Din aceeași categorie

Interviul MedicHub

„Relaţia mea cu medicii de familie este una bună, de colaborare în echipa interdisciplinară”

Interviul MedicHub

„Prevenţia primară trebuie să înceapă de la nivel de medic de familie...”

Interviul MedicHub

De la medicină la presa medicală

Progresele recente în domeniul prevenirii infecțiilor respiratorii au deschis noi perspective pentru protejarea populațiilor vulnerabile, în special a sugarilor și copiilor mici. Dr. Daniel Dražan, medic pediatru și membru al Societății Cehe de Vaccinologie, ne-a împărtășit experiența Republicii Cehe, una dintre primele țări din Europa Centrală care a implementat cu succes o soluție inovatoare de prevenție împotriva virusului respirator sincițial (VSR), atingând o acoperire populațională de aproximativ 60% încă din primul sezon de implementare.

În interviul care urmează, Dr. Dražan detaliază impactul clinic și epidemiologic al programului ceh de prevenție VSR, precum și lecțiile transferabile către sistemul de sănătate din România.

De ce rămâne virusul sincițial respirator (VSR) o provocare majoră de sănătate publică în prezent și care sunt principalele dificultăți cu care se confruntă medicii în gestionarea ei?

Dr. Daniel Dražan: VSR rămâne una dintre cele mai semnificative provocări de sănătate publică în pediatrie, fiind principala cauză a infecțiilor de tract respirator inferior la sugari la nivel mondial. OMS estimează că VSR este responsabil pentru peste 80% dintre infecțiile de tract respirator inferior (ITRI) la sugarii sub 1 an. Managementul infecției cu VSR este complicat de faptul că povara clinică nu este concentrată exclusiv în rândul sugarilor vulnerabili sau prematuri, majoritatea spitalizărilor - 86,6% în Republica Cehă - sunt înregistrate la sugari anterior sănătoși, născuți la termen. Această distribuție epidemiologică contravine ipotezei tradiționale conform căreia măsurile de prevenție ar trebui să vizeze în principal grupurile considerate cu risc crescut.

Momentul imunizării este o altă provocare critică în prevenția VSR. Aproximativ 50% dintre spitalizările asociate VSR implică sugari născuți înainte de începutul sezonului,ceea ce subliniază importanța asigurării protecției profilactice anterior începerii sezonului, și nu exclusiv pentru sugarii născuți pe parcursul acestuia.

Din perspectiva tratamentului, medicii se confruntă cu limitări semnificative. Nu există tratamente antivirale specifice pentru VSR la sugari, iar managementul rămâne în mare parte unul de susținere. În acest context, prevenția rămâne singurul instrument cu impact clinic semnificativ.

În cele din urmă, consecințele absenței intervențiilor profilactice pot avea un impact clinic sever. Doar în Republica Cehă au fost înregistrate 22 de decese la sugari pe o perioadă de 6 ani (2017-2022), accentuând urgența introducerii rapide a măsurilor profilactice la nivel populațional.

Se știe că VSR exercită o povară considerabilă asupra sistemelor de sănătate. Cum se reflectă această povară, în mod concret, în Republica Cehă?

Dr. Daniel Dražan: Datele din Republica Cehă evidențiază povara considerabilă a VSR asupra sistemului de sănătate, VSR fiind responsabil pentru aproximativ 75% dintre spitalizările pentru bronșiolită la sugari în 2021.Analiza distribuției pe grupe de vârstă arată că această povară este concentrată predominant în primele luni de viață. Ratele de spitalizare ating un vârf între 1 și 3 luni, interval în care sugarii prezintă cea mai mare vulnerabilitate și capacitate limitată de a face față infecțiilor respiratorii severe. Această dinamică determină o presiune semnificativă asupra secțiilor de neonatologie și pediatrie, în special în contextul îngrijirii unor pacienți extrem de fragili și cu risc crescut de evoluții severe.

Dincolo de povara generată de spitalizări, impactul sistemic al infecției cu virus respirator sincițial (VSR) este semnificativ la nivel populațional. Se estimează că aproximativ 1 din 5 copii va avea nevoie de îngrijiri ambulatorii până la vârsta de 2 ani din cauza VSR, iar 1 din 50 de sugari va fi spitalizat în primul an de viață. Aceste date subliniază faptul că infecția cu VSR nu reprezintă un eveniment sporadic, ci o povară predictibilă și recurentă, cu impact sezonier asupra sistemului de sănătate, determinând o utilizare semnificativă și constantă a resurselor medicale.

În ceea ce privește sezonalitatea, circulația VSR în Republica Cehă se desfășoară, în mod obișnuit, între lunile octombrie și martie, totuși, datele din perioada post-COVID indică o variabilitate tot mai mare a debutului și duratei sezonului, ceea ce complică semnificativ planificarea și implementarea măsurilor preventive.

Ce opțiuni de prevenție sunt disponibile în prezent și ce rol pot juca anticorpii monoclonali în protejarea sugarilor împotriva VSR și în reducerea cazurilor severe și a spitalizărilor?

Dr. Daniel Dražan: În prezent, sunt disponibile mai multe strategii de prevenție pentru protecția sugarilor împotriva infecției cu virus respirator sincițial (VSR), reflectând o evoluție continuă a opțiunilor de imunizare la vârste fragede. Aceste abordări includ utilizarea anticorpilor monoclonali specifici la sugarii cu risc crescut, vaccinarea maternă, care conferă protecție pasivă nou-născutului prin transfer transplacentar de anticorpi, precum și, mai recent, introducerea anticorpilor monoclonali cu durată de acțiune prelungită, destinați populației universale de sugari și nou-născuți.

Dintre aceste opțiuni, anticorpul monoclonal cu acțiune prelungită reprezintă unul dintre cele mai importante progrese recente în prevenția infecției cu virus respirator sincițial (VSR). Spre deosebire de strategiile anterioare, limitate la grupuri specifice de risc, această abordare permite asigurarea protecției pe întreaga durată a sezonului VSR pentru toți sugarii și nou-născuții, printr-o singură administrare, contribuind astfel la acoperirea unei lacune majore în prevenția bolii. Prin furnizarea directă de anticorpi specifici anti-VSR, aceasta conferă protecție imediată, independent de răspunsul imun al gazdei, aspect deosebit de relevant la nou-născuți. Datorită timpului de înjumătățire prelungit, o singură doză este suficientă pentru a menține niveluri serice protectoare pe parcursul întregului sezon și pentru a asigura acoperirea ambelor subtipuri majore, RSV-A și RSV-B.

În mod important, dovezile din practica reală provenite din țările în care au fost implementate programe bazate pe anticorpi monoclonali sunt deosebit de relevante. Eficacitatea raportată în condiții de utilizare curentă variază între aproximativ 69% și 98%, confirmând rezultatele observate în studiile clinice pivotale. Datele din regiunea Galicia (Spania) au evidențiat o reducere de 89% a spitalizărilor asociate VSR după implementarea programului, cu menținerea unei reduceri de aproximativ 81% pe parcursul a două sezoane consecutive, demonstrând persistența efectului protector.

Deși atât anticorpii monoclonali, cât și imunizarea maternă sunt strategii recomandate de grupurile de experți, implementarea în practica medicală este în prezent susținută în principal de anticorpii monoclonali. Această dinamică este asociată, în principal, cu nivelul actual de compensare al vaccinului administrat în sarcină, factor care influențează accesul și se reflectă într-o acoperire vaccinală relativ redusă la nivel populațional.

Care sunt argumentele-cheie ale experților în favoarea includerii anticorpilor monoclonali anti-RSV în strategia națională de prevenție a Republicii Cehe?

Dr. Daniel Dražan: Includerea anticorpilor monoclonali în strategia națională de prevenție a RSV din Republica Cehă s-a bazat pe un proces decizional structurat și fundamentat pe dovezi. Acest proces a integrat beneficiile clinice, impactul estimat asupra sistemului de sănătate, precum și fezabilitatea atingerii unei acoperiri populaționale extinse.

Tranziția de la recunoașterea RSV drept o problemă majoră de sănătate publică la implementarea eficientă a măsurilor de prevenție a urmat un parcurs clar conturat, bazat pe dovezi locale solide, un consens larg la nivelul comunității medicale și procese decizionale robuste în cadrul sistemului de sănătate. Experiența Republicii Cehe evidențiază faptul că alinierea între datele epidemiologice naționale, recomandările societăților profesionale și mecanismele de evaluare și rambursare reprezintă un element-cheie pentru introducerea cu succes a unei strategii moderne de prevenție, cu un grad ridicat de acceptare și un impact durabil asupra sănătății publice.

Care sunt elemente-cheie privind administrarea anticorpilor monoclonali anti-RSV în cadrul strategiei de prevenție?

Dr. Daniel Dražan: Strategia de administrare este strâns corelată cu sezonalitatea RSV, în vederea asigurării unei protecții optime. Astfel, nou-născuții în perioada de circulație a virusului (octombrie-martie) primesc anticorpul monoclonal cât mai precoce după naștere, ideal înainte de externarea din maternitate. În cazul copiilor născuți în afara sezonului (aprilie-septembrie), administrarea este programată anticipat, înaintea debutului sezonului următor, de regulă în lunile octombrie sau noiembrie.

Pentru a maximiza accesul, sunt implicate mai multe puncte de furnizare a serviciilor medicale, inclusiv medicii de familie cu competență în pediatrie, ambulatoriile de specialitate și maternitățile, ceea ce permite administrarea la timp la nou-născuți, în conformitate cu ghidurile clinice.

Prin această abordare multilaterală se facilitează atingerea unei acoperiri optime în rândul sugarilor, independent de traseul lor în sistemul de sănătate.

Administrarea se efectuează o singură dată pe parcursul vieții și este raportată în sistemul național electronic de vaccinare, cu înregistrări menținute în Registrul Central de Vaccinare, garantând trasabilitatea și integrarea în ansamblul intervențiilor de imunizare.

Care sunt perspectivele strategice oferite de experiența Republicii Cehe în implementarea prevenției RSV, relevante pentru România?

Dr. Daniel Dražan: Cred că există câteva lecții cheie din experiența Cehă care sunt foarte relevante și pentru România.

• În primul rând, alinierea între toți actorii relevanți este esențială. Atunci când societățile medicale și factorii de decizie colaborează și promovează mesaje convergente, avansarea inițiativelor devine semnificativ mai facilă în ceea ce privește politicile de sănătate, mecanismele de rambursare și implementarea.
• În al doilea rând, o abordare universală, în detrimentul uneia limitate la grupele de risc, generează un impact mai mare. Datele din Republica Cehă au arătat că 86,6% dintre spitalizările asociate RSV au survenit la sugari sănătoși, născuți la termen, ceea ce indică faptul că restrângerea prevenției la populațiile cu risc crescut conduce la subestimarea unei părți semnificative a poverii bolii.
• În al treilea rând, flexibilitatea implementării facilitează extinderea acoperirii. În Republica Cehă, strategia a fost adaptată în funcție de momentul nașterii și a inclus multiple puncte de acces în sistemul de sănătate, ceea ce a contribuit semnificativ la creșterea ratei de acoperire și a acceptabilității.

Nu în ultimul rând, rezultatele inițiale sunt încurajatoare: atingerea unei acoperiri de aproximativ 60% încă din primul sezon RSV demonstrează că astfel de programe sunt nu doar eficiente, ci și fezabile în cadrul structurilor existente ale sistemului de sănătate.

România ar putea valorifica aceste lecții pentru a accelera dezvoltarea propriei strategii de prevenție a RSV. Cu toate acestea, pentru obținerea unui impact sustenabil asupra sănătății publice, rămân fundamentali pilonii: dovezi științifice solide, consens clinic, protocoale clare și un nivel adecvat de pregătire a sistemului de sănătate.

Referințe

• Nair H, et al. Lancet 2010;375:1545–55
• Shi T, et al. Lancet 2017;390:946–58
• Tregoning JS, Schwarze J. Clin Microbiol Rev. 2010;23(1):74-98
• Pazdiora P et al. Epidemiol Mikrobiol Imunol. 2024;73(2):67-75
• Prymula, et al. Vakcinologie. 1/2023
• Lively JY, et al. J Pediatric Infect Dis Soc. 2019;8(3):284-286
• McLaughlin, et al. JID, 2020;jiaa752
• Griffin MP, et al. N Engl J Med. 2020;383(5):415-425
• Beyfortus Summary of Product Characteristics, EMA, revision date 25.4.2025
• López-Lacort M. et al Euro Surveill. 2024;29(6):pii=2400046
• Ernst C, et al. Euro Surveill. 2024;29(4):pii=2400033
• Coma E, et al. Arch Dis Child 2024;0:1–6
• Ezpeleta G, et al. Vaccines 2024;12:383
• Assad Z, et al. N Engl J Med 2024;391:144-54
• Mallah N, et al. Lancet Infect Dis. 2025. 25(2):e62-63
• Rozhodnutí SÚKL sukls135647/2024
• Doporučení České vakcinologické společnosti ČLS JEP k imunizaci proti respiračními syncyciálnímu viru pro děti a těhotné ženy, www.vakcinace.eu
• VZP List of Medical Procedures No. 1452, Zdravotní výkony - VZP ČR
• Hall CB, et al. Pediatrics. 2013;132(2):e341-e348
• Sanchez-Luna M, et al. Curr Med Res Opin. 2016;32(4):693-698