate pe potenţialul restant după episodul psihotic, în vederea consolidării, dezvoltării şi cultivării acestui potenţial. Reluarea vieţii de familie, a rolurilor sociale, a vieţii în comunitate şi a profesiei sunt principalele ţinte ale reabilitării psihosociale. În plan secund, din punct de vedere calitativ, atingerea unui nivel cât mai apropiat de cel al calităţii vieţii premorbide şi a funcţionalităţii persoanei cu probleme de sănătate mintală reprezintă un alt deziderat al reabilitării psihosociale.
 

Figura 14. Dreptul egal la joacă
Figura 14. Dreptul egal la joacă

Dificultatea în abordarea terapeutică a psihozelor, ca tulburări psihice de lung parcurs, o reprezintă, pe de o parte, controlarea simptomelor pozitive din perioada acută şi, pe de altă parte, simptomatologia negativă şi cognitivă din perioada remisională, simptomatologie care are impact direct asupra reabilitării psihosociale asupra vieţii în comunitate.

Abordarea psihosocială constă în: psihoeducaţia pacientului şi a familiei, antrenarea abilităţilor sociale, remedierea cognitivă, antrenarea gestionării propriei boli cu toate etapele ei, tratamentul comunitar asertiv, susţinerea în vederea angajării.
 

Figura 15. Cameră de stimulare polisenzorială copii
Figura 15. Cameră de stimulare polisenzorială copii

Compartimentul de ergoterapie şi terapie ocupaţională pune la dispoziţia pacienţilor activităţi în diverse laboratoare precum: laboratorul de pictură, laboratorul de artizanat, laboratorul de sculptură în lut, laboratorul de bricolaj, dar şi laboratoarele de ErgoNet şi ergomeşteşuguri, cele din urmă fiind înfiinţate în cadrul spitalului prin intermediul Asociaţiei Spitalului de Psihiatrie.

Anual, la nivelul laboratoarelor de ergoterapie desfăşoară activităţi peste 2000 de pacienţi adulţi care sunt internaţi în secţiile de acuţi şi peste 800 de copii din cele trei secţii. În cadrul departamentului de ergoterapie activează şase cadre cu forme de specializare pentru copii şi adulţi. Compartimentul de ergoterapie şi terapie ocupaţională a avut periodic schimburi de experienţă cu compartimentul de ergoterapie al Spitalului de Psihiatrie din Rennes, unde o parte dintre instructorii de ergoterapie au efectuat chiar şi stagii de perfecţionare.
 

Figura 16. Camera
Figura 16. Camera

Laboratorul de ergomeşteşuguri din cadrul compartimentului de ergoterapie a fost înfiinţat cu ajutorul Asociaţiei Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gh. Preda” Sibiu, care a câştigat un proiect prin Programul „Ţara lui Andrei” pentru înfiinţarea şi dotarea atelierului de tâmplărie şi arta lemnului în valoare de 5000 de euro. Proiectul a constat în amenajarea unui spaţiu în cadrul compartimentului de ergoterapie, dotarea cu echipamente şi materiale, precum şi angajarea unui maistru instructor tâmplar. Scopul activităţii desfăşurate în Laboratorul de ergomeşteşuguri constă în a-i învăţa pe pacienţi să lucreze în lemn şi să-şi ocupe timpul liber într-un mod constructiv, existând posibilitatea reorientării profesionale în aria acestui meşteşug.

Laboratoarele de ErgoNet şi InfoNet s-au înfiinţat tot cu ajutorul Asociaţiei Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gh. Preda” Sibiu, care a dotat, pe lângă compartimentul de ergoterapie, şi Centrele de Sănătate Mintală, copii şi adulţi, cu calculatoare destinate special uzului pacienţilor. Cu aceşti pacienţi lucrează voluntar un informatician drept coordonator al acestui laborator şi care îi familiarizează pe pacienţi cu utilizarea noţiunilor de bază ale computerului.

Tot în cadrul spitalului se desfăşoară activităţi precum: meloterapie („Spitalul Cântător”), audiţii muzicale şi terapie complementară prin teatru.
 

Figura 17. Speranţă prin artă, 2016
Figura 17. Speranţă prin artă, 2016

Programul de meloterapie este un proiect înfiinţat cu ajutorul Asociaţiei Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gh. Preda” Sibiu, constând din echipe terapeutice formate dintr-un instructor canto (calificat internaţional) şi un psiholog, care susţineau la nivelul spitalului, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, ateliere de muzică şi de mişcare, urmărind îmbunătăţirea stării generale şi relaxarea psihică şi fizică a pacienţilor. Acest proiect a beneficiat şi de un grant câştigat prin programul „MOL pentru sănătate” în valoare de 13 000 de lei. Datorită acestor activităţi, Spitalul de Psihiatrie din Sibiu este primul din România care face parte din reţeaua internaţională a „Spitalelor Cântătoare”.

În cadrul Spitalului de Psihiatrie, tot ca terapii complementare şi conexe actului medical, se desfăşoară audiţii muzicale în mod constant, orchestra Filarmonicii de Stat din Sibiu venind pentru a oferi audiţii muzicale pacienţilor spitalizaţi.

De asemenea, în cadrul spitalului se desfăşoară şi terapia complementară prin teatru în colaborare cu echipa „Bis Teatru”, aceasta asigurând un mediu dinamic şi sigur pentru exprimare, contribuind la creşterea calităţii vieţii pe perioada spitalizării şi la îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale atât între pacienţi, cât şi între personalul medical şi auxiliar.
 

Figura 18- Program EDU-TV, 2017
Figura 18- Program EDU-TV, 2017

CSM promovează activităţi de psihoterapie de grup pentru persoane cu psihoze şi activităţi de psihoeducaţie pentru familiile lor. În completare, CSM susţine un club literar, care editează o revistă cu conţinutul creaţiilor beneficiarilor, meloterapie (pasivă iniţial şi ulterior activă), cursuri de nutriţie, cursuri de redobândirea abilităţilor domestice (gătit şi spălat-uscat-călcat rufe, organizarea cumpărăturilor pentru prepararea mesei), sport cu program structurat de două ori pe săptămână la o sală de sport din comunitate. Îmbucurător e faptul că s-a reuşit implicarea comunităţii oraşului prin participarea la Semimaratonul Sibiu, în vederea obţinerii fondurilor necesare programului de sport (tenis de masă, club de şah) şi al celui de terapie prin dans.

Atragerea comunităţii către programele pentru pacienţi are loc şi cu ocazia sărbătorilor religioase pascale şi ale Crăciunului. Astfel, s-au realizat spectacole fastuoase, în sala de festivităţi a CSM, cu participarea unor interpreţi de renume din Sibiu şi a unor coruri de la diferite culte religioase din Sibiu. Aceste activităţi au fost completate cu excursii în aer liber la Muzeul Satului, Grădina Zoologică etc.

Sacroterapia se desfăşoară în Capela Ortodoxă a Spitalului de Psihiatrie, fiind susţinută de un preot angajat al spitalului. La aceasta au acces atât beneficiarii noştri, cât şi membrii comunităţii din vecinătate, realizându-se astfel un climat antistigma.

Intervenţia în criza psihiatrică, în cazul internărilor nevoluntare ale pacienţilor de la domiciliul acestora, când familia nu poate gestiona internarea, este asistată de echipa terapeutică, formată, după caz, din asistent medical, medic psihiatru, psiholog şi asistent social.

Asociaţia Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu contribuie la realizarea multor activităţi complementare şi conexe actului medical. Acestea au un rol foarte important, atât prin implicarea voluntarilor care lucrează cu pacienţii, cât şi prin proiectele câştigate care au facilitat activitatea în cadrul Spitalului de Psihiatrie, prin înfiinţarea spaţiilor amenajate şi dotate corespunzător pentru ca pacienţii să îşi poată petrece timpul liber într-un mod adecvat.

Proiectele Asociaţiei Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” susţin programele de terapie ocupaţională şi ergoterapie în scopul dezvoltării abilităţilor personale şi sociale, programe în scop educativ şi recreaţional, precum şi programe de destigmatizare a persoanelor care suferă de afecţiuni psihice şi de reintegrare în comunitate. Dintre proiectele asociaţiei menţionăm susţinerea şi dezvoltarea atelierelor de ergoterapie ale spitalului, „Grădina terapeutică”, „Muvit”, „Dreptul egal la joacă”, „Centrul de terapii asistate de ecvine”, „Camera de stimulare polisenzorială pentru copii”, „Camera memoriei”, „Speranţă prin artă”, dotarea spaţiilor în vederea antrenării abilităţilor cotidiene, „Edu TV”, „Prietenii din spital”, „Sibiu, lumini şi nuanţe”, „În lumea basmelor terapeutice” şi „Sprijin dulce pentru pacienţii cronici”.

Susţinerea şi dezvoltarea atelierelor de ergoterapie ale spitalului constituie un proiect complex, pe termen lung, care a constat în diversificarea activităţii atelierelor şi asigurarea materialelor necesare desfăşurării activităţii, precum şi campaniilor de antistigma şi de promovare a produselor realizate în cadrul laboratoarelor de ergoterapie.

„Grădinile terapeutice” este un proiect care constă în amenajarea la nivelul spitalului a două grădini terapeutice, prin restaurarea în curţile interioare ale spitalului a două spaţii de 1500 de metri pătraţi. Acest proiect a fost realizat prin fonduri obţinute prin proiectele „MOL Spaţii Verzi”, „Semimaraton Sibiu” 2014 şi din fonduri proprii ale spitalului în valoare de 34000 de lei. La realizarea acestor proiecte au participat ca voluntari, pe lângă personalul spitalului, un arhitect, un peisagist şi un proiectant.

„Muvit” a fost un proiect realizat împreună cu Fundaţia Comunitară Sibiu – „Semimaraton Sibiu 2015”, ca un proiect de dezvoltare a programelor de suport pentru pacienţi şi aparţinători din grupuri tematice care susţin activităţi fizice în dobândirea şi menţinerea stării de sănătate mintală. A constat în achiziţionare de echipament sportiv pentru pacienţii internaţi, dar şi pentru pacienţii dispensarizaţi în Centrul de Sănătate Mintală, în scopul îmbunătăţirii stării de sănătate prin angrenare în activităţi fizice alături de voluntari. Bugetul proiectului a fost de 13 000 de lei.

 „Dreptul egal la joacă” este un proiect care a constat în amenajarea unui loc de joacă accesibil şi adaptat copiilor cu dizabilităţi în parcul Spitalului de Psihiatrie. Valoarea de finanţare a fost de 30000 de euro, prin concursul de proiecte al Fundaţiei Vodafone „Fonduri pentru Fapte Bune”.

„Centrul de terapii asistate de ecvine” – scopul proiectului a fost de înfiinţare a unui minicentru pentru terapii asistate de ecvine, pentru a oferi strategii terapeutice eficiente şi accesibile pacienţilor copii. Beneficiarii direcţi au fost copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 12 ani, internaţi sau dispensarizaţi în CSM copii. Acest proiect a fost câştigat cu ajutorul proiectului „Raiffeisen Comunităţi”, în valoare de 15 000 de euro.

„Camera de stimulare polisenzorială pentru copii” a constat în amenajarea unei camere de stimulare complexă în secţia de psihiatrie infantilă, în valoare de 7000 de euro, bani câştigaţi prin proiectul „Raiffeisen Comunităţi” 2014.

„Camera memoriei”, proiect câştigat prin concursul de proiecte „ING România”, în valoare de 8000 de euro, a constat în amenajarea unei camere polisenzoriale complexe (SNOEZELEN) şi utilizarea ei în vederea stimulării abilităţilor şi memoriei reziduale în scopul autonomiei funcţionale a pacienţilor afectaţi de demenţă. De asemenea, proiectul prevedea dezvoltarea unui serviciu de suport pentru aparţinători prin consiliere şi psihoeducaţie de grup, care să susţină familiile în dificultăţile asociate îngrijirii bolnavului cu patologie deteriorativă.

„Speranţă prin artă” este un proiect antistigma, realizat cu ajutorul Clubului Rotary Sibiu, care constă în organizarea anuală (proiect ajuns la a X-a ediţie) a unui vernisaj cu tablourile realizate de pacienţi în laboratorul de pictură al compartimentului de ergoterapie al spitalului. Fiecare ediţie a fost organizată extra muros, într-o instituţie culturală din oraş (Sala Thalia, Biblioteca Astra, Primăria Sibiu, Uniunea Artiştilor Plastici), şi s-a bucurat de prezenţa oficialităţilor, ziariştilor, oamenilor de cultură şi a antreprenorilor.

Dotarea spaţiilor în vederea antrenării abilităţilor cotidiene a constat în mobilarea şi utilarea a două spaţii, a unei bucătării şi spălătorii în care pacienţii internaţi şi cei dispensarizaţi în Centrul de Sănătate Mintală puteau să gătească şi să îşi menţină normele de igienă.

„Edu TV”, proiect realizat cu ajutorul Clubului Rotary Sibiu şi a Fundaţiei Comunitare Sibiu, a constat în realizarea unei televiziuni cu circuit închis la nivelul celor trei secţii de copii din cadrul Spitalului de Psihiatrie Sibiu. Proiectul constă în difuzarea de programe educative (igienă, sănătate, informaţii diverse adaptate vârstei) şi de divertisment în sistem controlat în secţiile pediatrice. Proiectul a avut un buget de 50 000 de lei.

„Prietenii din spital”, proiect realizat de Asociaţia Spitalului de Psihiatrie Sibiu, finanţat prin fonduri ONG-EAA Grants Runda a 2-a Componenta 5.3, a constat în dezvoltarea unui serviciu de voluntariat în Spitalul de Psihiatrie în sprijinul pacienţilor copii şi adulţi, pe perioada spitalizării, oferind activităţi de îngrijire, suport, acompaniament, socializare, informare şi educare, activităţi recreative şi de petrecere a timpului liber cu ajutorul voluntarilor. Valoarea proiectului a fost de 30 250 de euro.

„Sibiu, lumini şi nuanţe” a constat în editarea şi lansarea unui album grafic, în scop de antistigma, al unui pacient în vârstă de 14 ani, care suferă de o tulburare din spectrul autist. Obiectivul a fost promovarea talentelor din rândul persoanelor cu dizabilităţi, conştientizarea societăţii asupra potenţialului şi incluziunea lor în rândul comunităţii.

„În lumea basmelor terapeutice” este un proiect finanţat de „MOL pentru sănătatea copiilor”, în valoare de 15000 de lei, care a constat în realizarea de ateliere de dezvoltare personală prin basme terapeutice şi tehnici creative combinate pentru preşcolari şi şcolari mici, trataţi în Centrul de Sănătate Mintală Copii.

„Sprijin dulce pentru pacienţii cronici” a fost realizat de Asociaţia Spitalului de Psihiatrie cu compania Boromir, constând în suplimentarea periodică a raţiei alimentare a pacienţilor instituţionalizaţi în cadrul Spitalului de Psihiatrie cu dulciuri şi fructe.

În concluzie, Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, cu o tradiţie de peste un secol şi jumătate, şi-a propus permanent o îmbunătăţire a serviciilor oferite pacienţilor (copii şi adulţi), atât pentru creşterea calităţii actului medical, implicit a serviciilor medicale, cât şi prin diversificarea terapiilor complementare necesare augmentării terapiei farmacologice. Sustenabilitatea acestor terapii complementare de-a lungul timpului a dus la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor, contribuind astfel la reintegrarea sociofamilială şi la reinserţia socioprofesională. 

Bibliografie

  1. http://www.medicina-psihiatrie.ro/despre_spital/istoric, accesat la data de 12 octombrie 2019
  2. Dr. Pandy Kalman. „Emlekkonyv a nagyszebeni m. k. allami elmegyogyintezet otven eves fennallasanak evfordulojara”. Nagyszeben Nyomatott Haiser Gyorgy konyvnyomdajaban. 1814.
  3. Birou contencios, arhivă, SIPP al Spitalului de Psihiatrie „Doctor Gheorghe Preda” Sibiu.
  4. Dr. G. Preda. „Dare de seamă asupra activităţiei serviciului din ospiciul de alienaţi, Sibiu”. Tipografia George Haiser. Sibiu. 1920
  5. Dr. Gh. Preda, Dr. Th. Stoenescu, V. Moşoiu. „Societatea de ocrotire a alienaţilor şi anormalilor mintali precum şi a familiilor lor şi şcoala medico-pedagogică de pe lângă Spitalul de boale mintale şi nervoase din Sibiu”. Institutul de arte grafice „Dacia Traiana”. Sibiu. 1938
  6. Birou statistică medicală al Spitalului de Psihiatrie „Doctor Gheorghe Preda” Sibiu.
  7. http://www.aspps.ro, accesat în data de 12 octombrie 2019.
  8. Serviciul financiar-contabil al Spitalului de Psihiatrie „Doctor Gheorghe Preda” Sibiu.

Articole din ediţiile anterioare

PSIHIATRIE-ARTA-CULTURA | Ediţia 1 16 / 2020

Sinopsis cultural al psihiatriei româneşti (I)

Prof. dr. Doina Cozman

Karl Jaspers, Sigmund Freud, Carl Gustav Jung, Jaques Lacan, Victor Frankl, Boris Cyrulnik, Axel Munthe, David H. Keller (science fiction), Oliver ...

24 aprilie 2020
RESEARCH | Ediţia 3 70 / 2022

Implementarea unui program de activităţi socio-recreative la pacienţii internaţi cu tulburări psihice. Studiu-pilot

Alina Golea, Mohamed Amine Bensalem, Lavinia Duică

În timpul spitalizării, disconfortul şi suferinţa cauzate de tulburarea psihică, precum şi lipsa motivaţiei şi a interesului pacienţilor se pot amp...

06 septembrie 2022
ACTUALITATE | Ediţia 4 / 2016

Spitalul de Psihiatrie Voila - Câmpina – studiu de caz

Irina Minescu

În contextul economico-social şi legislativ de astăzi, managerul unui spital de psihiatrie are, dincolo de atribuţiile și obligaţiile din contractu...

07 martie 2017
ACTUALITATE | Ediţia 1 / 2016

Este secolul 21 pregătit pentru o schimbare în practica psihiatriei? Locul telepsihiatriei în cadrul telemedicinei europene şi globale

Conf. dr. Maria Ladea, Mihai Bran

Telemedicina are multe definiții, dar aceasta înseamnă, în principal, „medicină la distanţă“. De fapt, constă în furnizarea de servicii de asistenț...

21 aprilie 2017