Din aceeași categorie

Interviul MedicHub

„Relaţia mea cu medicii de familie este una bună, de colaborare în echipa interdisciplinară”

Interviul MedicHub

„Prevenţia primară trebuie să înceapă de la nivel de medic de familie...”

Interviul MedicHub

De la medicină la presa medicală

În ziua de astăzi, domeniul Alergologiei și Imunologiei Clinice se bucură de progrese semnificative mai ales în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul afecțiunilor. Am discutat despre acest subiect, dar și despre altele, cu conf. univ. dr. Camelia Berghea, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică și președintele Societății de Alergologie și Imunologie Clinică.

Anul trecut ați preluat funcția de președinte al Societății de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC). Ce vă propuneți să realizați în acest mandat?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea: Îmi doresc ca acest mandat să fie unul al construcției, al colaborării și al apropierii – atât între noi, ca profesioniști, cât și între noi și pacienți. SRAIC, societate națională membră a Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică, are rolul de a promova progresul cunoașterii și de a susține comunitatea celor care profesează în domeniul alergologiei. Ne dorim cu toții să avem o comunitate profesională activă, conectată și susținută. Este important să creăm mai multe oportunități de educație continuă, schimb de experiență și acces la cele mai noi informații științifice. În același timp, cred foarte mult în sprijinirea tinerilor medici interesați de alergologie, ne dorim o societate deschisă, în care fiecare membru să simtă că are un rol și o voce.

Pe de altă parte, ne propunem să contribuim la creșterea nivelului de informare în rândul populației, pentru ca alergiile să fie mai bine înțelese și recunoscute atât la adult cât și la copil. Este important să susținem inițiative care cresc siguranța pacienților alergici – de la accesul la tratamente adecvate, până la existența unor măsuri clare în școli și spații publice. Toodată, ne dorim să facilităm accesul echitabil la terapii moderne și să promovăm o abordare integrată, în colaborare cu alte specialități medicale. În linie cu ceea ce fac și alte societăți profesionale europene, ne propunem să fim mai vizibili, implicați în dialogul cu autoritățile și aproape de nevoile reale ale pacienților și medicilor. Prin informare, sprijin și colaborare, putem construi împreună un mediu mai sigur pentru toți cei care trăiesc cu alergii.

Care sunt direcțiile spre care se îndreaptă domeniul Alergologiei și Imunologiei Clinice?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea: Alergologia și imunologia clinică trec astăzi printr-o perioadă de schimbări rapide și încurajatoare. Pentru pacienți, aceste progrese înseamnă un lucru foarte important: șanse mai mari de a primi un diagnostic corect și tratamente care chiar fac diferența în viața de zi cu zi. Unul dintre cele mai vizibile progrese este în diagnostic. Dacă în trecut medicii se bazau mai ales pe simptome și pe câteva teste standard, astăzi există metode mult mai precise. Testele clasice – cum sunt testele cutanate sau analizele de sânge – rămân foarte utile, dar sunt completate de tehnici moderne, precum diagnosticul molecular. Acesta permite identificarea exactă a componentelor dintr-un alergen la care reacționează organismul. Cu alte cuvinte, nu știm doar „la ce” este alergic un pacient, ci și „cum” și „cât de riscant” este acel răspuns. Acest lucru deschide drumul către medicină personalizată. Pentru pacienți, asta înseamnă mai multă siguranță și tratamente alese special pentru situația lor.

Și în ceea ce privește tratamentul, lucrurile au evoluat semnificativ. Terapiile biologice cu indicație în bolile alergice reprezintă, de asemenea, o direcție remarcabilă de progres. Utilizate în special în formele mai severe de boli, cum ar fi astmul sever, dermatita atopică, urticaria cronică sau rinosinuzita cu polipoza nazală, capătă experiență și în alergiile alimentare. Dezvoltarea acestor terapii a adus speranța unui control mult mai bun al simptomelor, dar și o calitate a vieții semnificativ îmbunătățită. Date emergente subliniază focusul pe dezvoltarea unor terapii și mai eficiente, cu efecte de durată mai lungă și cu acces mai larg pentru pacienți. Un alt domeniu de mare interes îl reprezintă imunoterapia cu alergen.

Care sunt beneficiile acesteia?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea Acest tip de tratament, indicat în principal în rinita alergică însoțită sau nu de astm și în alergia la venin de insecte, este recomandat și monitorizat exclusiv de medicii specialiști în alergologie. Reprezintă un progres major în domeniu, deoarece, spre deosebire de alte terapii care controlează doar simptomele, imunoterapia acționează asupra mecanismelor fiziopatologice ale bolii și este, în prezent, singura intervenție capabilă să modifice evoluția naturală a afecțiunilor alergice. Practic, organismul este „antrenat” să tolereze alergenul care declanșează reacțiile. Noile direcții de cercetare urmăresc să facă imunoterapia mai sigură și mai ușor de utilizat, inclusiv prin metode de administrare mai simple. Se studiază combinația imunoterapiei cu alte tratamente moderne pentru a crește eficiența, în special în alergiile alimentare, dar și în astmul alergic. Rezultate recente deschid perspective către terapii și mai eficiente și mai ușor de utilizat, inclusiv în alergiile alimentare.

Noi perspective în diagnosticare și tratament

Care sunt direcțiile actuale în ceea ce privește cercetarea și utilizarea inteligenței artificiale în Alergologie și Imunologie Clinică?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea: Tehnologia și inteligența artificială sunt intricate și probabil că vor căpăta roluri extinse prin identificarea unor modele predictive pentru sensibilizarea la alergeni și răspunsul la tratament, monitorizarea pacienților și cartografierea alergenilor, dar și în ceea ce privește crearea de sisteme de suport decizional. În plus, analiza unor volume mari de date contribuie la o înțelegere și mai profundă a bolilor alergice și a modului în care acestea evoluează. Cercetări actuale explorează și alte aspecte esențiale. De exemplu, rolul microbiomului este tot mai studiat în legătură cu dezvoltarea alergiilor. Alimentația, în special în primii ani de viață, pare să aibă un impact important asupra riscului de alergii. În același timp, se analizează modul în care schimbările climatice influențează expunerea la polen și alți alergeni. Toate aceste direcții deschid noi perspective pentru prevenția și tratamentul alergiilor, oferind speranța unor intervenții tot mai eficiente și adaptate fiecărui pacient în anii ce urmează.

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă acest domeniu?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea: Bolile alergice sunt din ce în ce mai frecvente la nivel global, în special în rândul copiilor și în mediul urban. Această creștere este legată de factori ca poluarea, schimbările stilului de viață și modificările mediului în care trăim. Pe lângă frecvența tot mai mare, o provocare importantă este și complexitatea acestor boli, care nu mai pot fi privite ca afecțiuni uniforme, ci ca un spectru larg de manifestări diferite de la un pacient la altul. Din punct de vedere diagnostic, această variabilitate face lucrurile mai dificile. Simptomele pot fi diverse, iar mecanismele bolii diferă, chiar și la pacienți cu același diagnostic. În plus, multe persoane prezintă mai multe boli alergice în același timp, ceea ce complică evaluarea și necesită o abordare mai atentă și, uneori, multidisciplinară. Tratamentul este la rândul său o provocare. Deși există terapii moderne și eficiente, alegerea celui mai potrivit tratament nu este întotdeauna simplă. Răspunsul la terapie variază de la un pacient la altul, iar în lipsa unor teste care să prezică exact eficiența tratamentului, medicii trebuie adesea să adapteze strategia pe parcurs. În plus, accesul la terapii avansate poate fi limitat pentru unii pacienți (costuri, disponibilitate). Chiar în acest sens, tema abordată de Global Initiative for Asthma (GINA), pentru marcarea Zilei Mondiale a Astmului, celebrată pe 5 mai 2026, este „Accesul universal la inhalatoare antiinflamatorii pentru toți pacienții cu astm – o necesitate încă urgentă.”

Mesajul se adresează medicilor și profesioniștilor din domeniul sănătății și subliniază necesitatea prescrierii, dar și a accesului la medicație inhalatorie pentru toți pacienții cu astm, pentru a preveni morbiditatea și mortalitatea prin astm. În condițiile creșterii frecvenței bolilor alergice, prevenția rămâne un domeniu esențial, dar încă insuficient clarificat. Deși se cunosc factori de risc importanți, precum expunerea la poluanți sau anumite obiceiuri alimentare, nu există încă soluții universale pentru prevenirea alergiilor. Totuși, intervențiile precoce și educația pacienților pot avea un rol important în reducerea impactului bolii.

Practica medicală este aliniată la standardele actuale

Cum ați caracteriza domeniul Alergologiei și Imunologiei Clinică din țara noastră și cum se situează România comparativ cu alte state?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea: Alergologia și Imunologia Clinică din România este un domeniu care a crescut mult în ultimii ani și care continuă să se dezvolte într-un ritm vizibil. Dacă în trecut era percepută mai degrabă ca o specialitate de nișă, astăzi a devenit una esențială. Un lucru important de subliniat este faptul că, în țara noastră, alergologia este o specialitate de sine stătătoare. Acest lucru înseamnă că medicii alergologi beneficiază de o pregătire dedicată, bine structurată, ceea ce se reflectă în calitatea îngrijirii pacienților. Spre deosebire de unele țări unde alergiile sunt gestionate de medici din mai multe specialități cu competențe suplimentare, la noi există un traseu clar de formare și expertiză concentrată. În același timp, medicii alergologi români sunt conectați la evoluțiile internaționale, participă la congrese și sunt implicați în proiecte de cercetare. În plus, tinerii din ultimele generații au avut șansa unor perioade de pregătire în centre de alergologie din alte țări, iar specialiștii utilizează recomandări din ghiduri europene și internaționale, precum cele elaborate de EAACI. Acest lucru face ca practica medicală din țara noastră să fie aliniată la standardele actuale.

Lipsa resursei umane este o problemă în multe ramuri ale medicinei românești, care este situația în Alergologie?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea: Numărul medicilor alergologi este încă limitat comparativ cu nevoile populației, similar multor țări din Europa, iar accesul la servicii poate fi uneori dificil, mai ales în anumite regiuni. De asemenea, accesul la unele terapii moderne sau investigații avansate nu este întotdeauna uniform. Cu toate acestea, direcția este una pozitivă, cu pași constanți spre îmbunătățire, o bază solidă de dezvoltare și specialiști bine pregătiți. Sunt necesare eforturi și măsuri integrative din partea factorilor implicați în dezvoltarea sistemului de sănătate pentru a facilita accesul pacienților la servicii moderne și pentru a integra pe deplin progresele în practica medicală de zi cu zi.

O specialitate tot mai atractivă pentru studenți

Cum este percepută această specializare în rândul studenților la medicină și cât de căutată este ea?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea: Alergologia și Imunologia Clinică devine din ce în ce mai vizibilă și mai atractivă, mai ales pentru cei interesați de un domeniu dinamic, aflat la granița dintre practică clinică, cercetare și inovație. În ultimii ani, interesul pentru această specialitate a crescut. Dacă în trecut era mai puțin cunoscută în rândul studenților, introducerea alergologiei în programa obligatorie de studiu, începând cu 2022, contribuie la o mai bună înțelegere a acestui domeniu și la creșterea interesului pentru el. Studenții au ocazia să descopere mai devreme complexitatea și impactul bolilor alergice, dar și posibilitățile moderne de diagnostic și tratament. Un alt aspect care atrage este faptul că alergologia oferă o pregătire completă, medicii specialiști fiind formați să îngrijească atât copii, cât și adulți.

În plus, evoluțiile rapide din domeniu conectează practica de zi cu zi la medicina modernă. Un avantaj important al acestei specialități este și caracterul său interdisciplinar. Cunoștințele de alergologie sunt utile în colaborarea cu multe alte specialități – pediatrie, pneumologie, dermatologie sau medicină de familie –, ceea ce oferă medicului o perspectivă mai largă și o abordare integrată a pacientului.

Cât de simplu sau dificil este ca un tânăr medic specialist să-și găsească un loc de muncă în acest domeniu?

În ceea ce privește oportunitățile profesionale, situația este, în general, favorabilă, dar nu lipsită de provocări. Nevoia de medici alergologi este în creștere. Cu toate acestea, distribuția locurilor de muncă nu este uniformă – există zone în care accesul la servicii de alergologie este limitat, dar și centre mai dezvoltate unde competiția poate fi mai mare.

Cazuistica din alergologie este extrem de variată

Care sunt cele mai frecvente patologii pe care le întâlniți atât la copii, cât și la adulți?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea: Bolile alergice se numără astăzi printre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite în practica medicală și pot apărea la orice vârstă. Cele mai des întâlnite sunt rinita alergică, astmul bronșic, dermatita atopică, urticaria cronică, alergiile alimentare, anafilaxia și alergiile la medicamente, aducând componente speciale legate de potențial evolutiv sever. Deși aceste diagnostice sunt bine cunoscute, fiecare pacient le trăiește diferit, iar manifestările pot varia în funcție de vârstă și de contextul individual.

Alergiile alimentare au devenit o preocupare tot mai importantă în ultimii ani. Nu doar că sunt mai frecvente, dar observăm și o creștere a formelor severe, inclusiv a reacțiilor de tip anafilactic. Alimentele implicate în declanșarea de reacții alergice mai frecvente sunt diferite în diverse zone geografice, influențate de obiceiurile alimentare, de mediu și de stilul de viață. Alergia la proteinele laptelui de vacă și la proteine din ou sunt frecvente la noi în țară, dar crește și numărul de cazuri de alergie la nucifere, arahide. Din perspectiva pacientului cu o alergie alimentară severă, cu risc de anafilaxie, impactul asupra vieții de zi cu zi este profund, indiferent dacă alimentul declanșator face parte din categoria celor frecvent implicate sau dintre cele mai rar întâlnite (precum susanul, peștele, grâul, muștarul, hrișca, soia sau fructele de mare). În plus, nu orice test pozitiv înseamnă automat o alergie „adevărată”, ceea ce face ca diagnosticul să necesite experiență și o evaluare atentă.

Pe măsură ce copilul crește, apar frecvent rinita alergică și astmul bronșic. Între acestea există o legătură strânsă – ele sunt considerate expresii ale aceleiași inflamații alergice, la niveluri diferite ale aparatului respirator. De aceea, recunoașterea și tratarea corectă a rinitei alergice pot avea un impact important și asupra evoluției astmului. La adulți, pe lângă aceste forme, întâlnim frecvent alergiile la medicamente și urticaria cronică.

Care este mecanismul de apariție a alergiilor la medicamente?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea: Alergiile medicamentoase apar în contextul unor expuneri repetate la diferite tratamente și necesită o evaluare atentă, pentru a evita reacțiile ulterioare, pentru a stabili diagnosticul de certitudine și pentru a identifica soluții terapeutice. Urticaria cronică, caracterizată prin erupții cutanate însoțite de mâncărime, poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, iar prognosticul formelor severe s-a schimbat mult în bine prin dezvoltarea terapiilor biologice ce pot oferi controlul eficient. În ansamblu, cazuistica din alergologie este extrem de variată, iar abordarea trebuie să fie individualizată. Dincolo de diagnostic, un rol esențial îl au informarea corectă, colaborarea strânsă cu medicul alergolog și o abordare integrată, care să ofere pacientului siguranță și o calitate cât mai bună a vieții.

Luna aceasta a avut loc Conferința Națională de Alergologie și Imunologie Clinică. Care au fost câteva dintre noutățile dezbătute în cadrul ei?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea: Conferința Națională de Alergologie și Imunologie Clinică din acest an a fost, ca de fiecare dată, un prilej de întâlnire, dialog și actualizare pentru întreaga comunitate medicală interesată de acest domeniu în continuă evoluție. Tema aleasă – „Evoluție în infinit – Parcursul diagnostic și terapeutic în bolile alergice de la copil la adult” – reflectă foarte bine direcția în care se îndreaptă specialitatea noastră: o dezvoltare continuă, cu accent pe integrarea progreselor științifice în practica de zi cu zi. Prezentările au adus în prim-plan informații actuale despre metode moderne de diagnostic și tratament, dar și exemple concrete din practica clinică, astfel încât ceea ce discutăm la nivel teoretic să poată fi aplicat cât mai ușor în viața reală.

Un loc aparte l-au avut actualitățile legate de terapiile inovatoare, în special pentru formele severe de boală, care oferă pacienților șanse reale la o viață mai bună. În același timp, discuțiile despre alergologia moleculară au subliniat încă o dată cât de important este un diagnostic precis pentru alegerea corectă a tratamentului. Sesiunea dedicată cazurilor clinice prezentate de tinerii alergologi a fost una dintre cele mai apreciate, pentru că a adus în prim-plan situații reale, provocatoare, și a facilitat un schimb valoros de experiență între generații. Un alt punct important a fost deschiderea către colaborarea interdisciplinară, inclusiv prin participarea medicilor de familie în sesiuni dedicate. Acest lucru reprezintă un pas important spre o îngrijire mai coerentă și mai apropiată de nevoile pacientului. O direcție nouă și foarte interesantă a fost legată de integrarea tehnologiei – inteligența artificială.

Puteți detalia?

Conf. univ. dr. Camelia Berghea: Discuțiile au arătat că aceste instrumente pot deveni aliați importanți în monitorizarea pacienților, în organizarea mai eficientă a consultațiilor și, în general, în îmbunătățirea actului medical. De asemenea, a fost abordat un subiect extrem de actual: impactul dezinformării din mediul online. S-a subliniat nevoia ca medicii să fie mai prezenți în spațiul public, cu informații corecte și accesibile, pentru a sprijini pacienții în luarea unor decizii informate. Printre mesajele esențiale cu care am plecat de la această conferință, aș sublinia câteva idei simple, dar foarte importante: alergiile nu sunt afecțiuni „banale” și au nevoie de o abordare atentă, pe termen lung, încă din copilărie; informarea corectă a populației este esențială; viitorul este, fără îndoială, al medicinei personalizate; iar imunoterapia alergenică reprezintă o resursă valoroasă, care merită să fie mai bine integrată în strategiile de sănătate publică.