Medicul Tudor Toma, specialist pneumolog în sistemul de sănătate din Marea Britanie, a explicat într-un interviu pentru medichub.ro cum se vede infecţia cu SARS-CoV-2 din perspectiva specialistului care stă multe ore în spital, care a fost infectat şi care s-a vindecat.

„COVID 19 este o boală care durează mai mult decât o simplă răceală şi, uneori, simptomele sunt uşoare, la început, după care urmează o perioadă de simptome mai severe, cum ar fi febră, tuse, dificultăţi de respiraţie, şi poate evolua spre insuficienţă respiratorie, ceea ce este foarte grav”, arată dr. Tudor Toma. Medicul spune că, în cazul personalului medical, transmiterea virusului este foarte uşoară, pentru că mulţi pacienţi tuşesc şi aerosolizează un număr mare de virusuri. „Riscul pentru medici nu este doar legat de posibilitatea unei expuneri, ci există riscul unor expuneri repetate, sau a unor expuneri cu un număr foarte mare de virusuri, deci, atenţie foarte mare!”, arată specialistul. Dr. Tudor Toma spune că o perspectivă realistă pentru un vaccin anticoronavirus ar fi pentru începutul lui 2021.

MedicHub: Dumneavostră, ca pneumolog, cum vedeţi această criză care afectează, în prezent, toată lumea, şi mai ales toate sistemele de sănătate din lume?

Dr. Tudor Toma: Pentru mine, ca pneumolog, sunt mai multe tipuri de senzaţii şi impresii pe care această pandemie le generează. Iniţial, am înţeles că vom avea de-a face cu o altă infecţie virală, însă cu o infecţie „obişnuită”. Ca medici pneumologi, în fiecare an, suntem trecuţi printr-o epidemie de gripă, apoi am avut experienţe cu diverse tipuri de gripă, mai agresive, iar eu eram pneumolog la Londra şi în timpul epidemiei de SARS, din 2003. Deci, ne aşteptam la mai multe pneumonii, la o aglomerare a serviciului, dar credeam că nu va fi nimic nemaivăzut. Când SARS-CoV-2 a ajuns în Italia am început să ne îngrijorăm. Apoi, în ciuda semnalelor de alarmă pe care le-am tot trimis pe linie ierarhică, din păcate, şi în Londra am fost loviţi destul de tare şi, până acum, am avut un număr foarte mare de pacienţi care ne-a modificat complet structura spitalului şi modul în care lucrăm.

După ce am îngrijit primii pacienţi cu pneumonie COVID 19, m-a impresionat boala, care, spre surpriza noastră, demonstra manifestări foarte severe la persoane care nu aveau, practic, niciun motiv să fie atât de bolnave. Unii pacienţi, aparent fără motiv, se făceau bine, alţii erau din ce în ce mai grav într-un ritm foarte rapid şi unii nu mai puteau fi salvaţi.

Toate aceste schimbări şi probleme le-am văzut în special noi, pneumologii, împreună cu colegii din urgenţe, cu cei din terapie intensivă, şi cu câţiva alţii din alte specialităţi care fac gărzi mari de medicală. Relativ un număr mic de doctori, în comparaţie cu restul doctorilor din spital, care, practic, a trebuit să intre într-un fel de şomaj. Iar restul populaţiei a văzut pandemia la televizor. Deci, era un număr mic de personal medical, implicaţi până peste puteri, cu o afecţiune care a aglomerat complet spitalul şi care ucidea la întâmplare, versus restul populaţiei, care din cazua virusului trebuia să stea acasă. În acest context, m-a surprins să văd că unii, inclusiv din rândul doctorilor din alte specialităţi, contestă existenţa problemei, existenţa virusului, existenţa riscului de infecţie şi vin cu tot felul de teorii. Este foarte greu să stai în izolare şi să nu ai ce face, desigur. Însă, toţi care se plictisesc acasă ar trebui să vină măcar o zi într-un spital de primă linie să ajute, şi, atunci, poate că impresia despre ce înseamnă să fii deodată bolnav şi să fie atât de muţi pacienţi cu aceiaşi boală poate că ar duce la schimbarea priorităţilor pentru noi ca societate.

MedicHub: COVID 19 a afectat un număr mare de medici care sunt în prima linie în lupta împotriva coronaviruslui. Cum se trăieşte cu această boală?

Dr. Tudor Toma: Într-adevăr, mulţi dintre medici, din personalul medical care a venit de la început în contact cu aceşti pacienţi, s-au infectat. Transmiterea este foarte uşoară, contactul medicului cu un pacient este repetat şi din proximitate, mulţi pacienţi tuşesc şi aerosolizează un număr mare de virusuri, iar echipamentele de protecţie, cel puţin la început, şi în sistemul naţional de sănătate din Marea Britanie, nu au fost foarte eficiente. Sunt diverse ghiduri şi protocoale de protecţie, iar protocolul din Marea Britanie a fost unul foarte sumar. Practic, trebuia să purtăm doar o mască chirurgicală subţire şi ineficientă pentru blocarea aerosolilor infectanţi şi un şorţuleţ, cum sunt cele pentru curăţenie. Majoritatea personalului a făcut forme uşoare de boală, însă au fost şi persoane mult mai grav, şi, din păcate, în Marea Britanie, au murit peste 100 de lucrători din sistemul de sănătate, ceea ce este mult, mult prea mult pentru un sistem modern de sănătate. Boala durează mai mult decât o simplă răceală şi, uneori, simptomele sunt uşoare, la început, după care urmează o perioadă de simptome mai severe, cum ar fi febră, tuse, dificultăţi de respiraţie, şi poate evolua spre insuficienţă respiratorie, ceea ce este foarte grav.

MedicHub: Cum ar trebui să se protejeze cadrele medicale care intră în contact cu sute de pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2?

Dr. Tudor Toma: Este interesant că diverse ţări au diverse proporţii de personal medical infectat. Măsurile cele mai eficiente par cele aplicate de medicii din China, din Coreea de Sud, care, după ce au înţeles despre ce este vorba, recomandă să ai două straturi de echipament de protecţie, ca şi cum ai avea o nouă „piele” (primul strat de echipament de protecţie), pe care trebuie să o protejezi cu un alt strat de echipament de protecţie. Deci, ar trebui să avem combinezon şi încă un halat peste, două rânduri de mănuşi, două rânduri de măşti, vizor, etc. Desigur, toate acestea costă şi nu se găsesc şi, atunci, diverse instituţii, cum ar fi OMS, au venit cu ghiduri mult mai simplificate. Dacă China are sub 3% personal medical infectat, Spania, de exemplu, are 20%, iar în Marea Britanie probabil procentul este şi mai mare. Riscul pentru medici nu este legat doar de posibilitatea unei expuneri, ci există riscul unor expuneri repetate, sau a unor expuneri cu un număr foarte mare de virusuri, deci atenţie foarte mare!

MedicHub: În Marea Britanie, sunt peste 160.000 de cazuri de infectare şi peste 26.000 de decese. Sistemul medical este suprasolicitat. De ce s-a ajuns în această situaţie? Cum triază medicii din Marea Britanie pacienţii care au nevoie de spitalizare?

Dr. Tudor Toma: S-a ajuns aici fiindcă s-a întârziat cu măsurile de distanţare socială. Iniţial, decidenţii din Marea Britanie au sperat că sistemul medical va putea face faţă epidemiei, însă, practic, nu au înţeles, sau nu au vrut să înţeleagă foarte bine despre ce este vorba, sperând că vor putea ţine economia deschisă tot timpul. Nici acum nu am senzaţia că politicienii ştiu despre ce vorbesc, însă pentru ei presiunile sunt multiple, iar tragediile individuale sunt doar numere - numărul de pacienţi, numărul de decese, etc. Pentru noi, cei care lucrăm în sănătate, fiecare din aceste numere are un nume şi atunci vedem lucrurile altfel. Contează şi economia, desigur, dar cred că mai mult contează viaţa unor oameni care, dacă s-ar fi luat măsuri de distanţare socială din timp, nu ar fi murit.

MedicHub: Universitatea Oxford a început un studiu clinic privind un vaccin împotriva coronavirusului. Când credeţi că vom avea un vaccin care să stopeze pandemia?

Dr. Tudor Toma: Producerea unui vaccin durează. Noi am primit în sistemul medical din Marea Britanie previziuni că, până la sfârşitul lui 2021, trebuie să ne aşteptăm cam la fiecare două luni la vârfuri mai mici de pacienţi spitalizaţi. Iar discuţiile despre apariţia vaccinului reflectă o perspectivă realistă abia pentru începutul lui 2021, ceea ce este cam deprimant. Există şi speranţa unei sezonalităţi a virusului. De exemplu, colegii din China speră că, în următoarele luni, gravitatea cazurilor ar putea să scadă, la fel cum a fost şi cu SARS, în 2003. Însă, deocamdată, nu sunt dovezi clare că s-ar produce acest lucru.

MedicHub: Sunt mai multe opinii care arată că boala se manifestă mai uşor la copii, deoarece ei sunt încă sub efectul vaccinului BCG. În ce măsură este adevărat acest lucru?

Dr. Tudor Toma: Nu sunt dovezi clare că vaccinul BCG ar avea un efect protectiv, deşi am vrea să fie aşa. Copiii sunt mai puţin afectaţi fiindcă ei nu au aşa de mulţi receptori celulari pentru proteinele virale, receptorii pentru enzima de conversie a angiotensinei cresc odată cu vârsta, sunt mai mulţi la bărbaţi, şi acest lucru ar explica şi afectarea mai numeroasă a bărbaţilor, a pacienţilor cu probleme cardiovasculare. Mai mult, recent, zilele acestea a fost transmisă o alertă că în Marea Britanie s-a observat la copii sub 5 ani o afectare asemănătoare unei forme severe de vasculite (Kawasaki), iar OMS a cerut investigarea de urgenţă a acestei posibilităţi.

MedicHub: Până acum, au apărut mai multe studii observaţionale privind manifestarea acestei boli. Din experienţa dumneavoastră, care sunt cele mai grave consecinţe ale infecţiei cu SARS-CoV-2?

Dr. Tudor Toma: Cele mai grave consecinţe sunt cele imediate, evoluţia spre insuficienţă respiratorie a unui număr de pacienţi, fără să fie posibilă o stratificare clară a riscului pentru această evoluţie. Pe termen mediu şi lung, sigur, nu ştim care sunt consecinţele. Colegii din China, cu care suntem în contact, spun că, în general, cei care se vindecă, se vindecă fără sechele majore. Însă, există deja tot felul de prezentări de cazuri, care arată modificări la o distanţă scurtă de infecţia iniţială, cu modificări structurale semnificative la nivelul plămânului, cu complicaţii trombo-embolice la nivel pulmonar, dar şi la alte organe, cum ar fi ficat, splină, creier. Noi sperăm, totuşi, ca majoritatea acestor pacienţi să-şi revină fără sechele, însă pentru a clarifica acest lucru am instituit un sistem destul de riguros de monitorizare, cu consult periodic pentru toţi cei care au fost internaţi cu pneumonie COVID 19.

MedicHub: Participaţi la o reţea transfrontalieră de solidaritate, realizată online de către medicii români şi alţi specialişti care lucrează în diverse ţări. Ce pot găsi medicii care lucrează în spitalele din România acolo?

Dr. Tudor Toma: Medicii români pot găsi o resursă importantă de informaţie. Pe reteautadesolidaritate.com, diverşi doctori români din Diaspora transmit protocoalele din instituţiile în care lucrează. Este o resursă importantă, care ar putea fi luată mult mai în serios de factorii de decizie din România. E gratis, e fără motivaţie politică sau economică, şi cu toate acestea încă mai sunt unii care cred că le ştiu ei mai bine pe toate şi nu au nevoie de aşa ceva. De asemenea, reţeaua de solidaritate conectează experţi români din domeniul social şi juridic şi oferim ajutor şi consiliere socio-juridică pentru românii în dificultate aflaţi în afara ţării.

Dr. Tudor Toma a absolvit Facultatea de Medicină la Iaşi, în anul 1993. A lucrat ca rezident de pneumologie la Spitalul Clinic de Pneumologie din Iaşi, până în 2000. De atunci, lucrează în spitalele din Londra, Marea Britanie. A lucrat la Royal Brompton Hospital, Imperial College şi la University of London, unde şi-a făcut doctoratul (PhD) în bronhoscopie intervenţională.