În această vară se împlinesc 2 ani de când asist. dr. Mihai Bran, medic psihiatru la Spitalul Clinic Colţea, a lansat, împreună cu conf. dr. Maria Ladea, cea mai mare platformă online de psihoterapie din România. În prezent, peste 6000 de clienţi au cont în platforma AtlasHelp şi pot beneficia de serviciile a 150 de specialişti în psihiatrie, psihoterapie, parenting şi nutriţie, prin videoconferinţe sau offline.

Dr. Mihai Bran recunoaşte că viaţa sa profesională s-a complicat din momentul lansării platformei AtlasHelp, dar crede cu tărie că mediul online este viitorul psihoterapiei. „Acesta va fi şi viitorul medicinei, care se mută din cabinetul medicului în casa pacientului”, mesaj pe care îl transmite şi colegilor medici, care încă sunt mai reticenţi decât pacienţii să lucreze în mediul online.

„Este mai greu să scoţi un specialist din zona lui de conform şi să-l muţi în online decât pe un client, care oricum are o nevoie şi caută toate mijloacele disponibile pentru a o rezolva”, declară asist. Dr. Mihai Bran.
 

De ce AtlasHelp? Ce simbolizează pentru dumneavoastră acest nume?

Are două semnificaţii. O dată, semnificaţia mitologică, Atlas care poartă în spate lumea, greutăţile, problemele tuturor. Şi semnificaţia geografică, care presupune că nu există bariere pentru a accesa un serviciu sau a intra în legătură cu un specialist.

Au trecut doi ani de când aţi lansat platforma AtlasHelp. Sunt deschişi pacienţii români să primească ajutor prin mediul online?

Sunt receptivi şi eu zic că o să fie din ce în ce mai receptivi cu cât timpul trece. Generaţia celor născuţi după ‘95, într-un mediu digital, au nevoie de o aplicaţie ca să îşi rezolve fiecare problemă. Cumva, noi credem că lor ne vom adresa tot mai mult, deşi în momentul de faţă mulţi din utilizatorii noştri sunt români plecaţi în afara ţării, unde nu au acces facil la astfel de servicii.

Specialiştii din România – psihologii, psihoterapeuţii – deja foloseau soluţii gratuite, precum Skype, pentru a-şi desfăşura activitatea. Noi am venit peste aceste servicii, cu o formă structurată şi securizată.

Şi mergeţi dincolo de aria psihoterapiei, oferiţi inclusiv servicii de nutriţie şi parenting.

Platforma a fost gândită iniţial pentru servicii medicale, de psihiatrie. Din cauza legislaţiei mai puţin permisive pentru serviciile de telemedicină, a trebuit să facem switch-ul către psihoterapie şi consiliere psihologică. Aceasta este fundaţia noastră şi, pe lângă această structură centrală, am adăugat şi alte servicii conexe (parenting, couching şi consiliere nutriţională), care intră sub umbrela a ceea ce numim mental wellbeing.

Pe viitor, nu vrem să ne oprim doar la aceste servicii. Odată ce legislaţie ne va permite, vrem să ne ducem către zona serviciilor de telemedicină. Deja desfăşurăm teste pe platformă, încercăm să identificăm fluxurile optime din perspectiva utilizatorului, dar şi din perspectiva medicului.

În momentul de faţă, conform legislaţiei, nu ai voie să consulţi remote, la distanţă. Sau poţi consulta persoana prin videoconferinţă, dar un alt medic trebuie să fie lângă pacient. Deci, se poate face această struţo-cămilă, dar nu este eficient.

Serviciile de telemedicină au cunoscut o creştere exponenţială în ultimul timp, mai ales în Statele Unite, unde şi legislaţia este permisivă şi lucrurile sunt bine puse la punct. Există zone cu deficit de medici şi, atunci, poţi să foloseşti tehnologia atât în folosul medicului, cât şi al pacientului. Ok, nu o să rezolvi probleme majore, dar poţi să îţi optimizezi foarte bine nişte fluxuri şi proceduri.
 

„Ne-am dat seama că este foarte importantă disponibilitatea,
să îi poţi răspunde rapid clientului.”

În acest moment, câţi oameni folosesc serviciile platformei AtlasHelp?

Avem câteva mii de utilizatori în platformă, pe care nici nu am promovat-o foarte intens. La început am vrut să înţelegem care sunt nevoile, ce caută oamenii şi, de asemenea, cum vor medicii specialişti să folosească platforma. Am schimbat şi optimizat multe lucruri din momentul iniţial.

Exemplu simplu: la început intrai în platformă şi găseai listaţi toţi terapeuţii. Şi ne-am dat seama că pe măsură ce numărul lor creştea, în loc să le rezolvăm utilizatorilor o problemă, le cream alta. În sensul în care nu ştiau ce terapeut să aleagă şi pierdeau foarte mult timp citind profile şi informaţii despre specialişti. Şi atunci a trebuit să creăm un mecanism prin care să conectăm utilizatorul cu un terapeut potrivit nevoii sale.

Acum avem 3 algoritmi prin care utilizatorii primesc un terapeut, după ce completează un chestionar. Spre exemplu, dacă ai o problemă de cuplu, platforma îţi sugerează un terapeut care este specializat pe această arie şi este disponibil în acel moment. Ne-am dat seama că este foarte importantă disponibilitatea, să îi poţi răspunde clientului foarte repede.

Apoi, avem un instrument numit Get help 24/7. Îţi selectezi domeniul (psihoterapie, de exemplu) şi completezi un formular free text unde îţi descrii problema. Apoi, mesajul tău este trimis de platformă, printr-un algoritm, către anumiţi specialişti. Primeşti răspuns de la maxim 10 terapeuţi, le poţi vizualiza profilul şi decizi cu cineva doreşti să continui mai departe comunicarea şi să rezervi o şedinţă.

Ca un fel de pitching…

Da. Îţi expui problema, terapeutul vine cu o propunere şi clientul decide dacă doreşte să continue sau nu, în online sau la cabinetul psihiatrului.

Ce-a de-a treia metodă de a găsi specialistul potrivit: poţi rezerva o şedinţă gratuită de evaluare cu unul din membrii echipei. Este o şedinţă de 30 de minute, îţi identificăm problema şi îţi sugerăm noi specialistul din platformă care te-ar putea ajuta.

V-au ajutat aceşti doi ani de AtlasHelp să înţelegeţi mai bine ce îşi doreşte pacientul român?

Înveţi foarte multe când te apuci să dezvolţi un astfel de sistem orientat către pacient. Este o provocare.

Multe din evaluări le-am ţinut chiar eu ca să înţeleg ce caută oamenii, care ar trebui să fie abordarea noastră etc. Noi încercăm să venim foarte mult în întâmpinarea nevoilor clienţilor noştri şi să-i ajutăm să folosească platforma.

Înveţi foarte multe lucruri, cum să comunici cu terapeuţii şi cum să le explici avantajele de a lucra prin platformă. Este mai greu să scoţi un specialist din zona lui de conform şi să-l muţi în online decât un client, care oricum are o nevoie şi caută toate mijloacele disponibile pentru a o rezolva.
 

 „Preconcepţiile legate de psihoterapie pot fi combătute doar prin educaţie.”

Dar mulţi specialişti spun că mediul online este calea viitorului, inclusiv în medicină.

Acesta va fi viitorul psihoterapiei, acesta va fi şi viitorul medicinei, care se mută din cabinetul medicului în casa pacientului odată cu apariţia dispozitivelor de monitorizare remote. Medicina nu va mai fi ce a fost, pacientul să stea la coadă la medic, spre exemplu.

Ca medic psihiatru, cum s-a schimbat stilul dumneavoastră de lucru în urma lansării AtlasHelp?

S-a schimbat foarte mult. Proiectul AtlasHelp presupune multă muncă în afara orelor de program de la spital. Nu ştii când va achiziţiona cineva o şedinţă online şi va trebui să o ţii.

Dacă vrei să dezvolţi o astfel de platformă, nu prea poţi să ai office hours. Trebuie să fii disponibil 24 de ore din 24. Inclusiv locaţiile de concediu va trebui să le gândeşti în aşa fel încât să ai semnal la telefon ca să poţi să ţii şedinţe şi să vezi ce se întâmplă pe platformă.

Ultimul studiu, din 2017, arată că 5% din români suferă de depresie. Cât de mult ar putea un pacient, printr-un stil de viaţă echilibrat, să controleze factorii care contribuie la declanşarea depresiei?

Mai mult de 5% din populaţie, aş zice.

Nu ştiu dacă ar putea să prevină, dar în mod cert ar putea să îşi amelioreze starea printr-un stil de viaţă sănătos. Adică să facă sport, să fie activ, să muncească 7 ore pe zi, nu 20, să mănânce sănătos etc. Dar sunt cazuri de pacienţi cu depresie care chiar şi sub tratament medical, sub antidepresive, au recăderi. Aşa că...nu ştiu cât de mult poţi să îţi controlezi starea, totuşi este o boală. Poţi să o influenţezi, dar nu poţi să o controlezi.

Eu le recomand pacienţilor să încerce să aibă un stil de viaţă echilibrat, pe lângă o formă terapeutică bineînţeles (medicaţie, psihoterapie etc.). Să uite puţin de griji, să facă mişcare, să mănânce sănătos, să îşi controleze alte afecţiuni care pot influenţa depresia.

Ce fel de directivă credeţi că ar trebui implementată pentru a împiedica răspândirea acestei „epidemii” de depresie, care este, aşa cum declară Organizaţia Mondială a Sănătăţii, principala cauză de dizabilitate la nivel mondial?

Eu aş face educaţie. Copii trebuie să înveţe că nu este ruşinos să mergi la psiholog, psihoterapeut sau psihiatru, că trebuie să vorbeşti despre problemele de sănătate mintală sau problemele emoţionale pe care le ai.

Ok, e important să avem ora de educaţie sexuală sau ora de sănătate. Dar şi ora de sănătate mintală ar trebui să fie obligatorie în programa şcolară, astfel încât oamenii să înveţe să meargă la specialişti, la medici atunci când au probleme. Şi să înveţe să recunoască nişte simptome. Dacă am fi educaţi, lucrurile cred că ar fi mult mai facile. Atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici.

Altfel lucrezi cu un pacient care vine de bună voie la psihiatru, nu adus de mânuţă. Plus că există o groază de mituri. Că medicaţia îţi dă somnolenţă sau creează dependenţă, că o dată ce ai fost la psihiatru eşti considerat nebun şi nu te mai angajează nimeni etc. Şi astfel de preconcepţii pot fi combătute doar prin educaţie.

Doriţi să transmiteţi un mesaj colegilor medici?

Să privească lucrurile dintr-o perspectivă mai amplă şi să vadă că tehnologia are şi părţi negative, nu neg acest lucru, dar ne poate ajuta de multe ori. Când am început să vorbesc acum 5 ani despre tehnologie şi cum poţi monitoriza pacientul la distanţă, toată lumea mă considera...nerealist, ca să nu zic nebun, dar uite că lucrurile se schimbă şi acum acesta este trendul.