Doctorul Teodor Holhoş este unul dintre cei mai experimentaţi chirurgi oftalmologi din Transilvania şi, totodată, dezvoltatorul unei reţele de clinici de oftalmologie. În vreme ce îşi dezvoltă reţeaua de clinici „Dr. Holhoş” şi explorează tehnologii inovative, dr. Teodor Holhoş continuă să opereze în toate cele cinci clinici şi analizează cu atenţie efectele acestei perioade de criză sanitară asupra lumii medicale neimplicate direct în lupta împotriva coronavirus.


Cum au fost pentru dumneavoastră ultimii doi ani? Cum aţi resimţit impactul pandemiei?

Dr. Teodor Holhoş: Adevărul este că pentru mine a fost o perioadă de acalmie pandemia dacă mă gândesc la zona profesională. Oricât de bizar ar suna, câtă  vreme foarte mulţi oameni au fost afectaţi de pandemie, pauza aceasta impusă a însemnat pentru mine un ritm mai lent de lucru, care mi-a dat timpul necesar să fac lucruri care pentru mine contează foarte mult: să mă perfecţionez, să lucrez cu aparate chirurgicale noi, să ies din zona de confort, să acumulez cunoştinţe, să progresez.

Nu-mi place să stau pe loc.

Sigur că nici specialitatea medicală în care mă desfăşor, oftalmologia, nu permite nicicum să te plafonezi, pentru că tot timpul apar produse, tehnici şi tehnologii noi. De fiecare dată când aducem la o clinică un aparat nou, sunt printre primii care se „înscrie” să înveţe cum se foloseşte, ce poate să facă şi care îi sunt limitele. Aşa că suntem, prin forţa lucrurilor, la curent mereu cu ce apare nou.

Pe de altă parte, pentru pacienţi, lucrurile au stat un pic altfel. Să zicem că eram obişnuit să văd, de exemplu, o mulţime de cataracte în stadii relativ timpurii. Pandemia însă a schimbat radical ritmul în care oamenii veneau la consultaţii. În aceşti ultimi doi ani, am văzut multe cazuri de cataractă în stadii avansate, pentru că oamenii, din diverse motive, au amânat să meargă la medic. Însă formele avansate supun ochiul unui stres mult mai mare în timpul operaţiei, aşa încât orice amânare a unui consult scade pronosticul de succes al intervenţiei chirurgicale.

Desigur, cataracta este una dintre cele mai simple intervenţii chirurgicale din oftalmologie, dar avem şi exemplele unor patologii mai serioase, chiar urgenţe medicale, cum este dezlipirea de retină, cărora este probabil ca restricţiile din pandemie să le fi intensificat situaţia. Şi noi am primit un număr mai mare de cazuri mai complicate, pe care a trebuit să le tratăm cu mare atenţie. Sper să depăşim cât mai repede această perioadă.


De ce aţi decis să vă dezvoltaţi şi să deschideţi o nouă clinică în plină pandemie? Şi de ce aţi ales Cluj-Napoca?

Dr. Teodor Holhoş: Proiectul clinicii din Cluj-Napoca este mai vechi, am început să ne gândim la el înainte de anul 2020. Schimbarea a venit în momentul în care am decis să accelerăm ritmul investiţiei, să renunţăm la planul iniţial de a construi o clădire şi să deschidem clinica într-o clădire închiriată. Am ales Clujul pentru că mi se pare cel mai dinamic oraş al României, după Capitală. Chiar dacă avem o clinică în apropiere, în Turda, aceasta nu mai putea acoperi cerinţele din Cluj, mai ales că nu e tocmai plăcut să ieşi din oraş, mai ale când ştii că vei trece printr-o intervenţie chirurgicală la ochi.


Cum reuşiţi să operaţi simultan la cinci clinici?

Dr. Teodor Holhoş: În oftalmologie, operaţiile de corectare a viciilor de refracţie durează în general foarte puţin, doar câteva minute. Majoritatea se fac cu ajutorul unor aparate cu fascicule laser, iar noi folosim chiar unele de ultimă generaţie, cum este echipamentul Zeiss VisuMax, cu care realizăm operaţia SMILE. Mai mult, cu noul aparat pe care îl vom avea disponibil la Cluj vom putea realiza operaţia SMILE Pro, a doua generaţie de operaţii laser SMILE, operaţie care durează doar 7 secunde. Un chirurg cu experienţă poate realiza, astfel, zeci de operaţii pe zi. Ca să dau un exemplu, recordul meu personal este de 66 de operaţii de cataractă într-o singură zi. Vorbim însă de un ritm de dinainte de pandemie.

În plus, toate clinicile noastre sunt concentrate într-o singură zonă, cea a Transilvaniei. Am un program relativ strict, cu trei zile pe săptămână alocate exclusiv operaţiilor, iar două pentru consultaţii, ceea ce îmi permite să ajung fără mari dificultăţi în cele cinci localităţi unde se află clinicile noastre.

Acum, la Sibiu şi la Cluj, se pot face intervenţii care nu se pot realiza nicăieri altundeva în toată regiunea Transilvaniei. Şi mă gândesc la operaţia SMILE Pro, cea mai performantă operaţie laser, ce poate elimina dioptriile atât la miopie şi astigmatism, cât şi la hipermetropie (dioptrii cu +). Aceasta este a treia generaţie de intervenţie de corecţie a curburii corneene şi a doua generaţie de lasere SMILE, prin care se excizează un lenticul de ţesut cornean care se extrage apoi cu pensa. Practic, în loc de a „sculpta” corneea pentru a-i corecta curbura, deci indicele de refracţie, se excizează un lenticul din grosimea corneei.

Apoi, spun despre operaţia Presbyond, singura tehnică chirurgicală din lume pentru corectarea presbiopiei sau prezbitismului, cum mai este cunoscută această afecţiune, este, din punct de vedere medical, cea mai complicată intervenţie din spectrul chirurgiei refractive, deoarece corectează simultan defectul de vedere la ambii ochi, ca să ofere o vedere clară la toate cele trei intervale de distanţă: apropiere, intermediar şi distanţă. Este o intervenţie, în mod special, potrivită pentru cei care doresc să scape de ochelari – şi se ştie că persoanele care suferă de presbiopie au nevoie nu de una, ci de două perechi de ochelari.

Operaţia Presbyond o facem cu cea mai modernă platformă chirurgicală cu fascicul laser de la Zeiss, care există doar în trei clinici de specialitate din România, dintre care două sunt ale noastre. Scuzaţi-mi entuziasmul, dar trebuie să vă spun că mă simt mândru că pot lucra nu cu echipamente de acum 3-4 generaţii, ci cu unele de ultimă oră, la fel ca şi colegii mei din Occident. Pentru mine e o satisfacţie profesională că pot face asta la mine acasă, în România.

Aceste aparate nu sunt nişte jucării pentru oameni mari. Cu cât sunt mai bune, cu atât treaba chirurgului e mai simplu de realizat, cel puţin la intervenţiile pentru corectarea dioptriilor. La operaţiile precum SMILE şi Presbyond, 99% înseamnă aportul aparatului.

Desigur, la celălalt capăt al spectrului de intervenţii de chirurgie oftalmologică se află operaţiile de retină, unde experienţa şi mâna chirurgului sunt absolut decisive şi rolul aparatului este de a asista. Acolo trebuie să ştii foarte bine ce faci.

Cert este un lucru, la urma urmelor, atunci când oamenii au certitudinea că vor beneficia de cel mai bun tratament, de cea mai bună tehnologie, sigur că au să vină la tine.


Medic