Știri

Andreea Stroe-Măţăuan: „Toate schimbările care survin la copil apar prin modificările pe care le fac părinţii, educatorii în comportamentul lor”

Andreea Stroe-Măţăuan este psihoterapeut şi analist comportamental BCBA, formator şi supervizor pentru profesionişti care lucrează cu copii din sfera neurodiversităţii şi este consultant pentru familiile care au nevoie de sprijin în ghidajul dezvoltării armonioase a copiilor lor. Interesul profesional al psihologului se concentrează pe intervenţiile naturale şi comportamentale care ţin cont de psihologia dezvoltării.

13 Ianuarie 2025
Știri
13 Ianuarie 2025

Andreea Stroe-Măţăuan: „Toate schimbările care survin la copil apar prin modificările pe care le fac părinţii, educatorii în comportamentul lor”

Andreea Stroe-Măţăuan este psihoterapeut şi analist comportamental BCBA, formator şi supervizor pentru profesionişti care lucrează cu copii din sfera neurodiversităţii şi este consultant pentru familiile care au nevoie de sprijin în ghidajul dezvoltării armonioase a copiilor lor. Interesul profesional al psihologului se concentrează pe intervenţiile naturale şi comportamentale care ţin cont de psihologia dezvoltării.


De ce ai ales psihologia şi, în special, zona de terapie ABA?

Andreea Stroe-Măţăuan: Ştiam că mă voi îndrepta spre psihologie de când am terminat şcoala generală. Este, de altfel, motivul pentru care am ales ştiinţele sociale, după ce am terminat cursurile Liceului „Gh. Lazăr”. Apoi, am descoperit psihoterapia experienţială, pentru ca apoi să încep să lucrez la o asociaţie pentru copii cu autism, unde am luat contact cu ce înseamnă complexitatea acestor manifestări.

Acolo am terminat primele cursuri de formare şi am văzut cât de mult poate să-i ajute această terapie pe copii. Am văzut cum această ramură a ştiinţei, fiindcă de fapt ABA, chiar dacă are foarte multe conexiuni cu psihologia, este considerată totodată o ramură separată, un domeniu de studiu separat.

Iată de ce mi-am dat seama că am nevoie de o formare serioasă în terapia ABA, astfel încât am făcut formarea pentru a deveni analist comportamental acreditat internaţional BCBA.


De ce ţi-ai asumat acest extra-efort de pregătire şi certificare?

Andreea Stroe-Măţăuan: Întotdeauna mi-au plăcut copiii, de când eram mică. Am să-ţi dau un exemplu: cred că aveam vreo 12 ani şi, când venea cineva în vizită la noi, cu vreun copilaş, prieten de familie, eu mergeam direct la copil, petreceam timp cu el şi îmi plăcea foarte mult. Întotdeauna mi-au plăcut cei mici şi cred că în acest fel am descoperit cum pot să-mi împlinesc misiunea pe care consider că o am în viaţa asta, de a le fi alături copiilor şi familiilor.

Am început ca profesionist, acum 16 ani, şi am continuat ca părinte, din momentul în care s-au născut copiii mei. Deci, acţionez pe toate planurile. (râde)


Te rog să dezvolţi această idee, că terapia comportamentală, deşi a dat roade cel mai bine în zona spectrului autist, este eficientă pentru a modela orice comportament care devine într-un fel indezirabil!

Andreea Stroe-Măţăuan: De fapt, domeniile de aplicabilitate ale terapiei comportamentale pot să fie de la economie, la psihoterapie sau educaţie. Iar pe mine m-a ajutat foarte mult în viaţa de zi cu zi, să mă înţeleg mai bine şi să-i înţeleg mai bine pe cei din jurul meu.

Şi aici vreau să accentuez efectul pe care îl are ABA în construcţia de abilităţi. Multă lume asociază terapia comportamentală cu instrumente utile în eliminarea unor comportamente indezirabile. Dar, până la urmă, pentru a scăpa de un anumit comportament trebuie să construim altul în loc, care să fie pozitiv, dezirabil. De exemplu, un copil care plânge, ţipă şi aruncă face asta ca să ne comunice ceva. În analiza comportamentală încercăm să vedem ce încearcă el să ne comunice, fiindcă nu-i convine ceva, îşi doreşte un lucru şi noi nu ne-am dat seama. Poate că are o nevoie internă, un disconfort, o durere, care este motivul pentru care face acest lucru? Nu este suficient doar să oprim, prin toate mijloacele, aceste comportamente care pot fi chiar periculoase, ci să încercăm să înţelegem care este motivul şi apoi ce putem să-l învăţăm: să facă altceva, să ne comunice, să ne transmită. Adică, în locul ţipetelor, plânsului încercăm să punem limbaj sau alte comportamente de comunicare funcţională. Dar este nevoie de timp să înveţe acest nou comportament.


Din concluziile tale de până acum, dacă ne uităm în jur, ce putem înţelege? Pandemia, perioada care i-a urmat, războiul, contextul silenţios tensionat, toate par că ne schimbă într-un mod dramatic comportamentele, calitatea interacţiunilor. Ce părere ai, cum ne schimbă contextul comportamentele şi cum ajung acestea din urmă să ne influenţeze viaţa şi calitatea ei?

Andreea Stroe-Măţăuan: Mi se pare valoros că ai adus în discuţie ideea de context, pentru că ABA este, de fapt, foarte mult despre context, despre cum ne modelează mediul în care ne ducem vieţile. Vorbim foarte mult despre individ, despre puterea voinţei sale şi ignorăm cât de mult contează mediul în care se află în rezultatul acţiunilor sale.

Este important să ştim că mediul ne modelează, asta ne învaţă ABA. Ne naştem cu o serie de comportamente, cu anumite reflexe, din care unele dispar pe parcurs. În rest, toate celelalte sunt comportamente complexe pe care e nevoie să le învăţăm, iar învăţarea se produce în interacţiunea cu mediul. Un om, dacă rămâne singur în junglă şi nu interacţionează cu niciun alt om, ştim că nu va dobândi limbaj. Deci limbajul, acest extraordinar mijloc de comunicare specific uman, se dobândeşte prin interacţiunea cu mediul. Învăţăm de la oamenii ca noi.

Toate comportamentele pe care nu ni le însuşim în primă fază, când suntem mici, se însuşesc într-un mod automat. Adică, vedem ce funcţionează pentru noi, cum ne răspunde mediul şi asta vom face în continuare. Dacă mediul nu ne răspunde la anumite comportamente, renunţăm la ele şi le înlocuim. Rămânem cu impresia că e ceva ce se întâmplă doar când suntem mititei, dar comportamentele noastre se întăresc în mod automat şi când suntem adulţi, pentru că este firesc să fie aşa.

Eu lucrez nu doar cu copilul, în calitate de consultant, ci cu întreaga familie, cu mediul educaţional, cu grădiniţa, şcoala, oriunde îşi desfăşoară persoana mare parte din zi. Şi atunci focusul meu este mereu pe ce putem noi, cei din mediu, să facem ca să sprijinim această persoană, copilul sau adolescentul.

Toate schimbările care survin la copil, de fapt, apar prin modificările pe care le fac părinţii, educatorii în comportamentul lor. Deci iată că mediul este extraordinar de important. Există şi o metaforă care ilustrează bine această teorie: dacă vrei să ajuţi o floare să-i fie mai bine, îi schimbi lumina, îi schimbi pământul, îi schimbi apa. Florii în sine nu ai ce să-i faci.


Bun, dar uitându-ne la context, uitându-ne la felul în care se schimbă oamenii din jurul nostru, ce e de făcut, astfel încât să ne păstrăm echilibrul şi să nu ajungem într-o zonă a disperării?

Andreea Stroe-Măţăuan: Un lucru pe care îl fac eu în mod conştient este practica de recunoştinţă. Încercăm să ne focusăm atenţia pe lucrurile bune şi le ignorăm pe celelalte. Dar, foarte important este să fim conştienţi de ce este în neregulă în societatea noastră şi să fim activi, să încercăm să schimbăm acele lucruri, nu să ne prefacem că nu există. Însă, asta nu înseamnă că nu putem să ne uităm în jur şi să vedem binele din jur.

Cumva societatea şi noi suntem construiţi pe principiul evitării consumului cât mai mic de energie. Nu o să-mi consum energia să fac o afirmaţie pozitivă, ci o să o consum dacă ceva mă deranjează. Dacă un vecin face gălăgie, îi batem la uşă: „Vă rugăm, nu ne mai deranjaţi!”. Dacă vecinul este liniştit, stă la el acasă şi avem o convieţuire foarte bună, în care nu ştim nimic de el, nu mergem să-i batem la uşă, să-i spunem: „Vă mulţumim, sunteţi un vecin atât de bun!” Or, analiza comportamentală aplicată (ABA) asta face: vedem ceea ce deja există şi încurajăm foarte mult acele lucruri şi le transformăm în ceva mai mare. Poate sună un pic idealist, dar mi se pare că, dacă fiecare dintre noi am face lucruri mici de acest gen, în fiecare zi, cu oamenii din jurul nostru, am reuşi să schimbăm contexte, să schimbăm medii şi poate să contribuim la o transformare mai mare.


abonare psihiatru.ro

Andreea Stroe-Matauanpsihoterapiepsihologieanalist comportamental BCBAinterviul saptamaniiinterviu medichub
Te-ar mai putea interesa
Știri

Mesajul ARPP cu privire la pedepsirea extremă a șoferilor pozitivi la substanțe psihoactive

Florentina Ionescu

Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie – ARPP se arată îngrijorată cu privire la posibilitatea majorării pedepselor pentru șoferii depistați pozitiv la substanțe psihoactive legale.

...

Știri

Centrul Social de Psihoterapie Cluj a fost inaugurat la Cluj-Napoca

La Cluj-Napoca a fost inaugurat Centrul Social de Psihoterapie, al doilea astfel de centru din ţară. Va oferi şedinţe de psihoterapie gratuite persoanelor fără venit sau cu venituri mici....

Comunicate de presă

Asociaţia Zi de Bine susţine deschiderea unui nou Centru Social de Psihoterapie la Cluj

În contextul unei nevoi critice de servicii de sănătate mintală accesibile, Asociaţia Zi de Bine anunţă, în parteneriat cu Atelierul Faptelor Bune, deschiderea unui nou Centru Social de Psihoterapie în Cluj. ...